unapezi
baiat - 35 ani, targu mures, Romania
- Prieteni |
- Carte de Oaspeti
- | Poze
- | Blog
- | Evenimente
- | Strigari
Blog 31
Am fost odata o creatura a aerului si el isi aminteste de mine. Cand am urcat pe inaltimile orasului si m-am aplecat in vant, acesta m-a mangaiat cu vectori si curenti veniti parca din trecutul meu. Pot sa miros si sa vad trecerea pradatorilor si prazilor in curgerea atmosferei.
-
Goran Bregovici- conferinta de presa
ieri, 14.05.2007 a avut loc concertul lui Goran Bregovici si Wedding&Funeral Orchestra, in Tg Mures la Sala Sporturilor. Evenimentul a fost precedat de o conferinta de presa. Informatii despre conferinta gasiti aici:http://unggaby.wordpress.com/2007/05/15/goran-...
Informatii despre concert si cateva filmulete gasiti aici:http://unggaby.wordpress.com/2007/05/15/filmar...
enjoy it! -
Comience
De la pustietate si pana la tufisuri, la campuri arate, la ferme, pana la primele case darapanate care se itesc deasupra pamantului. A fos noapte pentru multa vreme. Cocioabele incrustate in malul raului au crescut in jurul meu precum ciupercile in bezna.
Ne laganam. Plonjam intr-un curent puternic. Inapoia mea, barbatul se opinteste greu in carma si barja se redreseaza. Lumina se clatina o data cu felinarul. Barbatului ii e teama de mine. Pentru ca sunt altfel. Ma aplec peste botul micii ambarcatiuni spre apa intunecata in miscare.
Dincolo de huruitul moale al motorului si de fosnetul raului se aduna sunete slabe, sunete de case. Bustenii soptesc si vantul mangaie acoperisurile de paie, peretii se asaza mai bine si podele se foiesc sa umple spatiile libere; zecile de case au devenit sute, mii; se imprastie la distanta tot mai mare de maluri si inunda toata campia cu lumina.
Ma inconjoara. Cresc. Sunt tot mai inalte si mai late si mai zgomotoase, acoperisurile sunt de tigla si zidurile de caramida tare. Raul se rasuceste si se intoarce sre oras. Acesta se desluseste deodata, masiv, gravat in peisaj. Lumina lui se revarsa peste imprejurimi, peste dealuri stancoase, ca o vanataie. Turnurile lui murdare licaresc. Nu mai am nici o putere. Sunt fortat sa venerez aceasta prezenta extraordinara care a aparut pe furis la intalnirea dintre doua rauri. E o pata uriasa, o duhoare, un sunet de claxon. Cosuri groase vomita murdarie spre cer, chiar si acum, in noapte. Nu curentul apei ne impinge, ci orasul insusi ne trage spre el cu apasarea lui. Strigate slabe, ici-colo chemari de salbaticiuni, zanganit si duduit obscen de fabrici ca un urias rut mecanic.
Cai ferate strabat anatomia urbana ca niste vene umflate. Zidurile intunecate de caramida rosie, biserici pitite ca niste trogloditi, marchize zdrentaroase falfaind, labirinturi cu pavaj de piatra, fundaturi, canale presarand pamantul ca niste morminte seculare...un peisaj de tip nou cu daramaturi, piatra sparta, spitale vechi, turnuri, nave si gheare de metal care ridica incarcaturi din apa.
Cum de nu am putut noi prevedea aceasta apropiere. Ce truc al topografieieste acesta care permite monstrului sa se imprastie, sa se ascunda dupa coluti si sa sara in fata calatorului???
E prea tarziu sa mai scapam cu fuga! -
Peregrinacion
Inainte de oras erau canale care strapungeau stancile ca niste colti de siliciu si campuri de porumb plantate in solul subtire. Si inaintea campurilor erau zile de mers printre pietre ascutite. Tumori de granit rasucit care apasa pe pantecele pamantului inca de la nasterea lui, carnea lor de tarana erodata de aer si apa in doar zece mii de ani. Erau urate si infricosatoare cum sunt intotdeauna maruntaiele, acele promontorii de stanca.
Am calatorit pe calea raului. Vedeam in departare, spre apus, inaltimile inghetate ale muntilor adevarati, colosi de piatra si zapada, care dominau pantele de grohotis si licheni, tot asa cum dealurile ma dominau pe mine.
Eram urmarit. Capre si oi au ras de impleticirile mele. Pasari de prada au tipat spre mine cu dispret. Uneori treceam pe langa pastori care se uitau la mine banuitori si aspri.
Noaptea erau si forme mai intunecate. Erau privitori reci din ape. Inaintea mea erau zile si zile de iarba si tufe. Pamantul era mai usor pentru picioarele mele, si cerul masiv mai usor pentru ochii mei. Dar nu puteam fi pacalit. Nu ma lasam sedus. Nu era cerul desertului. Era un prefacut, un surogat care incerca sa ma traga in piept.
Inapoia mea, unde raul se despica, se vedeau mlastini, un fel de estuar fara rost care promitea vag sa se dizolve in mare. Acolo am stat in colibele lungi ale pescarilor. Mi-au dat sa mananc si mi-au cantat cantece de leagan. Am vanat cu ei, lovind cu sulita caimani si anaconde printre trestiile putrede.
Inaintea mlastinilor erau zile de iarba uscata si dealuri ravasite. Erau sate care ma mituiau cu carne si haine si ma implorau sa intervin pentru ei la zeii recoltelor. Erau sate care ma tineau la distanta cu tepuse si pusti si goarne. Am impartit iarba cu turmele si uneori cu calaretii, cu pasarile pe care le consider verisoare si cu animale pe care le crezusem legendare.
Am dormit singur, ascuns intre stanci sau in tufe, in bivuacuri pe care le ridicam la repezeala cand cerul mirosea a ploaie. De patru ori cineva m-a cercetat in somn, lasand urme de copite si miros de sudoare sau carne.
Pe intinderile acelea mania si tristetea mea au capatat alta forma.
Am mers alaturi de insecte blande care-mi cercetau mirosurile, incercand sa-mi linga transpiratia, sa-mi guste sangele. Am cules flori de care nu auzisem decat in carti. Mi s-a oprit respiratia de mirosul copacilor. Cerul era o bogatie de nori.
Am calcat eu, o creatura a desertului, prin pamantul fertil. M-am simtit necizelat si prafuit.
Mergand la nesfarsit spre nord, prin umezeala primaverii, mi-am dat seama ca nu caut implinire ci dizolvare. Sa-mi dau trupul unui nou-nascut, si apoi sa ma odihnesc la nesfarsit -
Enojado
In acest oras, cei care arata ca mine, nu sunt ca mine. Am facut odata greseala asta, sa cred ca as putea fi la fel cu ceilalti. M-am apropiat de ei si am deschis bratele in semn de pace. Dar m-au alungat cu pietre.
Caut sa ma ascund, sa ma feresc de privirile care cad plumbuite pe mine cand ma strecor ca un fur printre ziduri mucegaite. Ma retrag in umbra canalelor cu miros de latrina desfundata. Ma simt protejat acolo. Doar pleava dainuie acolo, tarandu-se in mocirla propriei vieti.
Am vazut un tanar strecurandu-se printre case. Am desfacut bratele pline de pene in semn de bun gasit. I-am vorbit in limba desertului, cu inflexiuni de nisip purtat de vant. A ras de mine, cu un concanit spart...si m-a injurat. Laringele lui s-au chinuit sa scoata cuvantul, sa stoarca memoria unei limbi uitate. A chemat pe altii, copii murdari si zdrentarosi, umani dupa forma. M-au alungat cu tipete si pietre, cu scuipaturi in fata, cu ura in ochi. Am fugit chinuit, si mi-am dat seama ca sunt singur. Semenul meu e altfel, e pervertit de oras, de miazma civilizatiei urbane, si de raul din oamenii acestor locuri. -
Intelepciune tribala vs management modern
Intelepciunea tribala a indienilor Dakota (asa cum a ramas ca legenda), transmisa din generatie in generatie, spune ca
“Atunci cand descoperi ca mergi calare pe un cal mort, cea mai buna strategie este sa descaleci.”
Alte metode moderne:
1. Cumpararea unui bici mai puternic.
2. Schimbarea calaretilor.
3. Aplicarea metodei camiloiului.
4. Restructurarea scalei de recompense pentru calul mort pentru a contine un element corelat cu performanta.
5. Blocarea accesului calului la pajistea de pascut pana cand nu-si atinge tintele de performanta.
6. Obligarea calului sa lucreze pana tarziu si in timpul week-end-ului.
7. Analiza si cererea spre returnare a unui procent din cheltuielile decontate pe ultimele 12 luni.
8. Convocarea unui comitet pentru a analiza calul.
9. Vizitarea altor tari pentru a vedea cum isi calaresc acestea caii.
10. Organizarea unui seminar pentru imbunatatirea productivitatii unui cal mort.
11. Coborarea standardelor astfel incit sa poata fi inclus si calul mort.
12. Reclasificarea calului mort ca fiind fiinta vie accidentata.
13. Contractarea unor firme din exterior pentru a calari calul mort.
14. Externalizarea managementului pentru calul mort.
15. Inhamarea a mai multi cai morti impreuna pentru a creste viteza.
16. Furnizarea de fonduri aditionale si/sau instruirea pentru imbunatatirea performantei calului.
17. Realizarea unui studiu de productivitate pentru a vedea daca un calaret mai usor ar imbunatati performanta calului.
18. Sustinerea ideii ca, datorita faptului ca un cal mort nu trebuie hranit, el are costuri mai mici, implica cheltuieli fixe mai scazute si din acest motiv contribuie mai mult decat rezultatelor financiare decat o fac alti cai.
19. Reproiectarea cerintelor de performanta asteptata pentru toti caii.
20. Promovarea calului mort in pozitie de supervizare.
sursa:http://unggaby.wordpress.com/2007/05/08/intele... -
Perdido
Am pornit la scormonit dupa caderea noptii cand orasul se linisteste si devine introspectiv. Eram ca un intrus in visele lui eterogene. Am venit cu bezna, traiesc in bezna. Stralucirea salbatica a desertului e ca o legenda pe care am auzit-o cu mult timp in urma. Existenta mea devine nocturna. Credintele mele se schimba. Am traversat strazi ca niste rauri intunecate curgand printre maluri gaunoase de caramida. Luna si fiicele ei minuscule luceau stins. Adieri reci se prelingeau ca melasa dinspre dealuri si munti si infundau orasul cu gunoaie luate de vant. Am impartit frateste strazile cu bucatile de hartie bezmetice si cu vartejurile de praf, cu cocoloase de mizerie care treceau ca niste furi pe sub stresini si pe langa usi.
Am gasit impreuna cersetori adormiti care se tineau unul pe altul in brate si tanjeau dupa caldura ca niste creaturi jalnice, fortati sa coboare pe scare evolutiei din pricina saraciei. Am vazut impreuna rondurile de noapte ale orasului pescuind mortii din rau. Oamenii politiei cu costume inchise la culoare, impingand cu cangile trupurile umflate cu ochii scosi din orbitele pline de sange uscat.
Am vazut impreuna creaturile noptii tarandu-se prin canale, in lumina stelelor si soptindu-si timid una alteia, desenand harti si mesaje in noroiul imputit.
Am stat cu vantul alaturi si am vazut cruzimi si rautati.
Imi pot infige ghearele in marginea acoperisului unei cladiri si imi pot desface bratele sa simt palele vantului turbulent, si pot inchide ochii sa-mi amintesc , pentru o clipa, cum e sa zbori. -
Stilul LUI si stilui Ei de ascultare..partea a IIa
Baietii si barbatii tineri intampina mai multe dificultati decat fetele, in privinta cititului, a scrisului si a vorbitului. Majoritatea invatatorilor si a profesorilor pot atesta acest fenomen. Chiar si ca adulti, se pare ca barbatii nu resusesc sa recupereze acest handicap. Se estimeaza ca barbatii rostesc in medie cam 12500 de cuvinte pe zi, in timp ce media atinsa de femei dubleaza aceasta cifra.
Acest fapt ar putea explica de ce multi dintre barbati nu vorbesc prea mult atunci cand ajung seara acasa. Ei au folosit deja , pe parcursul zilei cele 12500 de cuvinte. Poate ca si femeile au folosit 12500 de cuvinte, dar ele au pastrat inca pe atatea pentru sotii lor!Mai mult decat atat, barbatii si femeile vorbesc despre lucruri diferite. Ea se plictiseste cand el vorbeste despre sport, masini sau afaceri. El o intrerupe cand ea flecareste despre prietene sau despre alte persoane , pe care el nici macar nu le cunoaste. Pentru ea e firesc sa vorbeasca despre oameni, relatii, prin aceasta dovedeste implicare, interes si preocupare. Impartasirea acestor lucruri persoanei pe care o iubeste dovedeste apropierea.
Barbatii considera ca e normal savorbeasca despre sport, politica, masini, locuri de munca, afaceri, bursa de valori, sau despre cum mai merg lucrurile. Adesea, femeile considera acest gen d ecomunicare ca fiind plictisitoare sau o percep ca pe un fel de prelegere care le este tinuta:” Eu sunt profesorul, tu esti elevul. Acum, fii atent si invata!”
De asemenea, cuplurile pot vorbi pe lungimi de unda diferite. Ceea ce se intampla timpul vietii intrauterine pregateste cadrul pentru ca barbatii si femeile sa se “specializeze” in doua moduri de gandire diferite. Predominarea emisferei cerebrale stangi este raspunzatoare de tendinta barbatilor de a se specializa intr-un mod de gandire logica, faptica, analitica si mai agresiva. Femeile au tendinta de a folosi mai mult emisfera cerebrala dreapta, care este centrul emotiilor, al limbajului si al comunicarii. este cea mai relationala dintre cele doua emisfere.
In consecinta, femeile au tendinta de a functiona si de a actiona pe canalul E, al emotiilor, in timp ce barbatii folosesc mai mult canalul L, al logicii. Barbatii au tendinta de a fi orientati catre gasirea de solutii. De aceea , atunci cand o femeie e tulburata emotional, mintea barbatului cauta automat o solutie. Daca ea plange, pentru a-i opri lacrimile el va spune: “nu mai plange draga mea, nu e chiar atat de grav.” Tot ce reuseste sa faca o astfel de replica este sa micsoreze importanta sentimentelor ei, cand de fapt, ea are nevoie doar de o simpla recunoastere a acestora, cum ar fi:”spune-mi ce s-a intamplat, draga mea”. Un astfel de raspuns i-ar asigura suportul emotional si integerea pe care ea le cauta.
(continuare in partea a IIIa) -
Stilul LUI si stilui Ei de ascultare..
Exista oare vreo deosebire intre modul in care vorbesc barbatii si cel in care vorbesc femeile? Tot ceea ce aveti de facut pentru a afla e sa ascultati o discutie care are loc in cadrul oricarui grup de barbati si de femei si sa observati unele dintre deosebiri. Barbatii si femeile vor avea, in mod firesc, deprinderi diferite de comunicare, datorate experientelor diferite din trecut. Baietii si fetele cresc in lumi diferite, chiar si atunci cand se nasc in aceeasi familie. Inca de la nastere, baietii si fetele sunt tratati si instruiti i mod diferit si, de asemenea, li se vorbeste in mod diferit. Ca un rezultat al acestui fapt, pe langa deosebirile de gandire si de temperament, care exista intre ei, vor aparea si deosebiri in modul lorde vorbire.
Stilurile de viata nu se vor conforma intotdeauna si intru totul modelelor diferentiate pe baza de caracteristici sexuale. Aproximativ 15% dintre barbati si femei vor avea tendinta de a manifesta deprinderi de vorbire caracteristice sexului opus. Este interesant de observat ca stilul de vorbire al barbatului sau al femeii tinde sa predomine chiar si atunci cand comportamentul este inversat.
De sute de ani, femeile sunt acuzate ca vorbesc mai mult decat barbatii. Dar este acest lucru adevarat?
DA, studiile efectuate la Harvard arata ca fetele invata sa vorbeasca mai devreme decat baietii, articuleaza ma bine cuvintele si isi insusesc un vocabular mai bogat, comparativ cu baietii de aceeasi varsta.
Inca din primii ani, fetitele vorbesc mai mult decat baietii. Un studiu efectuat pe aceasta tema a aratat ca , in timp ce se afla inca la maternitate, bebelusii de sex feminin isi misca buzele mai mult decat bebelusii de sex masculin. S-a observat deasemenea ca, in timp ce indplinesc anumite activitati, fetitele vorbesc- singure, cu alte persoane sau cu obiectele din jur. Un procent de 100% din acest timp il petrec rostind cuvinte inteligibile, care pot fi recunoscute. Un comportament cu totul diferit se observa in cazul baietilor. Doar 60% din comunicarea lor se realizeaza prin cuvinte recognoscibile. Restul de 40% se realizeaza prin exclamatii alcatuite dintr-un singur cuvant, precum :"oauu, iahh, ihh, mmmm, bazzzz". Fetitele ating pragul verbal de timpuriu si par sa-l retina pe tot parcursul vietii.
(continuarea o gasiti aici:http://unggaby.wordpress.com/2007/04/30/stilu- l-lui-si-stilul-ei-de-ascultare-sunt-ele-diferitep- artea-ii-a/) -
Aislamiento
La inceput mi-a fost scarba sa stau in preajma lor, a tuturor acelor oameni, in rasuflarea lor grea, puturoasa, cu frica emanandu-le prin piele cu miros de otet. Voiam din nou racoarea, intunecimea de sub sine, unde forme de viata brute se lupta si mor si sunt mancate. Exista un oarecare confort in simplitatea aceea primitiva.
Dar acesta nu e teritoriul meu si nu e alegerea mea. M-am luptat cu mine insumi sa ma abtin. Am luptat cu jurisprudenta straina a acestui oras, cu toate impartirile lui seci si gardurile, linii ce separa asta de aia si al meu de al tau. M-am modelat dupa mediu. Am cautat confort si protectie in sentimentul de proprietate asupra propriei mele fiinte, in izolarea mea, in proprietatea mea privata pentru prima oara. Dar am invatat cu o brusca violenta ca sunt victima unei fraude colosale.
Am fost pacalit. Izbucnind criza, nu-mi mai apartin aici cum nu-mi apartin nici in vara eterna din desert (unde “nisipul meu” si “apa ta” sunt absurditati care l-ar ucide pe cel ce le rosteste).
Splendida izolare pe care am cautat-o , s-a naruit.
Am nevoie de prietenul meu, cum prietenul meu are nevoie de prietenul lui, iar prietenul lui are nevoie de ajutor din partea noastra a tuturor. Este o matematica simpla prin care se inlatura factorii comuni si descopar ca si eu am nevoie de ajutor. Trebuie sa-l ofer pe al meu altora pentru a ma salva. Ma impiedic. Nu trebuie sa cad…
mai mult aici:http://www.unggaby.wordpress.com -
Cum putem ajuta ursuletul romanesc
Cum putem ajuta ursuletul romanesc…
Acum aproape o luna scriam un articol despre Libearty si HotNews, despre campania initiata de dna Lapis, presedintele asociatiei Libearty, pentru salvarea ursilor tinuti captivi in conditii mizere si degradante in custi improvizate de unii patroni de restaurante. HotNews a promovat initativa, iar campania s-a dovedit un real succes pana acum, informatiile fiind preluate de agentii de stiri, de televiziuni, presa, si nu in ultimul rand de blogosfera.
Reverberatii au existat pana si in Canada. Mai jos redau un schimb de emailuri intre subsemnatul si dl Razvan Budac din Calgary, Canada.
Va multumesc pt raspunsup prompt, desigur puteti sa postati mesajul.
Va trimit un link catre un forum din Calgary, pe care am postat cu permisiunea D-nei Cristina Lapis schimbul nostru initial de email-uri, in incercarea de a implica comunitatea romaneasca din Canada.
Daca considerati oportun, puteti reproduce total/partial acest mesaj
http://romaniinalberta.com/forum/viewtopic.php...
Inca o data, apreciez ajutorul dvs,
Razvan
On 5/2/07, Gabriel Ungureanu wrote:
Buna seara Dle Budac, ma bucur sa vad ca m-ati contactat pentru a va ajuta cu promovarea acestui site, si in primul rand a initiativei dnei Lapis.
Voi incepe prin postarea pe blogurile mele a acestor informatii, si pe cateva forumuri pe care activez.
Daca imi permiteti voi posta si o parte din acest mesaj…
In acest sens astept acordul dvs.
Cu deosebita stima,
Gabriel Ungureanu
YMSG/Skipe: unggaby
Tel.: 0265311551
Fax.: 0365811569
Blogg: Gabriel.Blogg-Net
mailto:gabriel.ungureanu@clicknet.ro
From: Razvan Budac [mailto:razvan.budac@gmail.com ]
Sent: 2 mai 2007 23:27
To: gabriel.ungureanu@clicknet.ro
Subject: Asociatia Milioane de Prieteni - Proiectul Libearty
Domnule Ungureanu,
Numele meu este Razvan Budac, la ora actuala locuiesc in Calgary, AB, Canada. Am plecat din Brasov, orasul meu natal, in urma cu aproape 3 ani, dar am urmarit in permanenta ceea ce se intimpla in Romania in domeniul protectiei mediului, drepturilor animalelor, etc.
In urma campaniei de presa sustinuta si de www.hotnews.ro pentru eliberarea ursilor captivi din Romania, m-am hotarit sa contribui la acest efort colectiv. De comun acord cu D-na Lapis, am realizat pe baza de voluntariat site-ul web al Asociatiei Milioane de Prieteni.
Acesta poate fi accesat la www.milioanedeprieteni.org si isi propune sa fie un instrument util in munca Asociatie de acum inainte. Apelez la dvs cu rugamintea de a ne ajuta in mediatizarea acestui site, stiind ca ati contribuit activ la mediatizarea acestei campanii.
Desi inca incomplet, site-ul permite semnarea si trimiterea unei petitii catre Ministerul Mediului, precum si realizarea de donatii online sau prin transfer bancar direct. Corectitudinea acestor informatii poate fi verificata direct cu D-ul sau D-na Lapis.
Mai multe informatii vor deveni in curind disponibile pe site.
Va multumesc pentru ajutorul acordat,
Razvan Budac,
Pe situl asociatiei pentru protectia animalelor, MILIOANEDEPRIETENI, gasiti o petitie catre Ministerul Mediului, prin care se solicita eliberarea de urgenta a tuturor ursilor tinuti in captivitate pe intreg teritoriul Romaniei, in conditii inumane.
Ii rog pe toti cei interesati(Deriva, Muzicant, Banateanu, Igor, BrandMaker,Bradut Florescu,
CopilulKoma, AdelaSamy, Ned si Deadvertising)
, blogarii care au sustinut si promovat campania in propriile situri, sa faca si acum acelasi lucru, sa promoveze cat pot de mult situl asociatiei, sa semneze Petitia, sa acorde o sansa acestui simbol national, URSUL. Mai multe informatii si comentarii gasiti aici:http://unggaby.wordpress.com/2007/05/03/cum-pu...
va multumesc!
