Blogul lui TEIU 46

REŢETE DE POST 25.11.2009

teiu46 — Wed, 25 Nov 2009 06:15:06 UT

REŢETE DE POST 25.11.2009

Iubiţi prieteni,
Azi Biserica noastră creştin ortodoxă pomeneşte pe Sf Mare Muceniţă Ecaterina şi pe Sf Mare Mucenic Mercurie.
Câteva cuvinte despre ei găsiţi în grupul meu CREŞTIN ORTODOX PRACTICANT.

A: PLĂCINTE; GUSTĂRI
Icre de post

Ingrediente:
1 ceaşcă de griş
3 ceşti de suc dulce de roşii
2-3 cepe
1 ceaşcă de ulei
sare,
piper
Preparare:
Sucul de roşii se pune la foc mic să clocotească. Se adaugă în ploaie grişul, se amestecă cu grijă până ce grişul se umflă. Se ia de pe foc şi se lasă să se răcorească.

Se adaugă puţin câte puţin uleiul, frecându-se cu lingura de lemn sau cu mixerul până se încorporează tot uleiul.

La sfârşit se adaugă, dupa gust, ceapa fin tocată, sarea şi piperul.

B: SALATE
Salată acordeon
• 5 roşii de mărime potrivită;
• 3 castraveciori subţiri;
• Câteva frunze de salată verde;
• Sos vinegret
Se ornează un platou întins cu frunzele de salată bine spălate.
Se spală roşiile şi se taie în jumătăţi.
Fiecare jumătate se aşază cu tăietura în jos şi se taie în 5 – 6 felioare fără să fie străpunsă roşia până în partea de jos.
Între felioare se introduc rondele subţiri de castraveţi curăţaţi de coajă şi aşezate în aşa fel încât rondela de castravete să rămână puţin deasupra suprafeţei roşiei pentru a fi vizibilă.
Jumătate de roşii astfel împănate cu felii de castraveţi se aşază pe platoul ornat cu frunzele de salată.
Se stropesc roşiile pe deasupra cu sos vinegret numai cu puţin timp înainte de a fi servite.

C: SOSURI
Sos vinegret
• ½ ceaşcă ulei;
• ¼ ceaşcă oţet;
• 1 linguriţă sare;
• 2 căţei usturoi bine pisat;
• ½ linguriţă muştar
Într-un borcan cu capac înfiletat se amestecă prin agitare puternică ingredientele de mai sus.
Sosul se utilizează la salată verde sau la salată acordeon.

D: BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Supă de roşii cu soia

350 ml supă de legume
200 ml lapte de soia
60 g făină de soia
2 căţei de usturoi
5-6 foi de dafin
300 ml piure de roşii
80 ml ulei rafinat de soia
30 g soia texturată
sare şi piper, după gust
coriandru, pentru decor

1. Taie cubuleţe 20 g de soia texturată şi rade restul pe răzătoare.
2. Încălzeşte 20 ml ulei rafinat de soia într-o tigaie cu fundul gros.
3. Adaugă frunzele de dafin, piperul şi făina de soia. Prepară un sote.
4. Într-o tigaie separată, încălzeşte restul de ulei de soia.
5. Adaugă usturoiul tocat mărunt şi piureul de roşii.
6. Adaugă compoziţia din prima tigaie şi supa de legume şi lasă totul la fiert timp de 5 minute.
7. Adaugă treptat laptele de soia, amestecând în permanenţă.
8. Sărează, încorporează cubuleţele de soia şi lasă ciorba la fiert timp de 2 minute.
9. Decorează cu tofu ras şi coriandru tocat.

E: MÂNCĂRURI
Giganţi la cuptor
• 5 ceşti giganţi (boabe albe de fasole foarte mari);
• Frunze de ţelină;
• 1 morcov;
• Piper boabe;
• 1 ½ ceaşcă ulei;
• 4 cepe mari tocate;
• 1 căpăţână usturoi tăiat feliuţe;
• Sare;
• Piper măcinat;
• Puţin zahăr;
• 1 legătură mărar fin tocat;
• 1 kg roşii bine coapte;
• 2 roşii tăiate în felii orizontale
Se urmează procedura obişnuită de fierbere a boabelor de fasole.
După ce s-au schimbat 2 ape, se adaugă apă fierbinte cât să cuprindă boabele de fasole, ţelina, morcovul tăiat, boabele de piper şi se lasă să fiarbă pe jumătate.
Se scurge de apă şi se aşază într-o formă.
Separat se căleşte ceapa, se adaugă roşiile decojite şi date pe răzătoare, usturoiul, sarea, piperul şi se fierbe sosul să se lege.
Se adaugă mărarul şi se răstoarnă sosul în formă peste boabele de fasole.
Se taie 2 roşii în felii orizontale şi se aşază deasupra în formă, se presară ulei, sare, piper.
Se dă la foc potrivit 50 minute şi dacă este nevoie se mai adaugă apă.

F: DULCIURI
Tartă cu biscuiţi
Blat:
• 3 ceşti biscuiţi simpli sfărâmaţi;
• 2 linguri zahăr;
• ½ lingură scorţişoară;
• 6 linguri margarină topită

Umplutura:
• ¼ ceaşcă fulgi de porumb;
• 2 linguri zahăr;
• 1 vanilie;
• 2 ceşti zeamă de compot;
• 1 cutie compot caise sau piersici
Într-un castron se amestecă ingredientele pentru blat.
Se unge o formă şi se toarnă în ea compoziţia.
Se tasează cu lingura şi se pune în frigider să se răcească.
Se amestecă zahărul cu fulgii de porumb, vanilia şi zeama de compot. Dacă zeama de compot este mai puţină se completează cu apă până la 2 ceşti.
Se amestecă la foc foarte mic până când crema se leagă bine.
Se opreşte focul şi se continuă amestecarea până se răceşte pentru a nu face crustă.
Se întinde crema în formă peste blatul rece de biscuiţi şi se ornează cu fructele din compot bine scurse.

REŢETE DE POST 24.11.2009

teiu46 — Tue, 24 Nov 2009 13:26:03 UT

REŢETE DE POST 24.11.2009

A. PLĂCINTE
Plăcintă cu ciuperci
• 500 g ciuperci
• 60 g margarină
• Sare
• Piper
• Aluat franţuzesc din:
- 250 g margarină
- 250 g făină
- ½ pahar apă
- Puţină sare
Se prepară aluatul franţuzesc din cantităţile indicate şi se lasă la rece.
Se curăţă ciupercile, se spală bine şi se taie felioare subţiri.
Se înăbuşe într-o cratiţă ciupercile în margarină, sare şi piper şi se amestecă din când în când.
Când ciupercile s-au înmuiat şi zeama din ele a scăzut se dau de pe foc şi se lasă să se răcorească.
Se scoate aluatul şi se împarte în două.
Din jumătate se întinde o foaie de forma şi mărimea tăvii de plăcintă.
Se unge forma, se aşază foaia şi se dă la cuptor să se coacă.
În acest timp cealaltă jumătate de aluat se pune la rece.
Când aluatul din tavă este copt, se pune pe deasupra, întinzând pe toată suprafaţa foii, ciupercile scăzute şi răcorite.
Se întinde a doua foaie din restul de aluat care se pune deasupra, peste ciuperci şi se dă la cuptor până se rumeneşte frumos.
După ce se scoate din cuptor, se taie în bucăţi, se aşază pe platou şi se serveşte caldă.

B. SALATE
Salată de cartofi
• 1 kg cartofi
• 2 cepe
• 2 linguri ulei
• Oţet
• Sare
• Muştar
Se fierb cartofii în coajă.
Se curăţă fierbinţi, se taie felii, se toarnă peste ei un sos de ulei cu oţet în care s-a amestecat o lingură de muştar.
Se adaugă ceapa tăiată mărunt.
Se amestecă fără a sfărâma cartofii.

C. SOSURI
Sos de ulei cu oţet şi muştar
Prezentat la salata de cartofi.

D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Ciorbă de varză acră
• ½ l apă
• ¾ varză acră
• 1 morcov
• 1 pătrunjel rădăcină
• 1 ceapă
• 2 – 3 linguri ulei
• 2 linguri pastă roşii
• 1 legătură verdeaţă
Morcovul, pătrunjelul şi ceapa, curăţate şi spălate se dau pe răzătoarea de zarzavat şi se prăjesc uşor într-o lingură de margarină.
Se adaugă apa şi se lasă să fiarbă 10 – 15 minute, apoi se pune varza, tăiată cât mai mărunt.
După ce dă câteva clocote, se adaugă roşiile opărite şi trecute prin strecurătoare, sarea şi se lasă să fiarbă până când varza este gata.
La sfârşit se adaugă verdeaţa tocată mărunt.
Se serveşte cu mămăliguţă.

E. MÂNCĂRURI
Pilaf de ciuperci
• 400 g ciuperci
• 1 pahar mic de ulei
• 150 g orez
• 1 ceapă
• Sare
• Piper
• 2 – 3 roşii
• Mărar
• Pătrunjel verde
Ciupercile curăţate se fierb în apă clocotită cu sare şi apoi se scurg bine.
Într-o cratiţă se căleşte puţin ceapa în ulei.
Se adaugă orezul ales şi după ce s-au înfierbântat sestinge cu 3 ceşti de apă clocotită.
Se pun ciupercile tăiate în bucăţi potrivite şi toate ingredientele de mai sus.
Se acoperă cratiţa şi se dă la cuptor, la foc mic, până ce apa scade complet.
Se recomandă să se pună la cuptor în vas Jena.
Se poate servi cald sau rece.

F. DULCIURI
Desert din dovleac
• 1 felie mare de dovleac
• 5 – 6 linguri nuci măcinate
• 2 linguri miere
• 2 linguri zahăr tos
• Coaja şi zeama de la o lămâie
• Puţină sare
Se curăţă dovleacul de coajă şi seminţe, se taie bucăţele, se fierbe cu puţină apă, zahăr şi sare.
Când este pe jumătate fiert, se adaugă mierea, coaja şi zeama de
lămâie.
Când este gata se amestecă nucile măcinate.
Poate fi servit cald sau rece.

ÎNŢELEPCIUNI 32

teiu46 — Tue, 24 Nov 2009 06:59:40 UT

ÎNŢELEPCIUNI 32

• Privegherea se aseamănă scării lui Iacov, deasupra căreia stă Dumnezeu şi pe care umblă sfinţii îngeri. Privegherea şterge din noi tot răul. Ea taie vorbăria, clevetirea şi toată lista relelor. Cuviosul Isihie Sinaitul.
• Mândria este întâia născută a morţii. Ea a omorât pe îngeri în cer şi pe Adam pe pământ. Sfântul Grigorie Dialogul.
• Precum pământul gras şi umed naşte viermi, aşa şi îmbuibarea cu mâncăruri şi băuturi este cuib cald pentru patimi şi pentru viermii ispitelor. Sfântul Ioan Hrisostom.
• Cel ce nu rabdă nu e credincios; cine nu are nădejde nu mai poate stărui în rugăciune. Sfântul Efrem Sirul.
• Mare este înălţimea smeritei cugetări; adâncă este prăpastia înaltei cugetări şi de aceea vă sfătuiesc să o iubiţi pe prima, să nu cădeţi în cea de a doua. Avva Isidor.
• A te mânia este vîn firea omului, dar ca să înăbuşi mânia este în firea creştinului. Fericitul Ieronim.
• Să-ţi aduci aminte neîncetat de moarte. Cuviosul Isihie Sinaitul.
• Mintea se întinează şi rămâne neroditoare atunci când vorbeşte cuvinte lumeşti. Cu cât suntem mai atenţi la minte, ne luminăm şi cu cât suntem mai neatenţi, ne întunecăm. Cuviosul Isihie Sinaitul.
• Omul se deosebeşte de animale prin raţiune şi prin virtute. Virtutea nu e posibilă fără libera alegere.
• Lumea simte o plăcere să te abată de la calea cea dreaptă, dar niciodată nu te va duce către scop, ştie să trezească setea, dar nu poate să sature sufletul, făgăduieşte totul, dar spre sfârşit, în cea mai mare parte, îşi ia înapoi totul. Sfântul Filaret al Moscovei.
• Strălucirea fulgerului arată de mai înainte bubuitura tunetului, iar slava deşartă, prin apariţia ei, vesteşte mândria. Sfântul Nil Sinaitul.
• Nu este biruinţă mai mmare decât să-ţi birui mânia şi iuţimea. Sfântul Tihon.
• Iubiţi prieteni, vă amintesc care sunt îndatoririle creştineşti, acum, în timpul Postului Naşterii Domnului spre a lua aminte şi a ne urca pe scara pocăinţei. Iată:
1. Să ascultăm cu evlavie Sfânta Liturghie în fiecare sărbătoare;
2. Să ţinem toate posturile de peste an;
3. Să cinstim feţele bisericeşti;
4. Să ne spovedim şi să ne împărtăşim în fiecare din cele patru posturi mari de peste an, ori, dacă în fiecare post nu putem, cel puţin o dată pe an, în Postul Paştilor;
5. Să ne rugăm pentru cei ce stau în fruntea ţării;
6. Să ţinem posturile pe care le-ar orândui episcopul sau mitropolitul locului în vreme de primejdii, de molime sau de alte necazuri;
7. Să nu citim cărţi eretice sau ale sectarilor;
8. Să nu înstrăinăm, nici să folosim, spre scopuri străine, lucrurile bisericeşti sau averea Bisericii;
9. Să nu facem nunţi şi ospeţe, sau alte petreceri, în timpul posturilor.
• Iubiţi prieteni, iată cine au fost vestitorii revelaţiei dumnezeieşti: primii au fost Adam, Noe, Avraam, Isaac şi Iacob, care au primit şi au predicat începuturile Revelaţiei. Apoi au fost: proorocii Moise, David, Ilie, Isaia, Ieremia, Iezechiil, Daniil şi alţi prooroci, care au continuat, întărind mai cu seamă nădejdea în venirea Mântuitorului. Dar vestitorul desăvârşit al Descoperirii dumnezeieşti este Fiul şi Cuvântul lui Dumnmezeu întrupat, Mântuitorul nostru Iisus Hristos, a doua persoană din Sfânta Treime, „lumina cea adevărată, care, venind în lume, luminează pe tot omul” (Ioan 1, 9). Domnul nostru Iisus Hristos, fiind Dumnezeu adevărat şi om adevărat, ne-a adus Descoperirea deplină a lui Dumnezeu, căci „nimeni nu cunoaşte pe Fiul, fără numai Tatăl şi nici pe Tatăl nu-l cunoaşte nimeni, fără numai Fiul, şi căruia va voi Fiul să-i descopere”. (Matei 11, 27). Descoperirea dumnezeiască a răspândit-o Mântuitorul în lume prin Sfinţii Săi Apostoli.
• Doamne ajută!

O SEARĂ MINUNATĂ!

teiu46 — Tue, 17 Nov 2009 18:18:26 UT

O SEARĂ MINUNATĂ!

Iubiţi prieteni,
Cu tot respectul pe care vi-l port tuturor vă ofer spre delectare câteva bucăţi muzicale de mare valoare în interpretări deosebite.
Un singur lucru vă cer: amânaţi problemele ce vă frământă!
1. Antonin Dvorak – Tempo di valse: http://www.youtube.com/watch?v=disqzLW1QJA
;2. Tchaikovsky – Serenade for Strings in C maj Op 48: http://www.youtube.com/watch?v=xsGRglp6tvs
;3. J. Haydn – Cello Concerto – Rostropovitch: http://www.youtube.com/watch?v=PnzLEDDbANY
;4. J. Haydn – Piano Sonate in Eb: http://www.youtube.com/watch?v=Vkse1g9ibnM
;5. J. S. Bach – Organ tocata: http://www.youtube.com/watch?v=CTVraVgzC9U
;6. Handel – Divina armonia: http://www.youtube.com/watch?v=DyzMeQrUuNk
;7. J. S. Bach – Organ Sinfonia from Cantata no. 169: http://www.youtube.com/watch?v=zJLK_eEcZ9s
;8. Telemann – Concerto in D maj for trumpet: http://www.youtube.com/watch?v=6MlXXFGnj_Q
;9. Prince of Denmark/s March; Trumpet Voluntary – Jeremiah Clarke: http://www.youtube.com/watch?v=n1n7WeuHCog
;10. Vivaldi – Oboe Concerto in D minor Kv 454: http://www.youtube.com/watch?v=jEQ0N9D1NQs
.Acum, sunt convins că vă simţiţi relaxaţi, după această incursiune în muzica bună!
Toate cele bune!

CHRISTIAN MEDITATION MUSIC

teiu46 — Sun, 15 Nov 2009 11:44:26 UT

CHRISTIAN MEDITATION MUSIC

Iubiţi prieteni,
Vă propun în continuare câteva melodii şi imagini menite să ne îndemne la meditaţie şi relaxare. Pentru a-şi atinge scopul propus este necesară liniştea, netulburarea, lăsarea deoparte a preocupărilor zilnice, aşa că intraţi în camera voastră, închideţi uşa şi nu lăsaţi pe nimeni să pătrundă înăuntru, daţi drumul la calculator şi ascultaţi ceea ce urmează!
1. A Peaceful Moment: http://www.youtube.com/watch?v=hSqSyvAZYXY
;2. Paul Collier – 10 minute relax: http://www.youtube.com/watch?v=MtqeomC_0ko
;3. Mystical Music for The Christian Soul: http://www.youtube.com/watch?v=7DwkepSGnLM
;4. Greek Orthodox Chant: http://www.youtube.com/watch?v=opwHbeTR2DU
;5. Mystical Song: http://www.youtube.com/watch?v=5ka6WskhncE
;6. The Kingdom of Heaven: http://www.youtube.com/watch?v=z_XL-vByb-w
;7. Jupiter Souns: http://www.youtube.com/watch?v=zEwy0MXAGKA
;8. Sunset Over The Ocean: http://www.youtube.com/watch?v=YjciQMz_irU
;9. Everything for a season: http://www.youtube.com/watch?v=vEfV6a-Tpjc
;10. Life with depression: http://www.youtube.com/watch?v=FMbTOxG6qKo
;11. Nature scenes: http://www.youtube.com/watch?v=rfY9BJaGzEU
;12. Nature scenes 2: http://www.youtube.com/watch?v=BJmeIeCsvOY
;13. Relaxing Aquarium: http://www.youtube.com/watch?v=JL_u9yUECiI
;14. Gerber Daisy Relaxation Meditation: http://www.youtube.com/watch?v=06foaDz10SU
.Cum a fost?
Puteţi asculta şi mâine!

CUVIOSUL DIMITRIE CEL NOU

teiu46 — Mon, 26 Oct 2009 16:56:37 UT

CUVIOSUL DIMITRIE CEL NOU

Sinaxar 27 Octombrie

În aceasta luna, în ziua a douazeci si saptea, pomenirea Sfântului Marelui Mucenic Nestor.
Acesta fiind tânar si foarte frumos, era cunoscut Marelui Mucenic Dimitrie; si alergând la locul unde se afla Sfântul Dimitrie în paza, a cazut la picioarele lui si a zis: "Robul lui Dumnezeu, vreau sa ma lupt cu Lie; roaga-te pentru mine, chemând numele lui Hristos". Iar sfântul însemnându-l cu semnul cinstitei Cruci, i-a zis: "Si pe Lie vei birui si pentru Hristos vei marturisi". Deci mergând la locul de lupta, privindu-l Maximian, a zis: "Dumnezeul lui Dimitrie ajuta-mi" si apucându-se cu acel grozav ucigas Lie, si lovindu-l lovitura de moarte tocmai în inima, l-a omorât. Iar împaratul s-a tulburat la suflet si îndata a poruncit de a omorât pe Sfântul Dimitrie cu sulitele, ca pe un pricinuitor al junghierii lui Lie; si pe Sfântul Nestor a poruncit de l-au omorât cu sabia lui.
Tot în aceasta zi, Sfintele Mucenite Capitolina si Erotiida.
Acestea au fost pe vremea împaratului Diocletian si a lui Zilichinhie, guvernatorul Capadociei. Capitolina de neam mare fiind si bogata, împartindu-si toata averea la saraci si iertându-si robii sai cu cinste, lua îndraznire si merse înaintea guvernatorului de s-a martu-risit ca este crestina. Si bagând-o în temnita, a doua zi au scos-o si i-au taiat capul; iar Erotiida, care era roaba sfintei, de vreme ce si cu pietre a zvârlit în eparh de l-a lovit, a fost batuta cu toiege; si cu harul lui Hristos facându-se sanatoasa, i-au taiat si ei capul.
Tot în aceasta zi, cel dintre sfinti Parintele nostru Chiriac, patriarhul Constantinopolului.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintei Procla, sotia lui Pilat.
Povestire pentru ivireni (georgieni), cum au venit la cunostinta dumnezeiasca, printr-o femeie roaba.
În zilele celui între sfinti Constantin marele împarat, oarecare femeie a fost adusa roaba la iviri, care era învatata din copilarie desavârsit cu viata sihastreasca si ajungând la robie, asemenea se ostenea. Ivirii fiind lipsiti de tot de mestesugul doctoricesc, au obicei de merg unii la altii, de se întreaba de leacul bolii ce li se întâmpla. Deci a mers alta femeie la acea vrednica minunata femeie, având un copil, care se îngreuia si se chinuia de o boala cumplita, sa o întrebe ce sa faca? Iar roaba aceea luând pruncul l-a pus în patul sau si s-a rugat lui Dumnezeu, ca sa-l izbaveasca din boala. Si a auzit-o Cel ce cunoaste ascunsurile inimilor si fara de zabava a dat sanatate copilului. De care lucru a fost vestita acea minunata femeie încât a ajuns si la urechile împaratesei ivirilor, care îndata a trimis sa o aduca pentru ca si împarateasa avea o boala grea. Iar femeia smerindu-se nu vrea sa mearga, socotindu-se pe sine nevrednica a merge la împarateasa.
Nebagând nicidecum seama de marirea ei, împarateasa s-a pogorât si a mers ea la acea roaba. Si aceasta facând loc împaratesei sa sada pe patul ei cel sarac, unde pusese si copilul, a adus rugaciunea în loc de iarba pentru leacul bolii; si izbavindu-se împarateasa de boala, voia sa-i dea aur si argint si haine si alte daruri împaratesti, ca rasplatire pentru ca asa curând cu tot harul a izbavit-o de boala. Iar acea femeie minunata a zis ca nu-i trebuie nici unele de acelea, ci socotea plata mare a fi cu-nostinta bunei credinte. Ci a cerut ca sa zideasca o biserica lui Dumnezeu Celui ce o iz-ba-vise de acea boala si o mântuise. Auzind împarateasa cuvintele acestea a mers la împaratie si a facut pe împarat de se minuna de acea minunata tamaduire, povestindu-i si în ce chip, si adeverea ca Dumnezeul roabei, Acela este Dumnezeul cel adevarat. Si cum ca se cade, cât mai curând sa zideasca o biserica si sa întoarca pe tot poporul spre închinarea Aceluia.
Împaratul de acel lucru minunat s-a mirat, dar de zidit biserica nu vrea. Si peste putina vreme iesind împaratul la vânat, ceilalti toti faceau vânarea fara de nici o sminteala, iar împaratul singur ramasese, ca-l lovise nevederea si mirându-se de ceea ce i se întâmplase îsi aduse aminte de neascultare si chemând într-ajutor pe Dumnezeul roabei, se izbavi îndata de întunecare si mergând la acea minunata roaba, a rugat-o sa-i arate chipul zidirii si ea însemna si închipuia, iar mesterii zideau.
Daca s-a ispravit biserica si a fost acoperita si ramasese lucrul numai despre preoti, a aflat prilej si pentru lucrul acesta minunata femeie. Si a înduplecat pe împaratul ivirilor sa trimita solie la împaratul romanilor sa-l roage sa trimita dascali de dreapta credinta si a facut dupa pofta ei si trimise. Iar împaratul Constantin primind solia prieteneste si cu cinste a multumit lui Dumnezeu si a trimis pe un oarecare om de cinste, împodobit fiind cu credinta si cu întelepciune si cu buna viata si vrednic arhiereu a propovaduit dumnezeiasca cunostinta la neamul acela cu multe daruri, care mergând si tragând pe toti cu minuni si cu învataturi spre adevarata credinta crestineasca si botezându-i si zidindu-le multe biserici si sfintind preoti si întorcând toata tara ivrilor spre dumnezeiasca cunostinta, s-a mutat catre Domnul. Într-acest chip au cunoscut ivirii pe Dumnezeu.
Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Dimitrie cel nou de la Basarabi.
Acest cuvios Parinte, a fost pe vremea evlaviosilor împarati bulgari, dintr-un sat din Bulgaria ce se chema Basarabi, de pe marginea apei Lomului; si întâi a fost pazitor de vite la numitul sat, apoi vazând ca toate ale lumii sunt trecatoare, a iesit din satul acela si s-a dus într-o pestera ce era aproape de Basarabi si s-a facut calugar la o mânastire ce era înauntrul pesterii. Si cine poate spune luptele ce a suferit? Postul, rugaciunea si privegherile ce facea! încât si de harul facerii de minuni s-a învrednicit; înca si vremea iesirii sufletului sau din trup a cunoscut-o, pentru care intrând în mijlocul a doua pietre, asa si-a dat prealuminatul sau suflet în mâna lui Dumnezeu.
Trecând multa vreme, a venit acea apa a Lomului mare de surpa lemnele si pietrele de primprejur. Atunci au cazut în apa si cele doua pietre ce erau în cuprinsul pesterii, dimpreuna cu moastele sfântului; si mult timp au fost acolo. Deci vrând Dumnezeu sa-l descopere, s-a aratat îngerul Domnului în vis la o copila, a unui credincios, ce patimea de duh necurat, zicându-i: "De ma vor scoate parintii tai din apa, eu te voi tamadui"; si daca s-a sculat copila dimineata, a spus visul ce a vazut la parintii ei si asa adunându-se preoti si oameni multi, s-au dus la locul acela, unde de multe ori se arata lumina si cei ce vedeau socoteau a fi comoara si au gasit pe sfântul, precum a zis îngerul, întreg si luminat ca soarele si luându-l l-au dus în sat si mergând vestea în toate partile de aflarea sfântului, a ajuns si la urechile domnitorului de la Bucuresti, care îndata a si trimis preoti si boieri, sa aduca pe sfântul la biserica Curtii domnesti.
Mergând trimisii aceia la Basarabi, au luat pe sfântul si au purces sa mearga la Bucuresti, si sosind pâna aproape de Rusi, unde este o fântâna, n-a vrut sa mearga mai înainte. Deci vazând preotii si boierii acea minune si nestiind ce sa faca, s-au socotit cu sfat de obste de au înjugat doi junci tineri neînvatati, ca sa vada unde este voia sfântului sa mearga si asa o, minune! S-a întors îndata sfântul la Basa-rabi în mijlocul satului si acolo a stat. Iar preotii si boierii întorcându-se la Bucuresti, au spus toate cele ce au vazut. Deci domnitorul a trimis boieri cu cheltuiala de au facut o biserica în numele Cuviosului Dimitrie la Basarabi, unde a si fost asezat sfântul. Si multe minuni a lucrat acolo la cei ce cu credinta au nazuit; si macar ca fiind satul mic si simplu si lipsit de oameni de stiinta, nu s-au însemnat toate câte minuni s-au întâmplat, dar câte s-au scris de cei ce au vazut minunile sfântului, prin cucernici crestini le însemnam:
Doua femei oarecare surori, Aspra si Ecaterina, de la satul ce se numeste Cernavoda, au facut o biserica prea frumoasa, punându-i hramul Adormirea Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria si au gândit întru sine, doara ar putea sa ia vreo particica din moastele Sfântului Dimitrie si sa o aduca în biserica lor; ca de a le lua cu totul, socoteau ele ca nu va vrea sfântul, precum a si fost. Deci venind prea cu smerenie si cu evlavie si închinându-se la sfântul, în taina au luat o mica particica din moastele lui si vrând sa se duca, sezând în carutele lor, nicidecum n-au putut a se misca caii din locul acela, macar de-i si batea foarte vizitii. Iar ele cunoscând pricina si din carute pogorându-se, cu lacrimi au alergat si au cazut la sfântul si punând particica la locul ei, s-au rugat sa le ierte greseala, si asa s-au dus cu pace la satul lor. Altadata a venit preasfintitul mitropolitul Târnovului, anume Nichifor, cu sinodia lui, ca sa se închine sfintelor moaste ale Sf. Dimitrie. Si închinându-se mai întâi mitropolitul si sarutând sfintele moaste si departându-se a sezut pe un scaun; apoi pe rând mergând si ceilalti ai sinodiei lui toti si sarutând sfintele moaste un oarecare monah anume Lavrentie, în vremea sarutarii, ispitindu-se sa rupa cu gura o mica particica din sfintele moaste ale Sfântului, a ramas cu gura cascata si toti cautând la dânsul si vazându-l cu gura cascata, nu se pricepeau ce a patimit. Iar mitropolitul i-a poruncit sa se dea înlaturi ca sa se închine si ceilalti. Iar el mut si fara de glas fiind deabea s-a departat putin de la sicriul sfântului. Iar dupa ce au iesit toti a cazut cu lacrimi rugându-se sfântului si cerându-si iertare si asa i s-a dezlegat limba si a grait ca mai înainte. Dupa aceea a mers cu mitropolitul la gazda si i-a spus toate cele ce a patimit. Iar el i-a zis: "O, omule, cum n-ai socotit ca de ar fi fost sa se împarta moastele la toti câti vin spre închinarea lor, pâna acum n-ar fi ramas nimic. Ci de acum caieste-te, ca ai gresit lui Dumnezeu si sfântului.
Un iubitor de Dumnezeu episcop al Preslaviei, anume Ioanichie, cazând într-o boala foarte grea, încât de patru insi era purtat si neputând sa se vindece l-au adus la biserica Sfântului Dimitrie si l-au pus cu asternutul lui înauntru în biserica si slujindu-se Sfânta Liturghie, dupa trei ceasuri s-a sculat sanatos si umbla pe picioarele sale, laudând pe sfântul si multumindu-i. Acestea si alte minuni a facut Sfântul Dimitrie, care nu s-au scris dupa cum s-a zis, pentru nestiinta locuitorilor.
Iar în anii 1769 si 1774 fiind razboi între împaratia Rusiei si între Poarta Otomana si cuprinzând muscalii amândoua tarile acestea si trecând generalul Petru Salticov Dunarea, si dând razboi Rusciucului, a calcat si câteva sate de peste Dunare, orasul Cernavoda si altele; între care a calcat si satul Basarabi, unde se aflau moastele sfântului pe care luându-le mai susnumitul general, vrea sa le trimita în Rusia. Iar un evlavios crestin anume Hagi Dimitrie, întâmplându-se într-acea vreme lânga general, a cazut la dânsul cu rugaminte, ca sa nu înstraineze sfintele moaste, ci sa le daruiasca tarii ca rasplata pentru prazile si jafurile care au patimit din pricina razboiului si sa o mângâie cu acest dar al sfintelor moaste; si plecându-se generalul, le-a daruit tarii. Pe care primindu-le cu mare cinste si evlavie tot poporul, le-au asezat în biserica cea mare a sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei, în zilele preasfintitului mitropolit al tarii Chir Grigorie. Si îndata a simtit tot poporul ocrotirea si patimirea sfântului; ca nu numai razboiul dintre muscali si dintre turci l-a încetat, ci si boala ciumei cea înfricosatoare a contenit-o. Si mult ajutor si mare folos câstiga, toti cei ce cu credinta nazuiesc catre sfântul, pentru ale carui rugaciuni Dumnezeule miluieste-ne si ne mântuieste pe noi pe toti, acum si pururea si în vecii vecilor, Amin
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Cuviosul Dimitrie Cel Nou

27 octombrie - Acum aproape 8 veacuri, pe vremea dinastiei romano-bulgare a Asanestilor, in satul Basarabi (Basarabov), din sudul Dunarii, traia un pastor roman pe nume Dimitrie, om milos si cu frica de Dumnezeu. Traditia spune ca, pe cand isi pastea turma pe malul raului de langa sat, Dimitrie a calcat din nebagare de seama un cuib de pasare, cu pui golasi in el. Cuviosul s-a simtit vinovat ca pentru o mie de morti si si-a pedepsit piciorul care gresise, umbland descult vreme de 3 ani, in semn de cainta si ispasire. Iar mai tarziu, calugarindu-se, s-a retras intr-o pestera, unde a petrecut in post, rugaciune si priveghere, pana ce a adormit intru Domnul, nestiut de nimeni. Vremea a astupat gura pesterii, iar apele au acoperit locul. Dupa ani, Sf. Dimitrie s-a aratat in vis unei copile bolnave si i-a fagaduit tamaduire, cerand ca parintii ei sa-i scoata osemintele de sub apa. Asa a fost aflat Sf. Dimitrie din Basarabi intreg si moastele i-au fost asezate in biserica acelui sat, unde n-au intarziat sa faptuiasca minuni. Azi salasluiesc in Catedrala Patriarhala din Bucuresti, iar cuviosul este socotit ocrotitorul sfant al Cetatii lui Bucur.

Racla Sfantului Dimitrie cel Nou - donatorul si mesterul ei

Racla Sfantului Dimitrie cel Nou - donatorul si mesterul ei

Este stiut ca moastele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou au fost asezate in Catedrala Mitropolitului Grigorie, intr-o racla de lemn imbracata pe alocurea cu tabla de argint, fiind cinstite cu multa evlavie, de atunci si pana astazi, de tot poporul credincios.

In anul 1880, moastele Sfantului Dimitrie au fost stramutate intr-o racla de argint masiv, special confectionata, din initiativa si in mare parte cu cheltuiala episcopului Ghenadie Petrescu al Argesului (1876-1893), apoi mitropolit primat (1893-1896), ajutat cu modeste contributii banesti si de alti crestini piosi al caror nume s-a publicat in Monitorul Oficial nr. 35/1880.

Racla, din argint de cea mai buna calitate, "proba 14", in greutate de "ocale 27, dramuri 10.800", al carui pret s-a ridicat la 22.800 lei, suma considerabila pentru acea vreme, a fost donata cu toate formele legale, in ianuarie 1880, de episcopul Ghenadie Ministrul Cultelor, singurul abilitat, potrivit legislatiei in vigoare, sa primeasca donatii in folosul Bisericii, care, la randul sau, cu adresa nr. 2009/23 februarie 1880, a predat-o Mitropoliei, spre a fi inscrisa in inventarul Catedralei si folosita ca odor pentru mostele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou.

Aceasta racla, care adaposteste si astazi moastele Sfantului Dimitrie, intregi, cu mitra de argint si coroana poleita cu aur, este si o reusita opera de arta, fiind impodobita cu scene din viata Sfantului, de o valoare spiritual-emotiva de mare intensitate.

Pe capacul raclei se afla chipul Sfantului, de marimea capacului, avand de jur-imprejur un grilaj poleit cu aur, iar pe marginea capacului 12 serafimi, 6 de o parte si 6 de cealalta parte, cu cate un mic stalp de argint intre ei. La frontispiciul raclei sunt gravate icoana Sfintei Treimi si incoronarea Maicii Domnului, iar pe partea inferioara, Arhanghelul Gavril, tinand in mana semnul Bunei Vestiri. Pe partile laterale ale raclei sunt 8 icoane infatisand scene din viata Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, despartite prin cate un stalp de argint.

Racla este asezata pe patru picioare de argint masiv.

Toate icoanele si impodobirea raclei sunt lucrate in relief si poleite pe alocurea, unde a cerut trebuinta, cu aur.

Deasupra pe capac, la picioarele Sfantului, a fost gravata urmatoarea inscriptie: "Pentru evlavia si dragostea catre Sfantul Cuvios Dimitrie Basarabov, facutu-sa acest sicriu de argint, impodobit cum se vede, prin osteneala si cheltuiala Episcopului de Arges Ghenadie II si a catorva buni crestini, ca sa fie pomenirea urmasilor care, vazand aceasta, sa se indemne sa faca si ei alte fapte mai marete si folositoare neamului romanesc.

Acest sicriu s-a facut in zilele Mariei Sale Carol I, viteazul domn al romanilor, anul mantuirii 1879, luna decembrie, fiind ministru al cultelor dl. Vasile Boerescu, cand s-a predat acest sicriu".

Imbracamintea interioara a raclei este toata de catifea rosie, de cea mai buna calitate, cu siret ingust de fir alb pe margini si cu doua manusi poleite inauntru pentru ridicarea capacului.

In interiorul raclei, s-a fixat pe capac, dupa stramutarea moastelor Sfantului, o fasie de argint in forma de cruce de la racla cea veche, care se mai pastreaza si astazi la vesmantaria Catedralei, in asteptarea unui loc potrivit in viitorul Muzeu al Patriarhiei Romane.

O data cu racla, donatorul a oferit si doua accesorii: un pat de stejar masiv, sculptat si poleit, pentru asezarea acesteia si o cutie cu geamuri pentru conservarea ei.

Numele mesterului argintar care a realizat aceasta pretioasa lucrare artistica n-a fost gravat pe racla, dar este mentionat de episcopul Ghenadie al Argesului in corespondenta cu Ministerul Cultelor prilejuita de incheierea actului de donatie. El s-a numit Teodor Filipov si era rus de neam, fiind cunoscut si ca mester al raclei Sfintei Mucenite Filofteia de la Curtea de Arges si al ferecaturilor de argint ale unor icoane imparatesti de la diferite biserici. Venise de tanar la noi ca specialist argintar, pe la mijlocul secolului trecut, si se casatorise la Bucuresti, in 1860, cu Maria, nascuta Stefanescu, cum rezulta din insemnarea de pe verigheta de casatorie, mostenita in familie. N-ar fi exclus ca emigrarea lui sa fi fost determinata de vreo persecutie politica. Este o presupunere bazata pe faptul ca nu s-a mai intors niciodata in Rusia si nici legaturi prin corespondenta n-a intretinut cu rudele lui de acolo.

A avut o singura fata, Paraschiva, casatorita Petrescu, mama profesorului universitar Nicolae Petrescu, de la catedra de sociologie a Universitatii din Bucuresti, cum aflam de la fiul sau, dl. Miron Petrescu, pensionar al Administratiei Patriarhale, in prezent, cu serviciul la Arhiepiscopia Bucurestilor.

Teodor Filipov, argintar vestit, cu pravalie proprie in Bucuresti, care ii adusese avere si faima, iesea din comun prin personalitatea lui interesanta. Era un barbat inalt, cu parul alb, pieptanat cu carare la mijloc si plete unse cu untdelemn. Fata lui imbujorata se termina printr-o barba ingrijita. intotdeauna in redingota neagra si cu joben pe cap, facea impresia unui om distins, cum il descrie nepotul sau, profesorul Nicolae Petrescu. Vorbea stricat romaneste, iar rugaciunile si le facea intotdeauna in ruseste. Printre cartile ramase de la el, nepotul sau a gasit, alaturi de cele bisericesti, in limba rusa, si unele in limba franceza, cu caracter literar, precum Telemac de Fenelon, legata in piele, editie 1740, de unde se poate deduce ca avea si oarecare cultura apuseana.

La batranete, dupa un pelerinaj la Ierusalim, Teodor Filipov, care era peste masura de religios si foarte generos cu bisericile, carora le-a facut multe danii, a cazut in mania mistica, isi petrecea timpul cercetand bisericile, discutand cu preotii sau faurind icoane dupa ideile sale religioase. Din aceste preocupari a rezultat o icoana reprezentand Sfanta Treime, pe care a descnat-o singur si apoi a reprodus-o pe carton in mai multe exemplare, daruind-o inramata la diferite biserici si unor case particulare din Bucuresti si provincie. Un exemplar din aceasta icoana, noteaza profesorul Nicolae Petrescu in memoriile sale, s-ar afla in altarul Bisericii Sfantul Dimitrie (Posta) din Capitala. Icoana era iscalita: "Teodor Filipov - rus argintar". S-a si fotografiat cu aceasta icoana conceputa de el, pe care o socotea rezultatul unei viziuni ce ar fi avut-o in momentele sale de extaz religios, cum afirma C. Dinescu, in Psihologia calugarului (1898), citat de Eugen Lovinescu, in Antologia scriitorilor ocazionali.

A trait 70 de ani si a decedat in iulie 1895.

Mentionam, in incheiere, ca in anul 1934, cu prilejul restaurarii Catedralei patriarhale, prin purtarea de grija a patriarhului Miron Cristea, racla Sfantului Cuvios Dimitrie a fost asezata intr-o nisa special amenajata in peretele din stanga pronaosului, lucrare executata, dupa planul arhitectului Ion Traianescu, de antrepriza inginer Aurel Iovanovici din Bucuresti.

Aceasta nisa, care ofera larg acces credinciosilor la moastele Sfantului, este ea insasi o lucrare deosebita, fiind realizata din piatra naturala si marmura alba si impodobita cu ornamente si decoratiuni artistic executate. Racla cu moastele Sfantului Cuvios Dimitrie, asezata in scobitura nisei, pe un piedestal de marmura alba, este strajuita de 6 faclii de bronz, cu becuri in forma de lumanare si de 12 candele fixate de cornise, iar pe perete, deasupra raclei, este icoana Sfantului, in marime naturala.

In toate zilele anului, dar mai ales la 27 octombrie, cand este praznuit Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou, patronul si ocrotitorul orasului Bucuresti, crestini de toate varstele si de toate starile vin in numar mare la racla cu moastele sale din Catedrala patriarhala, spre a-l cinsti cu evlavie si a primi ajutor in nevoi de la acest parinte bun si fierbinte rugator pentru toti catre Domnul.

MULŢUMIRI

teiu46 — Sun, 25 Oct 2009 06:18:48 UT

Am încheiat o etapă grea!
Într-o săptămână am condus pe ultimul drum două persoane dragi din familie şi nu a fost uşor!
Mulţumesc Domnului că mi-a dat tăria să suport aceste despărţiri!
Mulţumesc tuturor prietenilor care au fost alături de mine şi mi-au transmis condoleanţe precum şi urări de îmbărbătare!
Voi încerca să-mi reiau activitatea în mod treptat, dar, sincer să fiu, nu ştiu când voi putea ajunge la zi cu răspunsul la mesajele primite, pentru care vă mulţumesc pe această cale încă o dată.
Să ne rugăm Domnului pentru iertarea păcatelor robilor Săi Elena şi Gheorghiţă şi pentru odihna sufletelor lor!
Să ne rugăm Domnului şi pentru noi cei rămaşi aici, pentru sănătate, viaţă mai bună şi ocrotirea de cel viclean!
Doamne miluieşte!
Vă rog nu uitaţi grupurile tematice:
- CREŞTIN ORTODOX PRACTICANT;
- REŢETE ALIMENTARE DE POST;
- ALIMENTELE: SĂNĂTATE SAU BOALĂ;
- MUZICĂ PE TOATE GUSTURILE;
- SFATURI UTILE.
Toate cele bune!

ÎNTÂMPLĂRI TRAGICE

teiu46 — Tue, 20 Oct 2009 15:52:52 UT

ÎNTÂMPLĂRI TRAGICE

Iubiţi prieteni,
Tocmai m-am întors acasă de la înmormîntarea mătuşii mele Elena Chiriac, Dumnezeu să o odihnească, când, telefonul de acasă era şi el mort (sunt lucrători la mine în apartament şi s-a produs un deranjament, remediat în ceva timp), După nici 2 minute de la repunerea telefonului în funcţiune am primit şi a doua veste tristă: a decedat şi unchiul soţiei mele, Georgică Stănculescu, un vechi lucrător de la Banca de Investiţii din Sibiu. Fiica lui care este stabilită în USA a fost săptămâna trecută în România, iar acum trebuie să facă din nou această călătorie, iar până când nu soseşte nu se poate stabili data înmormântătii. A decedat Georgică azi în jurul orei 8.00 în spital (se afla la reanimare într-un spital din Sibiu).

Doamne Iisuse Hristoase, Judecătorul viilor şi al morţilor, Cel ce vei veni ca să răsplăteşti fiecăruia după faptele lui, trezeşte-ne Tu acum din moartea păcatelor şi fă-ne să cunoaştem calea Ta şi să facem voia Ta cea sfântă până nu vine ceasul acela înfricoşat al dreptei Tale judecăţi. Atunci când vei veni Tu să ne aflăm cu toţii curaţi şi pregătiţi ca să ne treci şi pe noi la dreapta Ta şi să ne zici: "Veniţi, binecuvântaţii Părintelui Meu, de moşteniţi împărăţia cerului în vecii vecilor. Amin.

Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorule Cel Prea Milostiv, care ai tămăduit pe cei zece leproşi, tămăduieşte Doamne şi sufletele noastre, ale celor ce ne-am adunat aici. Tămăduieşte-le pe toate de lepra păcatelor, căci făgăduim că prin ajutorul Tău să nu fim nerecunoscători şi nemulţumitori ca cei nouă leproşi, ci vom aduce la picioarele Tale sufletele noastre smerite ca să ţi se închine Ţie până la sfârşitul vieţii noastre, până la ultima suflare a vieţii noastre, şi acolo în cerul Tău cel sfânt să ne duci şi pe noi, ca să fim cu Tine în vecii vecilor. Amin.

Cultul mortilor, cu toate diversele lui forme, are un loc important in toate reli¬giile. Toate obiceiurile de a jertfi animale, sclavi sau de a depune alimente pe mor¬mintele celor morti, la cei vechi, faceau parte din cultul mortilor. Zidirea piramidelor sau a altor monumente pentru cei morti erau izvorate tot din cinstirea mortilor. Amintirea celor plecati dintre noi, cinstirea lor are la baza ideea de supravietuire a sufletelor dupa moarte.

Rugaciunile pentru cei morti sunt in stransa legatura cu judecata parti¬culara si cu starea sufletului de dupa ea, pana la judecata obsteasca. In acest interval de timp si pentru acest timp, intervin cei vii pentru decedati pentru ameliorarea situatiei lor sau pentru proslavirea celor alesi. Judecata particulara este atestata de Sfanta Scriptura. Astfel, Sfantul Pavel spune : "Este randuit oamenilor sa moara, iar dupa aceea, sa fie judecati" (Evrei IX, 27). Intrucat in cuvintele acestea Sfantul Pavel nu pune nici un interval de timp intre moarte si judecata, urmeaza ca el exprima prin ele ideea ca sufletul, indata dupa despartirea lui de trup este supus judecatii particulare.

De asemenea, parabola boga¬tului nemilostiv si a saracului Lazar (Luca XVI, 19-34) unde fiecare dintre cei doi isi primeste, dupa moarte rasplata vietii pamintesti, inseamna ca ei trebuie sa fie jude¬cati pentru a-si primi rasplata. Deci, parabola este o marturie a judecatii particulare. Judecata particulara se efectueaza imediat dupa moartea omului. Insa, la jude¬cata particulara se vor avea in vedere faptele sale prezente pana la moarte, starea sa din momentul mortii. La judecata definitiva, obsteasca se vor avea in vedere in¬tregul ansamblu al vorbelor, faptelor si cugetul decedatului cu toate urmarile sale.

Felul fericirii si nefericirii de dupa judecata particulara este deosebit de cel de dupa judecata universala, dar nu se poate bine preciza decat caracterizand pe cea dintai ca neperfecta, iar pe a doua ca perfecta. Ceea ce reiese clar din revelatia divina este ca viata de dincolo de mormant este o viata constienta si activa intr-un oarecare sens. Cei buni continua viata lor buna de pe pamant marindu-si fericirea (I Corint. XIII, 12) cugetand, simtind si dorind (exem¬plul bogatului nemilostiv si saracului Lazar (Luca XVI, 19-31). Sufletele pacatosilor ducand o viata plina de pacate pe pamant in ura si invidie, continua aceasta stare si dincolo.

Deci, viata celor ce trec dincolo, dupa judecata particulara nu poate fi o stare de somnolenta, pana la Parusia Domnului, cum invata gresit unii crestini de astazi. Ei invoca unele citate scripturistice in sprijinul afirmatiilor lor. "Caci nu este intru moarte cel ce te pomeneste pe tine. Si in iad cine te va lauda pe tine" (Psalm VI, 5) sau : "Iesi-va duhul lor si se vor intoarce in pamant. In ziua aceea vor pieri toate gandurile lor" (Psalm CXLV, 4). Un alt verset invocat de ei este din Iov : "La fel si omul se culca si nu se mai scoala si cat vor sta cerurile, el nu se mai desteapta si nu se mai trezeste din somnul lui" (Iov XIV, 12). Sau : "Tot ce mana ta prinde sa savarseasca, fa cu hotarare, caci in iadul in care te vei duce nu se afla nici fapta, nici punere la cale, nici stiinta, nici intelepciune" (Eclesiast IX, 19).

Insa, in toate aceste versete nu este vorba de sufletele oamenilor, ci de tru¬purile lor. In Psalmul VI, 5 nu este vorba despre starea de inconstienta a sufletelor mortilor, ci aici psalmistul cere ceva de la Dumnezeu spre a i se da cat este in viata, caci dupa moarte nu se mai poate ruga, nu mai poate cere nimic. Iar in celelalte citate se arata ca trupurile pogorandu-se in morminte nu mai iau parte nici la stiinta, nici la iubire, nici la intelepciune, ele nu se mai scoala din mormant, din somnul lor. Ca sufletele sunt constiente dupa moarte, nu-si pierd simtirea se observa din pilda bogatului nemilostiv si a saracului Lazar (Luca XVI, 19-31), din aparitia lui Moise si Ilie care vorbeau cu Mantuitorul la Schimbarea la Fata (Matei XVII, 3).

Viata constienta si activa de dincolo de mormant se dezvolta avand ca funda¬ment viata de pe pamant. Situatia celor morti, ajunsi in chinurilor iadului, nu se mai poate intru nimic modifica prin propria lor vointa, caci: "in iad cine Te va lauda pe Tine?" (Psalm VI, 5). Sau : "Nu mortii Te vor lauda pe Tine, Doamne, nici cei ce se pogoara in iad" (Ps. CXIII, 25).

Si adauga, in continuare, Marturisirea Ortodoxa (intrebarea 64) citind pe Teofilact : "pe pamant se iarta pacatele ; cand suntem pe pamant, putem sa stergem pacatele noastre, insa dupa ce ne stramutam de pre pamant, nu mai putem noi insine, prin marturisire sa stergem pacatele noastre fiindca s-a inchis usa." Si mai departe : "Caci nu este timp de pocainta si de lucrare dupa trecerea din viata de aici" (Explicare la Matei, cap. XXV si Luca, cap. XII, vers. 5).

Prin urmare, o reabilitare, o ameliorare a situatiei celor din iad, a pacatosilor este posibila dar nu prin puterile lor proprii, ci prin rugaciunile celor vii, ale Bise¬ricii. Iata necesitatea rugaciunilor pentru cei morti.

Biserica ii cuprinde atat pe cei vii cat si pe cei morti. "Caci, daca traim, pentru Domnul traim si daca murim pentru Domnul murim. Deci si daca traim si daca murim ai Domnului suntem. Caci pentru aceasta a murit si a inviat Hristos, ca sa stapaneasca si peste morti si peste vii" (Rom. XIV, 8-9) .

Toti crestini formeaza un tot, o entitate, un or¬ganism viu, sunt asemenea unui corp cu multe madulare. "Asa si noi, cei multi, un trup suntem in Hristos si fiecare suntem madulare unii altora" (Rom.. XII, 5). Intre cei vii si cei morti nu este zid despartitor, ci rugaciunile unora pentru altii ii apropie pe toti membrii ei, pe toate madularele trupului lui Hristos. "Caci daca un madular sufera, toate madularele sufera impreuna si daca un madular este cinstit, toate madularele se bucura impreuna" (I Corinteni XII, 26). Deci, unitatea de credinta si viata a membrilor Bisericii, trairea in acelasi trup tainic al lui Hristos, apropie pe credinciosii Bisericii, ii solidarizeaza, dezvolta in ei si adanceste dragostea crestina. Crestinul stie ca dragostea de Dumnezeu si de aproapele este cea mai mare porunca a crestinismului (Matei XXII, 37-39).

Domnul Hristos a afirmat in mod expres ca iubirea de aproapele constituie esenta legii morale crestine. "Porunca noua dau voua : Sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi unul pe altul sa va iubiti. Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii" (Ioan XIII, 34-35; XV, 12-13. Sf. Ioan evanghelistul arata, la randul sau, ca dragostea fata de Dumnezeu se con¬cretizeaza si se vadeste in iubirea aproapelui (I Ioan IV, 20). Dar aceasta iubire trebuie sa fie faptica : "Fiii mei sa nu iubim cu vorba numai din gura, ci cu fapta si cu adevarul" (I Ioan III, 18 ; Iacov II, 15-16).

Ajutorarea semenului pentru dobandirea sufletului, dobandirea imparatiei ceresti este un imperativ al iubirii si milosteniei crestine. Caci spune Sfantul Iacov : "Daca vreunul va rataci de la adevar si-l va intoarce cineva, sa stie ca cel ce a intors pe pacatos de la ratacirea caii lui isi va mantui sufletul din moarte si va acoperi multime de pacate" (Iacov V, 19-20). Dar nu numai intoarcerea semenului de pe calea pacatului, iertarea greselilor savarsite fata de noi (Matei XVIII, 22) ci si rugaciunile pentru aproapele nostru consti¬tuie acte de caritate, de iubire pentru semenii nostri. Caci, spune Sf. Iacov : "Rugati-va unul pentru altul, ca sa va vindecati, caci mult poate rugaciunea staruitoare a dreptului" (Iacov V, 16). Iar Sf. Pavel adauga : "Pentru ca stiu ca aceasta imi va fi mie spre mantuire, prin rugaciunile voastre si cu ajutorul Duhului Iui Iisus Hristos" (Filip. I, 19; Col. IV, 3). Rugaciunea deci este de un real folos intru sprijinul si ajutorul trupesc si mai ales sufletesc al aproapelui.

Rugaciunile facute cu credinta pentru noi si pentru semeni sunt eficace au rezultat, caci Domnul Hristos a spus : "Cereti si vi se va da ; cautati si veti afla ; bateti si vi se va deschide" (Matei VII, 7) sau : "Si toate cate veti cere, rugandu-va cu credinta, veti primi" (Matei XXI, 22). Sau : "Si orice veti cere in numele Meu, aceea voi face, ca sa fie slavit Tatal intru Fiul" (Ioan XIV, 13). Mai mult Domnul Hristos si Apostolii Sai raspund faptic la rugaciunile ce li se fac si ajuta pe cei pentru care sunt rugati. Astfel, Fiul lui Dumnezeu vindeca pe sluga sutasului (Matei VIII, 5-13); pe fiica canaanencei (Matei XV, 22-26) ; pe : tanarul lunatic (Matei XVII, 14-18); inviaza pe fiica lua Iair (Matei IX, 23-25). Toate aceste minuni Domnul Hristos le indeplineste la rugaciunile celor apropiati. Sf. Petru inviaza pe Tavita in urma rugaciunii credinciosilor apropiati de ea. (Fapte IX, 40-41).

Invatatura crestina revelata ne arata ca sunt opererante nu numai rugaciunile pentru cei vii ci si rugaciunile pentru morti. Caci acestia sunt vii sufleteste (Rom. XIV 7-9), fac parte din aceeasi Biserica, care este ca un organism cu multe madulare (l Cor. XII, 27).

Se mai invoca, contra rugaciunilor pentru morti si alte versete scripturistice : "Dumnezeu va da fiecaruia dupa faptele lui" (Rom. II, 6). Sau : "Pentru ca noi toti trebuie sa ne infatisam inaintea judecatii lui Hristos, ca sa ia fiecare dupa cele ce a facut prin trup, ori bine, ori rau" (II Cor. V, 10). Si in sfarsit : "Cel ce seamana in trupul sau insusi, din trup va secera stricaciune ; iar cel ce seamana in Duhul, din Duh va secera viata vesnica" (Gal. VI, 8).

Se pierde din vedere ca versetele amintite se refera la judecata ultima, judecata de apoi, cand nici un ajutor nu poate veni din afara.

Liturghia Sf. Iacov care este cea mai veche liturghie contine o rugaciune pentru morti. Astfel, aici se spune : "Doamne Dumnezeul duhurilor si al trupurilor, adu-ti aminte de toti dreptii pana in ziua de azi. Da-le lor repaos in locasurile ceresti ale imparatiei Tale, in desfatarile raiului, in sanul lui Avraam, a lui Isaac si a lui Iacov, sfintii nostri parinti, acolo unde nu este durere, nici intristare, nici suspinare, unde straluceste totdeauna lumina fetei Tale".

In concluzie, trebuie sa amintim ca toate liturghiile incepand de la Sf. Iacov, Vasile, Gura de Aur, Grigore papa al Romei, precum si in liturghiile occidentale, spaniole, galicana ; ale iacobitilor, coptilor, etiopienilor, sirienilor, toate cuprind rugaciuni pentru morti.
Rugăciune pentru cei adormiţi
Pomeneşte, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii şi a vieţii celei ce va să fie au adormit, părinţi şi fraţi ai noştri şi pe toţi cei care întru dreapta credinţă s-au săvârşit, şi iartă-le lor toate greşalele pe care cu cuvântul sau cu lucrul sau cu gândul le-au săvârşit şi-i aşază pe ei, Doamne, în locuri luminoase, în locuri cu verdeaţă, în locuri de odihnă, de unde a fugit toată durerea, întristarea şi suspinarea şi unde cercetarea feţei Tale veseleşte pe toţi sfinţii Tăi cei din veac. Dăruieşte-le lor şi nouă împărăţia Ta şi împărtăşirea bunătăţilor Tale celor negrăite şi veşnice şi desfătarea vieţii Tale celei nesfârşite şi fericite. Că Tu eşti învierea şi odihna adormiţilor robilor Tăi (Elena şi Georgică), Hristoase, Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă înălţăm, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte şi Preasfântului şi Bunului şi de viaţă făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Cu sfinţii odihneşte, Hristoase, sufletele adormiţilor robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit.
Iubiţi prieteni,
Iertaţi-mă, dar nu mai pot să stau acum de vorbă cu voi; chiar sunt afectat profund de aceste decese.
Vă promit că voi reveni după înmormântarea unchiului Georgică de la Sibiu.
Toate cele bune!

MESAJ CĂTRE TOŢI PRIETENII

teiu46 — Sat, 17 Oct 2009 17:05:23 UT

Iubiţi prieteni,
După cum aţi observat, câteva zile am dispărut de pe Netlog.
Îmi cer scuze pentru această absenţă, dar, starea sănătăţii mătuşii mele s-a înrăutăţit progresiv şi a ajuns la punctul critic aseară la ora 19.30, când a decedat.
În aceste condiţii nu am mai putut intra pe net să vorbesc cu nimeni!
Totuşi, având în vedere că viaţa merge înainte, vă rog să-mi permiteţi să vă mulţumesc pentru toate mesajele pe care mi le-aţi trimis şi pe care, să fiu sincer, nu le-am citit, pentru vizitele în pagina mea şi în grupurile tematice, pentru materialele postate şi să vă asigur că, atunci când voi putea, am să revin printre voi, iubiţi prieteni.
Transmit cu acest prilej tuturor celor ce şi-au sărbătorit ziua de naştere în nacest timp, multă sănătate şi fericire însoţite de tradiţionalul "LA MULŢI ANI!"
Mulţumesc pe această cale şi moderatorilor grupurilor mele tematice care şi-au făcut în continuare datoria!
Vă asigur de cea mai înaltă preţuire şi vă doresc tuturor "toate cele bune!"
Să ne reîntâlnim curând!

TAINA IUBIRII

teiu46 — Wed, 14 Oct 2009 05:15:56 UT

TAINA IUBIRII

Iubiţi prieteni,
Continuăm azi discuţia noastră cu Părintele Arsenie Papacioc despre Sfintele Taine şi vom aborda Taina Iubirii.
Dar să-l lăsăm pe Părintele Arsenie Papacioc să ne vorbească.

Taina iubirii
Lumea aceasta nu e vinovata, suntem vinovati noi ca nu stim sa iubim si nu stim s-o apreciem! Ce-am facut noi pentru lumea asta, daca este vorba sa intram in amanuntele drumului mantuitor? Ce-am facut noi pentru lumea aceasta - asta ni se cere!
O institutie, ca si un neam, traiesc prin cei care tasnesc, care stau pe cruce fara sa cedeze. O iubire mare pentru Dumnezeu cere o permanenta jertfire. Niciodata nu vom trai fara probleme si fara sabii indreptate impotriva noastra! Nu vedeti invatatura crestina? N-am venit sa aduc pace pe pamant, ci sabie... Dusmanii omului sunt casnicii lui. Dar toate acestea nu trebuie sa descurajeze pe nimeni cu nimic. Chiar daca omul este afectat de aceste nenorociri, asta nu inseamna sa renunte. Nu! Dumnezeu stie de necazul tau, iar aceste suferinte te incearca pentru a te putea defini, pentru a merita sa fii incununat de Dumnezeu, caci El asta doreste.
Nu ne putem inchipui un om mantuit fara merite. De unde vin aceste merite? Din lupta cu suferintele, iar lupta fara jertfa nu se poate! Crucea a mantuit neamul omenesc! Nu dreptatea lui Dumne-zeu, nici minunile Sale, ci Crucea! Atunci cand Iisus S-a rastignit, atunci a fost biruit satana. Mantuitorul triumfa pe Cruce, iar satana era invins. Deci, nici un crestin nu este scutit, sub nici un chip, de crucea sa, pentru ca e dar de la Dumnezeu suferinta, dragii mei! Nu este numaidecat o pedeapsa. Dar, chiar pe-deapsa in sine, canonul inseamna putinta revenirii, a intoarcerii la bine.
Se constata ca nu vine lumea la biserica. Dar nu trebuie sa fie o preocupare in sine, sa se faca atata caz. Pentru ca aceste lucruri slabesc forta per-sonala a fiecaruia, semanand confuzii. Din cauza greselilor multimii, fiecare om ajunge sa se scuze in sinea lui: "Ce, numai eu fac? Vad ca toti fac!" Deci, cel mai bine este ca noi sa ne rugam pentru rezol-varea acestor lucruri pentru oamenii acestia. Si chiar va rog, sa fie o mai mare dorinta de iubire adeva-rata! Nu o iubire inregistrata si difuzata ca atare de oameni: "Auzi, domnule, ca trebuie sa iubim!" Nu! Trebuie sa simti nevoia sa iubesti.
Nu este niciodata nimeni degeaba langa tine. El este cu stiinta lui Dumnezeu, ca tu sa-l ajuti sau sa te folosesti. Te folosesti, ca poate are o putere de duh mai mare. Sau il ajuti tu, in sensul de-al suporta. Este o mare greseala atunci cand certam pe unul sau pe altul! Il rabda Dumnezeu si pe acela, si de aceea l-a pus in calea ta, ca sa-l rabzi si tu si sa te incununezi!
Daca se intampla sa facem fapte bune, nu este bine sa le facem numai din obligatie, pentru ca de-venim cazoni. Sa le facem dintr-o dragoste cu orice chip, si atata cat putem. Pentru ca Dumnezeu nu ne tine ca suntem noi foarte vrednici. Ne tine ca este foarte milostiv El, si de aici vine si toata mila noastra.
Bunaoara, daca se gaseste cineva in situatia sa dusmaneasca pe cineva, se gaseste in situatia sa-l judece, pentru ca este intr-adevar incorect si nu se aseaza deloc. Deci, iti este incomod si tie si celorlalti. Dar daca ar zice omul asa, ar sta de vorba cu Dumnezeu: "Mai draga, Eu il iubesc si pe acela asa cum e. Da-te de partea Mea, ca sa-l iubesti si tu. Eu il iubesc asa cum este. Caci de aceea il tin in viata. Da-te de partea Mea si lasa, nu-l mai dusmani; Eu sunt Dumnezeu si tot Eu te tin si pe tine. Tu cate greseli faci si ti le trec cu vederea?" Acest dialog intim, cu smerenie sa se faca, si tu esti asigurat. Si rasare cu orice chip iubirea, fara de care nu se poate face nimic, chiar daca ai da muntii la o parte; chiar daca ti-ai sfasia trupul sa arda pentru Hristos.
Milostenia nu este numai sa dai din traista. Milostenie este ca accepti pe un om sa stea langa tine, fara sa il alungi in gand. Ai un coleg care are un necaz, trebuie sa stii sa-i faci o mangaiere, sa-i descretesti fruntea. La saraci poti sa faci o rugaciune scurta: "Doamne, miluieste-l!", daca nu poti sa-i dai, ca esti in tramvai si el este pe trotuar. Intrebarea se pune, cum ne este inima noastra in legatura cu su-ferinta din jur? Cel mai mare lucru de care vom fi intrebati la Judecata de apoi este: "De ce nu am dat mai multa atentie semenilor nostri?"
Exista porunca in invatatura crestina: sa se respecte toata faptura, cu atat mai mult fiinta o-meneasca, care are "chip" si "asemanare". Si firea pervertita, bineinteles, te indeamna sa tii cont numai de al tau, si foarte greu te rupi si pentru celalalt. Si tocmai asta e porunca: sa te rupi. Eu v-am spus uneori; daca nu, spun acum: Era intr-o situatie, parca era vis, dar tare a fost parca real, asa... Murisem, si ma uitam, cum se spune, la moartea mea, caci sufletul nu moare. Ma uitam la mine in cosciug si cand a ajuns cosciugul sa intre in groapa am zis: "Ce bine este daca lasi ceva din tine afara! Aceea te va ajuta si pe tine sa traiesti mereu". Milostenia este ceva din tine. Si Alexandru Vlahuta zice: "Mila e toata Scriptura!"
A milostivi pe unul, pe altul, aici se arata ca tu esti Hristos. Apoi, nici nu stii ca acela pe care il ajuti poate sa fie Hristos. El nu intinde mana sa-i dai. El intinde mana sa-ti dea Imparatia cerului si tu nu observi. Si, de regula, oamenii cauta banutul cel mai mic.
Fratii mei, tineti minte: cersetorii sunt perso-naje biblice! Ai trecut pe langa mantuirea ta asa de usor! Si mai grozav, l-ai dispretuit pe cersetor! Cersetorii nu pier niciodata. Fac sobor la margine de drum si impart ce s-a capatat, si zic: "Asta-i de la cutare. Pomeneste-l, Doamne, intru Imparatia Ta!" Si are valoare. Mantuitorul, ca sa ne incurajeze, a spus: Insutit veti primi!
Vrei sa te imbogatesti? Da tot ce ai! Primesti insutit! Lucrul acesta nu-l vorbesc de la mine. Daca ati cunoaste viata Sfantului Ioan cel Milostiv, v-ati inspaimanta! Sfantul Ioan, cand s-a dus in respectiva arhiepiscopie, a intrebat: "Cat aur are arhiepis-copia?" Si i s-a raspuns: "Atatea litre de aur!" "Dati-i la saraci!" Cand au auzit, economii aia au zis ca ii saraceste. Si a venit inapoi insutit fata de cat a dat. Iar dadea, iar venea insutit. Economii carteau mereu! Vezi, nu observa omul cand primeste, dar observa cand da. Dar venea insutit cu precizie! Este cuvant din Scriptura. Eu nu am dreptul sa-l contrazic pe acest cuvant. Si obisnuiti-va cu autoritatea cuvintelor din Sfanta Scriptura. Tainele Bisericii s-au facut pe temeiul cuvintelor din Scriptura. "Ce dezlegati voi, dezleg si Eu". Asa a luat nastere Taina Pocaintei.
A venit o doamna la arhiepiscopie sa dea o donatie. Si a intrebat-o Sfantul Ioan: "Cat doriti sa dati, doamna?" "Atat!" Sfantul Ioan se astepta sa primeasca insutit, iar cat dadea doamna asta nu era insutit. Si a intrebat-o: "Atat ai vrut cu adevarat sa dai?" "Nu! Am vrut sa dau atata, dar cand am scris suma, o mana nevazuta a sters si a scris cat dau eu acum".
Ce se intamplase? Economii nu au dat la saraci cat a zis Sfantul Ioan. Au dat mai putin. Si corespundea cu cat a adus femeia asta insutit. Sfantul Ioan i-a mustrat: "Uite cine saraceste arhiepiscopia!" Si s-a ajuns sa dea cate o corabie cu aur, si veneau o suta inapoi; si s-a umplut Marea Mediterana cu corabii pline cu aur mergand la Sfantul Ioan. Si s-a auzit glas din cer: "Sa vedem, Ioane, cine este mai mi-lostiv: tu sau Eu?" S-a verificat cu ape, cu corabii si cu aur cuvantul Scripturii. Deci, obisnuiti-va sa nu traiti numai voi, ci sa traiti in toti care sunt cu voi.
Exista porunca mare repetata de Iisus Hristos, incat insista: Sa va iubiti unul pe altul. Vedeti, cu orice chip trebuie sa fim controlati, daca avem acest sentiment de iubire pentru toti. Practic e greu. Nu poti chiar sa iubesti pe toti. Bine, asta se intelege. Dar, cu nici un chip sa nu urati! Daca nu urasti, nu mai esti in apa, esti pe scara, pe prima treapta. Dar esti pe uscat! Si sigur ca treptele merg pana la treapta dragostei de sus. Esti liber si ai posibilitatea de a urca, daca nu urasti. Deci este un inceput doar. Ce se numeste scara: "Doua lemne hodo-lemne si un brat de alea maruntele!" Adica, daca esti pe prima treapta esti salvat. Dar ceva sfant din noi, crean-du-ne Dumnezeu singur numai pentru Dumnezeu si poruncindu-ne sa iubim, ne-a dat si putinta sa iubim. Si atunci ceva sfant din noi ne spune: "De ce sa stau chiar asa pe ultima treapta? Ia sa pasesc mai sus!" Se intampla de capeti o bucurie pe care nu o cunosteai, dar care te odihneste si te sileste la a treia treapta. Si tot asa, si tot asa, pana cand ajungem la dragoste, care este legatura desavarsirii.
Mantuitorul nu spune ca sunt treizeci de trepte, cum arata Sfantul Ioan Scararul. Spune: Sa va iubiti - vorbeste la superlativ si termina. Dar acum, noi, care ne intalnim cu neputintele noastre si cu frecusul, lipsa de educatie la un adversar, dintre doua rele, alegem raul cel mai mic. Decat sa-l urasc, mai bine ma asez pe prima treapta si nu-l urasc. Si ma tin cu mainile de treapta de sus. Daca te tii cu mainile de treapta de sus, inseamna ca e posibil sa ajungi la ea, ca e deja in mana ta. Este porunca. Nu mai avem voie sa comentam, decat, cu orice chip, sa stabilim re-latii macar la "Buna ziua", sau sa nu urasti pe nimeni.
Degeaba ne zbatem, degeaba implinim alte po-runci crestine, daca n-avem relatie cu cineva. Fratiile voastre trebuie sa stiti ca inima noastra trebuie sa fie mereu libera pentru Hristos. Ca un dusmanel, care sta cocotat pe acolo pe undeva in zona asta grozava a inimii, il indeparteaza pe Hristos din inima ta. Adica nu vrea Hristos sa stea cu dusmanelul ala. Ca nu exista relatie intre rau si bine. Mantuitorul zice: "Sa-mi dai toata viata, toata fiinta ta!" Dracul zice: "Mie sa-mi dai numai un deget!" Ca prin asta el te stapaneste cu totul. Deja e langa tine. Nu mai este Hristos langa tine, daca tu i-ai dat o unghie de la un deget. Nu trebuie recunoscut.
De aceea, nici nu se sta de vorba cu dracul. E o greseala mare cand mai spun unii: "L-am certat pe dracul!" Lui ii convine foarte mult dialogul cu omul. Sa te rogi! El fuge de rugaciunea pe care o faci tu. Daca il simti ca intr-un fel te munceste fizic, sau te deranjeaza te miri cum, roaga-te la Hristos: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul!" Ca va este la indemana o ruga-ciune ca asta. Dar nu cu agitatie, ci cu calm si cu stapanire de sine. Pentru ca, va repet acum, sunt sigur ca v-am mai spus, oricare ar fi motivul unei intristari, sau al unei mahniri, este numai si numai de la draci. Harul lui Dumnezeu nu vine unde-i o mahnire, unde-i o intristare, deoarece cu astfel de bogatie nu stii ce sa faci si o risipesti. Si, din pru-denta, nici nu te stapaneste acest har, dar vine unde-i linistire sufleteasca, unde fiinta noastra transforma ca un mare aparat de reactie acest har al lui Dumnezeu cu hotararile tale de a misca, de a te implini, si uite asa ajungi la masura omului desavarsit, ca sa nu vorbesc chiar sa fii un dumnezeu dupa har, bine-inteles. Dar pe fondul unei stari de veselie, viata duhovniceasca nu se vede, dar se simte. Simti ca ai mandrie. Insa smerenia nu se prea simte! Niciodata un om nu spune: "Eu sunt smerit!" Dar se simte totusi o bucurie sufleteasca pentru ca ai un fior de relatie calda cu lumea.
Daca rationalizezi relatia ta cu lumea pe motiv ca sunt liber sa nu primesc vizita fratelui - e un castig. Dar e un castig minor, fara rezultate mai avansate. Trebuie sa-l iubesti cu adevarat cu inima. Strategic va dau un sfat: nu poti sa-l iubesti pe vrajmas de prima oara, dar aseaza-te pe pozitia sa nu-l urasti. Si daca te gaseste moartea pe pozitia de a nu-l dusmani, tu mori ca un iubitor de vrajmas, cu harul lui Dumnezeu.
Sa stiti ca e foarte draceasca lucrare, ura asta a aproapelui. Prima data asta vine: "Ah, ce i-as face!"
Draga, cele zece porunci nu trebuie invatate ca la scoala: "Dacii si romanii", si incepi sa spui istoria dacilor si a romanilor ca pe apa. Nu! Trebuie cu orice chip sa implinim aceste porunci. Poti sa te prezinti la duhovnic ca n-ai implinit o porunca, ca o imprejurare, sau o stare de lucruri te-a oprit. Se a-nalizeaza de ce nu ai putut, capeti circumstante atenuante, dar cu nici un chip sa nu crezi ca esti scutit total, ca o imprejurare s-a creat si tu nu ai implinit porunca.
Ai lucrat Duminica. Porunca Bisericii este sa nu se lucreze. Dar o imprejurare oarecare te-a silit sa lucrezi. Nu-i nici o mustrare, poate e nevoie sa te spovedesti ca ai muncit, fara canonisire. Nu s-a gatit mancare pentru Duminica. Si exista o alta porunca care spune: "Cine posteste sambata sau Duminica este certat de Biserica". Si atunci ce faci ca sa nu postesti Duminica? N-am mancare facuta - fac man-care. Deci am muncit Duminica. Dar, dintre doua rele, alegi raul cel mai mic. Dar am salvat porunca care spunea sa nu postesti Duminica.
Doi insi sau hotarat sa se duca la Ierusalim. Se mergea pe jos in conditii grele, nu erau mijloace de transport. Mergand ei spre Ierusalim au intrat sa gazduiasca la o casa, unde i-au gasit pe toti bolnavi. Au sarit amandoi, i-au ajutat cat au putut. Dar unul dintre ei a zis: "Eu nu mai merg la Ierusalim caci nu pot sa parasesc pe cei bolnavi" "Cum, draga, ca noi ne-am hotarat. Unde-i hotararea noastra?" Si a plecat celalalt singur si a ajuns la Ierusalim. Acolo era o mare aglomeratie, ca era vorba de Inviere.
Pelerinul, ajuns la biserica, a patruns cu mare greutate prin prima usa de la biserica, si-l vedea pe cel care ramasese la bolnavi chiar la Altar. Dintre doua fapte bune alege fapta cea mai mare. Cel care a ingrijit de bolnavi s-a asezat pe pozitia de varf a Scripturii: iubirea. Si atunci ce cauti la Ierusalim? Te duci din traditie? Te duci ca ai posibilitati? Te duci ca ai timp, sau ca ai avut bani? Daca tu ai lasat vreo dusmanie in urma ta? Porunca iubirii e o porunca mare, de aceea insista Mantuitorul. Deci e o intre-bare justificata; sa ne-o punem toti: "Iubesc sau nu iubesc?", ca e porunca, draga! Sa nu credeti ca Mantuitorul a vorbit numai pentru veacul respectiv, pentru Apostoli. Nu. A vorbit pentru toate timpurile. Si noi avem bogatia ca suntem crestini. Si atunci sigur nu o sa urmam pe cutare Tutankamon, sau pe Buda. Noi urmam pe Hristos.
Bagati de seama, iubirea e criteriu de judecata! Evanghelia care se citeste la Duminica Judecatii de apoi este aceasta: "Am fost bolnav, si nu m-ati in-grijit. Am fost insetat, si nu mi-ati dat sa beau. Am fost flamand, si nu m-ati saturat". Nu vorbeste nici de alte artaguri si nu stiu ce. Vorbeste numai de iubire.
De ce ai urat? Dovada ca tu nu ai iubit, nici macar nu l-ai respectat, ca-i fiinta omeneasca. L-ai urat. Ca nu-l mai recunosti ca fiinta omeneasca, din mo-mentul din care il urasti. Si atunci ne osandim cu asta.
Vorbesti de rau cu atata usurinta si cu atata motivare intima. Si chiar daca esti intrebat, raspunzi: "Dar ce, numai eu vorbesc!? La urma urmei merita". Ei bine, va spun, e un pacat foarte mare. Nu numai ca nu-l iubesti, dar il dusmanesti, il urasti. Atunci tu ai facut crima, nu dragoste.
Daca pomenim pe cineva, este poate departe de tine, nu are cum sa stie ca tu il pomenesti. Tu esti in comuniune cu cel pe care l-ai pomenit. Dumnezeu, pentru rugaciunea ta, il ajuta pe el, si tu, constient, vrei sa fii implinitor al poruncilor date de Dum-nezeu: te numesti un mantuitor candva si undeva.
Tu pomenindu-l pe el, il ajuta Dumnezeu. Dumnezeu ti-a auzit rugaciunea.
Chiar Traian, care a fost un pagan, a avut o fiica, Drosida, care a ajuns Sfanta Mucenita Drosida. S-a botezat singura, dragalasa. Imparatului Traian i se dusese vestea, si a ramas vorba: "Bun ca Traian". Era un suflet bun, drept, nu i se cerea mai mult decat sa fie drept.
Sfantul Grigorie Dialogul, vazand atatea lucruri facute de Traian si ca a avut un nume asa de consacrat, s-a rugat lui Dumnezeu pentru el ca sa-l ierte. Sfantul Grigorie a trait in anul 500, de cand avem Sfanta Liturghie a Sfantului Grigorie Dialogul. Si s-a rugat lui Dumnezeu sa-l ierte pe Traian. Deci, a intrat intr-un dialog cu Cerul si a auzit un glas: "Dumnezeu ti-a auzit rugaciunea, dar mai mult sa nu te rogi pentru pagani". Sfantul Grigorie Dialogul a intrat intr-un dialog cu Cel ce mantuieste si i-a dat putinta lui Traian sa fie si el in Imparatia mantuitilor.
Tu, daca pomenesti pe cineva, traiesti cu toata lumea, cu fratii tai de credinta. Si sunt obligati fata de cel care ii ajuta la mantuire intr-o forma anonima, dar stie Dumnezeu.
Mai departe, dupa rugaciune, tine relatia cu omul. Arunca-i un zambet, ca sa vada ca nu ii esti dusman. Nu un ranjet. Arunca-i un zambet, daca te provoaca.
Draga, eu am sustinut un adevar. Fratia ta ai fost in situatia sa fii in afara de adevar. Ca te-a lezat punctul meu de vedere, al adevarului, nu-i vina mea. E vina ta care nu esti cu Adevarul. Acesta, sa zicem ca este un motiv material care a stricat relatia.
Noi nu putem forma legi de iubire de la noi. Porunca: sa iubesti este si pentru ei. Ce sa facem, pentru ca raspunsul este asta: exista si rai si iad. S-a dat putinta fiecaruia sa nu se duca in iad si totusi s-au dus si in iad. Ce sa facem? Noi ne facem datoria sa iubim, ca si pe cei din iad ii iubeste Dumnezeu. Dar iubirea lui Dumnezeu ii biciuieste acum. Dreptatea lui Dumnezeu ii tine acolo. Iadul este marea durere a lui Dumnezeu. Ei isi dau seama ca ii iubeste Dumnezeu, si tocmai aceasta ii chinuie. "Uite, ne iubeste si acum, deci, ce ar fi fost sa-L fi urmat pe Hristos?" Ce n-a facut Hristos sa-i scape pe oameni de iad?
Uite, dialogam in ce priveste mantuirea. De ce mergi pe o cararuie oarecare si nu mergi pe soseaua batuta, care duce la Ierusalim? Pe soseaua asta te mai lovesti de pietre, dar nu parasesti soseaua pentru sangerarile ranilor. Te pansezi, dar tine-te de sosea, ca harul nu vine decat pe soseaua asta, nu vine pe toate cararile. Insa nu trebuie sa schimbam discutia, ca avem de-a face cu oameni indaratnici. Uite, tu te duci la un prieten care are un caine rau. Cainele nu stie ca esti prieten cu stapanul, si latra la tine. Dar tu nu tii cont ca latra cainele, tu il iubesti pe stapanul lui si te duci la el.
Solutia este sa-i zambesc, sa-l pomenesc si sa nu-l urasc, asa cum este. Eu imi doresc foarte mult sa-mi pastrez aceasta sfanta libertate, aceasta curatire a inimii, ca Hristos nu vine in inima ta daca este un dusman acolo. Nu va mai preocupati cu: "Uite, eu i-am zambit si el mi-a ranjit". Daca esti pe linia adevarului poti sa fii foarte sigur: "Doamne, eu sunt de vina, ca e fratele meu!" Asa.
Vom continua acest dialog într-un episod următor.
Mulţumim părinte pentru că ne luminaţi!
Doamne ajută!

PAGINĂ DE RELAXARE 1

teiu46 — Fri, 09 Oct 2009 16:18:28 UT

PAGINĂ DE RELAXARE

1. Friday Night Fantasy – Pierre Poete Orchestra: http://www.youtube.com/watch?v=TMSyqto58kE
;2. A mi manera – Arturo Sandoval: http://www.youtube.com/watch?v=ZvEsjr36Hjo
;3. La Virgen de la Macarena – Ross Thompson: http://www.youtube.com/watch?v=5gH3hlDdHQY
;4. Concerto for Trumpet – Harry James: http://www.youtube.com/watch?v=GNWxwvIwC-Q
;5. La Strada – Maurice Andre: http://www.youtube.com/watch?v=FjXFuwcMLxI
;6. Somewhere Over The Rainbow – Allen Vizzutti: http://www.youtube.com/watch?v=gPIcv9Ak3WI
;7. Albinoni Adagio – Maurice Andre: http://www.youtube.com/watch?v=Ic_pt0qxX1Y
;8. Per un pugno di dollari – Morricone Mauro: http://www.youtube.com/watch?v=GCsIX4jSSeo
;9. Wild Horses – Ennio Morricone: http://www.youtube.com/watch?v=wPgZbRTEvr0
;10. The Ballad of Sacco and Vanzetti – Ennio Morricone: http://www.youtube.com/watch?v=J7mtmkoZG2Y
;11. Bula vroia sa se urce in avion cu un pui de gaina, mic, galben si piuitor, ca sa il aduca cadou lui Bulisor.
-Domnule, zise stewardesa cea urita si batrina a Taromului, nu aveti voie cu animale in avion!!!
Se intoarce Bula in aeroport, se duce la WC, pune puisorul in chiloti si urca liber in avion.
Locul lui era langa o calugarita tanara si frumoasa. De atata holbat la ea, adormi saracul Bula,spre fericirea calugaritei care se arata din ce in ce mai jenata. Deodata, puisorul iese din chilotii lui Bula, scoate capul prin slitul pantalonilor si incepe sa piuie. Calugarita speriata incepe sa-l zgaltie pe Bula:
-Scoala domnule, scoala repede...
Speriat, Bula a tresarit uitindu-se in toate directiile:
-Ce e, unde, ce...ce s-a intamplat!?
-Omule, nu am deloc experienta in problemele astea, dar am impresia ca vi s-a spart un ou!
12. Benny Hill and Signorina: http://www.youtube.com/watch?v=z3XJqFD6qzM
;13. Mr Bean in Toilet: http://www.youtube.com/watch?v=O3I7G-w3hTY
;14. Bâlbâitul – Doru Octavian Dumitru: http://www.youtube.com/watch?v=MA3mih4Ug_k
;15. Amurgul – Angela Similea: http://www.youtube.com/watch?v=VTz9ePKN6BQ (mulţumesc Elena);
16. Iubirea mea – Gabriel Dorobanţu: http://www.youtube.com/watch?v=HUIJepQBHUo (mulţumesc Elena);
17. Pentru dragostea ta – Dida Drăgan: http://www.youtube.com/watch?v=Z5tXhk4SpdE
;18. Dacă ochii tăi – Elena Cârstea: http://www.youtube.com/watch?v=iCbBI-52YtA
;19. Un actor grăbit – Laura Stoica: http://www.youtube.com/watch?v=PuGfO8Ibe9E
;20. Singur – Talisman: http://www.youtube.com/watch?v=PuGfO8Ibe9E
;21. Dacă ploaia s-ar opri – Cargo: http://www.youtube.com/watch?v=VciwTJpWmQA
;22. M-am îndrăgostit numai de ea – Ducu Bertzi: http://www.youtube.com/watch?v=r8-zKH82Ek4
;23. Unde dragoste nu e, nimic nu e – Gheorghe Gheorghiu: http://www.youtube.com/watch?v=_XOHpJ-UPD4
;24. Până la lacrimi – Savoy: http://www.youtube.com/watch?v=YY07XiANxno
;25. Şi totuşi vine toamna – Tatiana Stepa: http://www.youtube.com/watch?v=KrqUPJBPL6I (mulţumesc Elena);
26. La fereastra cu gutuie – Tudor Gheorghe: http://www.youtube.com/watch?v=8tYNE0RkAFg
;27. Dii, dii, dii murgule, dii – Zavaidoc: http://www.youtube.com/watch?v=8mWQ6Y4UjoM
;28. Căluşarii: http://www.youtube.com/watch?v=OMgEl8mrzYQ
;29. Lasă Gheorghe băutura – Liviu Vasilică: http://www.youtube.com/watch?v=aw5k7dxma3o
;30. Cântec de dragoste – Taraful din Clejani: http://www.youtube.com/watch?v=QAbz0jeL9x4
;31. Ştefan Bănică şi Gică Petrescu: http://www.youtube.com/watch?v=M8eFrpLiR7Q
;32. Roata vieţii – Irina Loghin: http://www.youtube.com/watch?v=vC1X1L4P7sw
;33. Pe cărarea vieţii mele – Sava Negrean Brudaşcu: http://www.youtube.com/watch?v=7kI0cZy4cLc
;34. Doamne, eşti a mea iubire – Cristian Pomohaci: http://www.youtube.com/watch?v=cHvtwk2Bb3w
;Iubiţi prieteni, sper să pot face continuarea acestei pagini mâine!
Vă doresc tuturor un sfârşit de săptămână minunat!

MULŢUMIRE!

teiu46 — Wed, 07 Oct 2009 20:40:46 UT

Mulţumesc, iubiţi prieteni pentru că sunteţi alături de mine în aceste momente grele prin care trec.
Nu pot răspunde tuturor mesajelor pe care le-am primit şi nici tuturor activităţilor: sunt peste 1300!
Mulţumesc şi pentru vizitele făcute în pagina şi în grupurile mele şi transmit urările de "LA MULŢI ANI!" celor ce-şi sărbătoresc ziua de naştere azi.

Prima zi pe şantier în casa fratelui meu geamăn!

teiu46 — Mon, 05 Oct 2009 17:24:34 UT

Iubiţi prieteni,
Azi l-am ajutat pe fratele meu geamăn la tot ce are de făcut în casă.
Suntem frrânţi de oboseală şi eu şi el!
Vă rugăm fiţi înţelegători cu noi şi ne păsuiţi până terminăm treaba la fratele meu geamăn!Încă o dată rog pe toţi moderatorii grupurilor noastre să ne suplinească până vom reveni!
Vă mulţumim pentru înţelegere!
Doamne ajută!

ANUNŢ IMPORTANT

teiu46 — Sun, 04 Oct 2009 19:46:41 UT

Iubiţi prieteni,
Am început să strâng lucrurile în vederea creării frontului de lucru!
De mâine, nu ştiu cât va dura, sunt în reparaţie cu apartamentul.
Vom începe cu scoaterea gresiei vechi de pe holul principal şi apoi cu punerea gresiei celei noi pe acelaşi hol şi zugrăvirea lui.
Vor fi după aceea alte mutări de mobilier pentru eliberarea dormitorului mare care urmează să fie zugrăvit şi să-i montăm parchet.
În altă etapă vom face alte mutări de mobilier şi zugrăveli împreună cu montarea parchetului în sufragerie.
În final vom confecţiona mobilier pentru sufragerie şi hol şi vom renunţa la cel actual pe care îl avem din 1972.
Având în vedere cele arătate vă informez că apariţiile mele pe Netlog vor fi rare şi de scurtă durată pe toată perioada lucrărilor!
Mai mult, fratele meu geamăn mă va ajuta şi el în această operaţiune.
În speranţa că veţi fi înţelegători cu noi vă asigurăm de toată consideraţia noastră!
Rugăm moderatorii grupurilor noastre să încerce a ne suplini în toată perioada lucrărilor!
De asemeni, rugăm toţi prietenii noştri să nu renunţe la prietenia cu noi şi să viziteze zilnic paginile noastre precum şi grupurile tematice!
Toate cele bune,
dicuoctavian şi teiu46

PENTRU SFÂRŞITUL DE SĂPTĂMÂNĂ 3

teiu46 — Sun, 04 Oct 2009 09:29:44 UT

PENTRU SFÂRŞITUL DE SĂPTĂMÂNĂ 3
SPECIAL PENTRU DUMINICĂ

Iubiţi prieteni,
Programul de azi nu se aseamănă cu cele postate până acum pentru că este unul special, pentru Duminică!
Să începem programul cu:
Rugaciunea de Duminica

Ziua Duminicii imi aduce aminte de Atotputernicia Ta, Stapane, cu care ai zidit lumea si ai rascumparat pe om. Tie deci, iubitorule de oameni, Doamne, ma inchin si-Ti multumesc foarte pentru Darurile cele mari ce ai facut si le faci tuturor fapturilor Tale.

Inima mi se bucura si se desfateaza cand stau si cuget cum ca numai Tu Insuti esti Dumnezeu Atotsfint, Atotintelept, Atotputernic, necuprins, incat nici o bunatate si nici o marire nu-Ti lipseste. Tu esti Unul Dumnezeu in Trei Fetze: Tatal, Fiul si Duhul Sfint. Numai pe Tine Te cunosc Dumnezeu adevarat si Te marturisesc si Te maresc, Tie ma inchin si-Ti servesc pururea, cu toata inima si cu toata puterea.

O, Parinte Sfinte, indura-Te de noi! O, Binecuvantat Fiu al lui Dumnezeu, mantuieste-ne de iad! O, Duhule Sfinte, da-mi Darul si acoperamantul Tau!

Mult indurate Stapane, rogu-Te, sa uiti pacatele mele cele multe, dupa multimea indurarilor Tale. Multumesc din toata inima pentru bunatalile ce-mi trimiti in toate zilele, mai vartos insa pentru rabdarea Ta cea mare, ca nu m-ai pedepsit dupa multimea pacatelor mele, ci astepti cainta mea, ca un iertator Atotbun si indurat.

Doamne Iisuse Hristoase, da-mi Darul, ca sa petrec bine si crestineste in aceasta saptamana si sa nu mai pacatuiesc Tie, nici cu cugetarea, nici cu cuvantul nici cu fapta intru marirea si onoarea Invierii Tale celei de-a treia zi si a venirii Duhului Tau Celui Sfant asupra Apostolilor.

Indeosebi ma rog pentru ajutorul Tau, Prea Bunule Stapane, ca sa ma cunosc pe mine, sa ma caiesc de pacatele mele si sa ma indreptez cu marturisirea; iar in ora mortii sa fiu aflat pregatit, cuminecat si cu inima curata, si sa fiu aflat demn de Imparatia Ta cea vesnica. Amin.
Să ascultăm acum câteva melodii orhestrale în interpretări deosebite:
Werner Muller:
1. La Cumparcita: http://www.youtube.com/watch?v=BWoIwGjJFoM
2. Jalousie: http://www.youtube.com/watch?v=33gdebL3o_A
3. Lorelei: http://www.youtube.com/watch?v=SArXkN6OMRg
4. The Pearl Fishers: http://www.youtube.com/watch?v=XwUOaCT5fzQ
5. Dans ungar: http://www.youtube.com/watch?v=_i-PmUpw-Vc
6. A Woman and a Man: http://www.youtube.com/watch?v=8MmGhhyq1u0
Teddy Wilson:
1. http://www.youtube.com/watch?v=W9XA3ZEbe5U
;2. http://www.youtube.com/watch?v=ACPBdiVtWdM
;3. http://www.youtube.com/watch?v=c8Sxg-NBFLA
;4. http://www.youtube.com/watch?v=YNH4Sipmj1w
;5. http://www.youtube.com/watch?v=-FjQ0RZIx2Y
;6. http://www.youtube.com/watch?v=3s6Ecysq9fk
;7. http://www.youtube.com/watch?v=nru8dL0gOZY
;8. http://www.youtube.com/watch?v=fd2a64Nel6w
Steve Miller:
1. Heart Like a Wheel: http://www.youtube.com/watch?v=L1vJKFYzlBM
;2. Keeps Me Wondering Why: http://www.youtube.com/watch?v=zJ_a9NljHGM
;3. Circle of Love: http://www.youtube.com/watch?v=K8SVPtNL5jg
;4. Wide River: http://www.youtube.com/watch?v=de8-Lr61RmE
;5. Your Saving Grace: http://www.youtube.com/watch?v=47mPt3kJjvs
;6. Winter Time: http://www.youtube.com/watch?v=qumgXG0P1YQ
Ray Conniff:
1. Here today and gone tomorrow: http://www.youtube.com/watch?v=cDnf6j7JDbI
;2. Do you know where you are going to?: http://www.youtube.com/watch?v=rjMDVT6E3aY
;3. She believes in me: http://www.youtube.com/watch?v=mwLgCOplPp8
;4. You are the sunshine of my life: http://www.youtube.com/watch?v=6nvOZwkQBZU
;5. Moments to remember: http://www.youtube.com/watch?v=BpbvwDZLqoE
;6. Aqueles ojos verdes: http://www.youtube.com/watch?v=kDsgIScTIYQ
Paul Mauriat:
1. http://www.youtube.com/watch?v=eCvvGnqRkmE
;2. http://www.youtube.com/watch?v=s26kv8qEmIM
;3. http://www.youtube.com/watch?v=inQWb2sgiPc
;4. http://www.youtube.com/watch?v=Ju9KYBmijCQ
;5. http://www.youtube.com/watch?v=4tG8vKRl4n8
;6. http://www.youtube.com/watch?v=Pz6CR8qmBIY
Mantovani:
1. http://www.youtube.com/watch?v=9v9PmwjamHc
;2. http://www.youtube.com/watch?v=8sXouVRShi0
;3. http://www.youtube.com/watch?v=O0YypQePSFY
;4. http://www.youtube.com/watch?v=EWhBymZz-Z0
;5. http://www.youtube.com/watch?v=hU_hwOD61_w
;6. http://www.youtube.com/watch?v=2fgajKtAFZg
;7. http://www.youtube.com/watch?v=I8YLQsUzJ4o
.James Last:
1. http://www.youtube.com/watch?v=HSgn_xqmJpY
;2. http://www.youtube.com/watch?v=uhjNb8tZHI8
;3. http://www.youtube.com/watch?v=oeoERIAjk2U
;4. http://www.youtube.com/watch?v=S2DJJ2TKvYM
;5. http://www.youtube.com/watch?v=F7QeIxHpAKg
;6. http://www.youtube.com/watch?v=SbOCRIUW6nk
;7. http://www.youtube.com/watch?v=cP8j2R22M5s
Herb Albert and Tijuana Bras:
1. Wade in The Water 1967: http://www.youtube.com/watch?v=y38RB6BL9iI
;2. Tangerine 1967: http://www.youtube.com/watch?v=82zmuzDM7d4
;3. Lollipops and Roses 1966; http://www.youtube.com/watch?v=1bYdFb8Oz8o
;4. Raindrops Keep Falling On My Head: http://www.youtube.com/watch?v=048WfTvMPzs
;5. Close To You: http://www.youtube.com/watch?v=mTvyyTt6xvM
;6. Magic Trumpet: http://www.youtube.com/watch?v=XfhSTwCFZUU
Henry Mancini:
1. Natalie: http://www.youtube.com/watch?v=yYaQO7g0cOc
;2. Once is not Enough: http://www.youtube.com/watch?v=_nYrHXvvLtM
;3. Holly: http://www.youtube.com/watch?v=GUHrDtFYG_A
;4. The Molly Maguires: http://www.youtube.com/watch?v=AhStZsrr7ZU
5. Just for Tonight: http://www.youtube.com/watch?v=hHGGFocDNRY
.Frank Pourcel:
1. An Adagio: http://www.youtube.com/watch?v=6XXIccAduqE
;2. Morir de Amor: http://www.youtube.com/watch?v=AZDVLZjq51k
;3. Himno al amor: http://www.youtube.com/watch?v=Opvro3GHTIY
;4. Danubio azul: http://www.youtube.com/watch?v=Opvro3GHTIY
;5. Valsa O Lago dos Cisnes: http://www.youtube.com/watch?v=NV48HzMFCE4
;6. A mi manera: http://www.youtube.com/watch?v=0J9vN1uwSR8
;Caravelli:
1. Casablanca: http://www.youtube.com/watch?v=zxmGspcM5-4
;2. The Last Waltz: http://www.youtube.com/watch?v=0TjiXbQEbbs
;3. No vengo ni voy: http://www.youtube.com/watch?v=XPheC5VZ6bM
;4. Let Me Try Again: http://www.youtube.com/watch?v=YCmjla5C_9U
;5. Manuela: http://www.youtube.com/watch?v=VAwqQFwujsY
;6. Soleil: http://www.youtube.com/watch?v=JU3OapWcOUk
;
Cred că după aşa multă muzică orhestrală bună nu mai puteţi asculta altceva!
Mă gândesc să postez câteva glume, bineînţeles preluate de la prieteni:
Bancuri cu psihologi
Cineva care sufera de psihoza crede ca 2 + 2 = 5
Un nevrotic stie ca 2 + 2 = 4, dar il enerveaza asta.

Robotul telefonic la spitalul de psihiatrie:
Daca suferi de tulburare obsesivo-compulsiva apasa repetat tasta 1.
Daca esti co-dependent , roaga pe cineva sa apese tasta 2.
Daca ai personalitati multiple apasa 3, 4, 5 si 6.
Daca esti paranoic, nu e nevoie sa apesi vreo tasta. Deja stim cine esti; ramai
pe fir, sa iti detectam telefonul.
Daca esti schizofrenic, asculta cu atentie, si o voce iti va spune ce tasta sa
apesi.
Daca esti deprimat, nu conteaza ce tasta apesi. Oricum nu iti va raspunde nimeni.
Daca suferi de halucinatii, fii atent ca obiectul acela pe care il tii la ureche
este viu si o sa te muste de ureche.

Un om merge la psiholog si spune: Doctore, am o problema, nu pot sa ma gandesc
la altceva decat la sex.
Psihologul spune: Sa vedem ce putem afla, si ii arata o hartie cu pete de
cerneala (testul Rorschach):
Ce vezi in poza asta? il intreaba.
Omul intoarce foaia in mai multe pozitii si zice: Un barbat si o femeie, facand sex.
Psihologul spune: Interesant, si ii arata o alta imagine cu o alta pata de
cerneala. "Si aici ce vezi?"
La fel, se uita atent si zice "Un barbat si o femeie, facand sex. "
Psihologul ii aratas o a treia hartie, si ii pune aceeasi intrebare, la care
pacientul raspunde tot cu "Un barbat si o femeie facand sex.
Si psihologul trage concluzia: Ei, se pare ca intr-adevar sunteti obsedat de sex.
Si pacientul enervar raspunde:
"Eu? Tu esti cel care mi-ai aratat numai poze porno!!!"

Ce se intampla cand un psiholog si o prostituata petrec noaptea impreuna?
Dimineata amandoi zic: 100 de dolari, te rog.

Care este diferenta intre un psiholog si un psihiatru?
Daca unui psihiatru ii spui "Imi urasc mama", el iti raspunde: "Ce te face sa
spui asta?"
in timp ce psihologul raspunde "Multumesc ca ne-ai spus asta si noua"

Nevroticii construiesc castele in cer
Psihoticii locuiesc in ele
Psihologii strang chiria

Inainte aveam personalitati multiple. Acum noi toti ne simtim foarte bine

Nu sufar de nebunie. Ma bucur de ea in fiecare moment.

Inainte eram indecis. Acum nu mai sunt asa sigur.

Cu schizofrenia nu esti niciodata singur.

Ipohondria este singura boala pe care nu o am.

Un tip intra intr-un cabinet psihologic si spune psihologului:
Se pare ca nu-mi pot face prieteni. Ma poti ajuta tu, mai cheliosule?

Dupa ce noul pacient se aseaza pe canapea, psihologul zice:
"Nu sunt la curent cu problema ta, te-as ruga sa-mi povestesti de la inceput"
"Bineinteles, spune pacinetul. La inceput am creeat cerul si pamantul.... ".

Doi behavioristi , dupa ce au facut dragoste:
Draga mea, eu vad ca tu te-ai simtit bine. Acum, vrei sa-mi spui te rog, cum
m-am simtit eu?

-Doctore, cred ca sunt invizibil..
-Cine a spus asta?!?

-Doctore, pe mine nu ma intelege nimeni...
-Ce vrei sa spui cu asta?

-Doctore, pe mine toate lumea ma ignora...
-Urmatorul.

-Doctore, nimeni nu crede un cuvant din ce spun...
-Si acum spune-mi serios, care-i adevarata ta problema?

-Doctore, doctore, sunt maniaco-depresiv
-Calmeaza-te, mobilizeaza-te, Calmeaza-te, mobilizeaza-te, Calmeaza-te,
mobilizeaza-te...

-Doctore, nu ma pot concentra, dupa un minut sau doua, uit totul
-De cand se intampla asta?
-De cand se intampla ce?

-Doctore, mai am 59 de secunde de trait...
-Asteapta un minut, te rog.

-Doctore, imi suna ceva in ureche.
-Nu raspunde.

-Doctore, cred ca sunt o pisica.
-De cand se intampla asta?
-De cand eram o pisicuta.

De cati psihologi e nevoie sa schimbi un bec?
De niciunul. Becul se va schimba singur, cand va fi pregatit.
Doar de unul, dar becul trebuie sa vrea cu adevarat sa se schimbe.
Doar de unul, dar e nevoie de 9 sedinte.
Doar unul, dar trebuie sa procedeze conform DSM IV (Diagnostic and Statistical
Manual of Mental Disorders)

Un barman ajunge la psihiatru:
- Domnule doctor, ieri, mai pe seară, a intrat un client în bar. A cerut un coniac, l-a băut şi după aceea a mîncat paharul, cu excepţia piciorului. Credeţi că era nebun?
- Mai mult ca sigur! Piciorul este partea cea mai gustoasă.

Şi...o poveste pentru suflet:
Era odata un rege care avea 4 neveste.

Cel mai mult o iubea pe cea de-a patra sotie, pe care o imbraca cu straie
din cele mai scumpe si o trata cu cele mai fine delicatese. Ii dadea tot
ce era mai bun.

De asemenea, o iubea si pe cea de-a treia sotie si ea era cea cu care se
mandrea cel mai mult in fata regatelor vecine. Totusi, regele traia cu
teama ca aceasta sotie il va lasa intr-o zi pentru un altul.

Regele o iubea si pe cea de-a doua sotie. Ea era confidenta lui si era
intotdeauna draguta, intelegatoare si rabdatoare cu el. De cate ori regele
avea o problema, putea avea incredere in ea ca il va ajuta sa treaca peste
momentele grele.

Prima sotie a regelui era foarte loiala si isi adusese o mare contributie
in mentinerea regatului. Totusi, regele nu o iubea pe prima sotie. Desi ea
il iubea cu adevarat, el de abia o observa!

Intr-o zi, regele simti ca sfarsitul ii este aproape. Se gandi la viata
lui plina si isi spuse: "Acum am 4 sotii cu mine, dar cand voi muri, voi
fi singur."

O intreba pe cea de-a patra nevasta: "Te-am iubit cel mai mult, ti-am
daruit cele mai frumose haine si ti-am aratat cea mai mare grija. Acum, eu
am sa mor, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii comp ani e?"

"Nici vorba!" replica cea de-a patra sotie, si pleca fara un alt cuvant.
Raspunsul ei strapunse inima regelui ca un cutit.

Regele o intreba si pe cea de-a treia sotie: "Te-am iubit toata viata mea.
Acum ca mor, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii comp ani e?"

"Nu!" veni raspunsul celei de-a treia sotii. "Viata e prea buna! Cand vei
muri, ma voi recasatori!" Inima regelui se stranse de durere.

Apoi o intreba si pe cea de-a doua sotie: "Intotdeauna am gasit la tine
intelegere si ajutor si mereu ai fost acolo pentru mine. Cand voi muri,
vrei sa vii cu mine si sa-mi tii comp ani e?"

"Imi pare rau, nu te pot ajuta de data aceasta!" replica cea de-a doua
sotie. "Te pot doar inmormanta si veni la mormantul tau." Regele fu
devastat si de acest raspuns.

Apoi se auzi o voce: "Eu te voi urma oriunde vei merge!" Regele se uita
imprejur si vazu ca cea care rostise aceste cuvinte era prima sotie.Era
atat de slaba, pentru ca suferise mult din cauza foamei si a neglijarii
sale.

Adanc indurerat, regele spuse: "Trebuia sa fi avut mult mai multa grija de
tine cand am avut ocazia!"

In realitate, noi toti avem 4 sotii in viata noastra:

Cea de-a patra sotie - TRUPUL nostru. Indiferent cat timp si efort
investim in a-l face sa arate bine, el ne va lasa cand murim.

Cea de-a treia sotie - AVEREA noastra. Cand murim, merge la altii.

Cea de-a doua sotie - FAMILIA SI PRIETENII. Indiferent cat de apropiati
ne-au fost in timpul vietii, ei nu pot decat sa vina la mormantul nostru
dupa ce nu mai suntem.

Prima sotie - SUFLETUL nostru. Adesea este neglijat in goana dupa
averi, bunastare si putere. Totusi, SUFLETUL este singurul care ne va urma
oriunde vom merge.

Sa-l cultivam, sa-l facem puternic si sa-l bucuram acum, pentru ca
este singura particica din noi care ne va urma si va fi cu noi pentru
eternitate.

Şi pentru că mâine e luni şi merg la muncă cei ce mai au serviciu încă:
http://www.youtube.com/watch?v=M2JygC_exD0
poveşti pentru tinerii de azi, dar pentru noi, cei de vârsta mea a fost o realitate!
Te salut generaţie-n blugi:
http://www.youtube.com/watch?v=ci94u888tQM
;http://www.youtube.com/watch?v=JyLugbeFyEM
;http://www.youtube.com/watch?v=pAPfvwXQCvQ
;http://www.youtube.com/watch?v=Xbykyo39AC0
;http://www.youtube.com/watch?v=Gq3F4UyZ9pc
;http://www.youtube.com/watch?v=a-5WWKVC5Jk
;http://www.youtube.com/watch?v=3rRlfjt62lg

Iubiţi prieteni,
Vă mulţumesc pentru că v-aţi răpit din timpul vostru preţios şi aţi urmărit acest program!
O săptămână minunată cu rezultate deosebite vă doresc tuturor!

REŢETE DE POST 25.09.2009

teiu46 — Fri, 25 Sep 2009 03:18:55 UT

REŢETE DE POST
25.09.2009

A. GUSTĂRI
Chifteluţe din ciuperci – de la bidigamargareta
• 500 g ciuperci pot fi şi conservate,
• 1 ceapă,
• 4 linguri făină,
• 1 lingură praf de copt,
• 150 ml ulei,
• 1 legătură de mărar,
• 1 lingură pătrunjel,
• Cimbru,
• sare,
• piper
Ciupercile se spală şi se taie mărunt. Se pun într-un castron, se adaugă peste ele ceapa şi verdeaţa spălate şi tocate mărunt, făina, praful de copt şi condimentele. După ce compoziţia a fost omogenizată, se formează chifteluţe după preferinţă şi se prăjesc în ulei încins. Se servesc calde, chiar şi în combinaţie cu cartofi prăjiţi, ca gustare.

B. SALATE

Salată de varză albă
500 g varză,
1/4 pahar oţet,
1/2 lingură zahăr,
o lingură ulei,
sare,
zahăr,
2-3 buc. morcovi,
frunze de pătrunjel sau ţelină.

Se curaţă varza şi se spală, se scoate cotorul, apoi se taie subţire. Se sărează uşor şi se freacă între palme să se înmoaie.

Se stoarce zeama, apoi varza se aşază în salatieră, se toarnă oţet amestecat cu puţin zahăr şi se lasă totul să stea timp de 30-40 minute.

În salata de varză se pot adauga 2-3 morcovi raşi, frunze de pătrunjel sau ţelină tăiate mărunt şi o lingură de ulei.

Salata se poate prepara şi în felul următor:

Varza tocată se pune într-o cratiţă, se adaugă sare şi oţet şi amestecând mereu se ţine la foc până scade şi se înmoaie.

După aceea se lasă să se răcească şi se adaugă puţin zahăr şi ulei.

C. SOSURI
Pentru reţetele de azi nu este necesar să preparăm separat un sos.

D. BORŞURI SUPE CREME DE LEGUME
Supă cremă de legume
Ingrediente:
- 3-4 morcovi medii
- 2 radacini de patrunjel
- 2 teline mici
- 6 cartofi potriviti
- crutoane
- 2-3 cepe
-1 legatura patrunjel
- sare, piper
- 1 ardei
- 3-4 linguri ulei
- 1/2 lamaie

Mod de preparare:
Se spala si se taie legumele marunt. Se pun la fiert intr-o oala mare cu apa si piper pana se sfarama. Cand toate legumele sunt fierte, le scoatem si le mutam intr-un castron (exceptand ceapa pe care o dam afara de tot) unde le pasam pana obtinem o crema. Se adauga apoi zeama care ne-a ramas, dar cu masura astfel incat sa nu fie prea subtire. Iar daca ramane prea consistenta mai putem adauga apa. La sfarsit adaugam verdeata, sare si lamaie dupa gust. Se serveste cu crutoane.

E. MÂNCĂRURI
Ardei umpluţi cu orez şi soia

1/2 ceasca orez nefiert
3/4 cana apa
4 ardei grasi, verzi
1 ceapa, tocata
4 linguri ulei de masline
200-230 g granule de soia
2 linguri patrunjel proaspat, tocat
2 cesti pasta de tomate
sare si piper negru, dupa gust

1. Intr-un vas de dimensiuni medii, lasa orezul la fiert. Asteapta pana cand apa da in clocot, apoi lasa focul mic si mentine vasul la fiert pentru inca 15 minute.

2. Incalzeste cuptorul.

3. Indeparteaza cotorul ardeilor, curata-i de seminte si aranjeaza-i intr-o tava pentru copt. Dupa ce ai scos "capacele" ardeilor, toaca marunt bucatile de ardei care mai pot fi folosite.

4. Intr-un alt vas, pe foc mediu, prepara un sote din uleiul de masline, bucatile de ardei "recuperate" de la cotoare si ceapa, si mentine vasul pe foc pana cand legumele devin moi. Incorporeaza granulele de soia si patrunjelul. Lasa focul mic si amesteca inca 5 minute. Incorporeaza orezul fiert si 1 1/5 ceasca pasta de tomate. Asezoneaza cu sare si piper, dupa gust. Umple ardeii cu aceasta compozitie si, drept capac, foloseste restul de pasta de tomate.

5. Introdu tava la cuptor, acoperita, timp de 45-55 de minute. Ardeii umpluti se servesc calzi.

F. DULCIURI
Prăjitură cu mere şi cafea
250 ml cafea preparata mai slabuta
6 linguri de zahar
8 linguri de faina
3-4 linguri margarina topita
1/2 cana stafide
1 cana mere(decojite) taiate cubulete
1 plic praf de copt,esenta rom,vanilie
zahar farin,
zahar vanilat
Se amesteca intr-un vas:faina ,zaharul,cafeaua si praful de copt,pana se omogenizeaza. Apoi se adauga si margarina topita,trebuie sa arate ca o compozitie de chec.

Se unge o tava cu ulei se tapeteaza cu faina si se toarna aluatul se aseaza merele si stafidele , distribuindu-se uniform pe toata suprafata.Se da la cuptor penrtu 20-25 min.

Se lasa sa se raceasca bine in tava apoi se pudreaza cu zahar farin amestecat cu zahar vanilat.

ANUNŢ INVITAŢIE

teiu46 — Mon, 21 Sep 2009 16:12:33 UT

ANUNŢ INVITAŢIE

Iubiţi prieteni,
Este din ce în ce mai greu să vă putem oferi informaţii din cele 5 grupuri tematice ale mele şi ale fratelui meu geamăn pentru că pierdem mult timp cu transmiterea blogurilor respective către voi.
Vă invităm pe cei ce nu sunteţi încă membri ai acestor grupuri să solicitaţi primirea, iar pe cei ce sunteţi membri să accesaţi zilnic paginile grupurilor pentru a citi blogurile postate acolo.
Vă reamintim denumirea celor 5 grupuri tematice:
- CREŞTIN ORTODOX PRACTICANT;
- REŢETE ALIMENTARE DE POST;
- ALIMENTELE: SĂNĂTATE SAU BOALĂ;
- MUZICĂ PE TOATE GUSTURILE;
- SFATURI UTILE.
Pentru a putea accede în aceste grupuri accesaţi pagina fiecărui grup şi solicitaţi prin apăsarea butonului din dreapta sus a paginii.
Mulţumim pentru înţelegere!
Totodată mulţumim pe această cale pentru mesaje, comentarii şi alte trimiteri!
Toate cele bune!
dicuoctavian şi teiu46

CONTINUARE PAGINĂ DE WEEK END

teiu46 — Sat, 19 Sep 2009 14:10:41 UT

CONTINUARE
PAGINĂ DE WEEK END

O ştiţi pe Gemma Atkinson? Iată câteva imagini interesante cu ea:
1. http://www.youtube.com/watch?v=HXwNVCjpQOU
;2. http://www.youtube.com/watch?v=ofwjHIVhMdg
;3. http://www.youtube.com/watch?v=hIrHoD0Fu-c
;4. http://www.youtube.com/watch?v=f8nRzF_PY54
;5. http://www.youtube.com/watch?v=5EITZbf00b8
.
Hai să vedem câteva filmuleţe cu Julio Iglesias:
1. Tango: http://www.youtube.com/watch?v=0zozcYL-pz8
;2. Guantanamera: http://www.youtube.com/watch?v=zuqFFpt3g_s
;3. El amor: http://www.youtube.com/watch?v=GquTOv-Dr08
;4. Abrazame: http://www.youtube.com/watch?v=TIXEgckf16Y
;5. Agua dulce, agua sala: http://www.youtube.com/watch?v=XQd_DkSG16M
.
Mai ţineţi minte Lambada? http://www.youtube.com/watch?v=5AfTl5Vg73A
.
Iată acum câteva melodii cu Boney M:
1. Rivers of Babylon: http://www.youtube.com/watch?v=Nm1g8FFRArc
;2. Rasputin: http://www.youtube.com/watch?v=kvDMlk3kSYg
;3. Daddy cool: http://www.youtube.com/watch?v=QtxlCsVKkvY
;4. Sunny: http://www.youtube.com/watch?v=CF6C9kkVzrQ
;5. Ma Backer: http://www.youtube.com/watch?v=2E5sxuSRg6A
.
Acum, câteva scenete:
1. Doru Octavian Dumitru: Sfaturi către tineri 1: http://www.youtube.com/watch?v=ncRuB5xjU2U
;2. Doru Octavian Dumitru: Sfaturi către tineri 2: http://www.youtube.com/watch?v=oDPq_2u9-gY
;3. Doru Octavian Dumitru 3: http://www.youtube.com/watch?v=WQiv4CPiaWw
;4. Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru: Doi ţărani în Europa: http://www.youtube.com/watch?v=xq4ot-FqA-k
;5. Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru: Când era bunica fată: http://www.youtube.com/watch?v=-O1y6UCNuMo
.
Un pic de operă cu:
1. Felicia Filip: Boema: http://www.youtube.com/watch?v=pRMCc6k_CqI
;2. Roberto Alagna: Tosca: http://www.youtube.com/watch?v=0yr1U5x6Nw0
;3. Luciano Pavarotti: Aida: http://www.youtube.com/watch?v=l_eWsuMekSw
;4. Overture: Nabucco: http://www.youtube.com/watch?v=jLH_ySSAoGo
;5. Anna Netrebko: La Traviata: http://www.youtube.com/watch?v=Tltje8l2VNI
.
Ce ziceţi de o lecţie de dans? Am admirat mereu talentul unor mari dansatori printre care, la loc de cinste sunt Fred Astaire şi partenerele sale Ginger Rogers, Eleanor Powell, Rita Hayworth:
1. http://www.youtube.com/watch?v=OMOBdQykKQY
;2. http://www.youtube.com/watch?v=xFBt929GtdU
;3. http://www.youtube.com/watch?v=Qn7YcPQgPDo
;4. http://www.youtube.com/watch?v=toDl2hXt8BM
;5. http://www.youtube.com/watch?v=4pSB1WeCubE
.
Şi acum un moment folcloric:
1. Ileana Sărăroiu: Dar-ar naiba-n tine dragoste: http://www.youtube.com/watch?v=xGL3oympZZg
;2. Maria Lătăreţu: Mai ţii minte măi dragă Mărie: http://www.youtube.com/watch?v=dDZ4ewrDZ0s
;3. Maria Tănase: Bun e vinul ghiurghiuliu: http://www.youtube.com/watch?v=hocO4aU53GY
;4. Liviu Vasilică: Hai, hai cu trăsioara: http://www.youtube.com/watch?v=y3owz0-A9-w
;5. Nicolae Furdui Iancu: Aşa-i românul: http://www.youtube.com/watch?v=DBl3LFRT20o
.
Alt fel de muzică:
1. Ducu Bertzi: Şi de-ar fi: http://www.youtube.com/watch?v=0RgjXF-vchU
;2. Pasărea Colibri: Scrisoare de bun rămas: http://www.youtube.com/watch?v=tmzoN_afPGk
;3. Mircea Baniciu: Cu tine-n gând: http://www.youtube.com/watch?v=lyTy5VtB4Oc
;4. Tatiana Stepa: Vă las cântecele mele: http://www.youtube.com/watch?v=2sCzmTrL0Ww
;5. Aurelian Andreescu: Oameni: http://www.youtube.com/watch?v=Eymr9j6Rpa8
.
Iubiţi prieteni,
Sper că nu v-am plictisit!
Poate că unele momente v-au lăsat un gust amar, dar...asta-i viaţa!
Toate cele bune!

ÎNŢELEPCIUNI 25

teiu46 — Tue, 15 Sep 2009 07:32:58 UT

ÎNŢELEPCIUNI 25

• Nici cu succesele să nu te lauzi şi nici în vremea greşelilor să nu te deznădăjduieşti. Sfântul Efrem Sirul.
• Dacă sufletul îşi va transforma numai o singură patimă în deprindere, atunci vrăjmaşul îl răstoarnă când vrea, căci el se află pe mâinile lui, din cauza acelei patimi. Sfântul Marcu Ascetul.
• Mânia este împletită cu amintirea răului. Cel ce ţine minte răul este nelegiuit. Sfântul Maxim Mărturisitorul.
• Mărturia minţii iubitoare de Dumnezeu este rugăciunea. Avva Ilie Ecdicul.
• Toate păcatele sunt urâte înaintea lui Dumnezeu, dar cel mai urâcios păcat este mândria. Sfântul Antonie cel Mare.
• Pe când mândria este moartea virtuţilor şi viaţa păcatelor, smerenia este moartea păcatelor şi viaţa virtuţilor. Sfântul Ioan Hrisostom.
• Ascet aspru şi sever poate fi şi diavolul, dar el nu poate fi smerit. Sfântul Macarie cel Mare.
• Cauza tuturor relelor prezente este alipirea de lucrurile prezente. Sfântul Ioan Hrisostom.
• Pentru că am fost întrebat în repetate rânduri ce înseamnă CREŞTIN ORTODOX, iată, citez dintr-o lucrare interesantă şi utilă apărută în 2006:
1. CREŞTINISMUL ORTODOX
1.1. Care este înţelesul corect al cuvântului „ortodox”?
1.2. Ce înseamnă a fi creştin ortodox? Cine este creştin ?
1.3. Cum poate deveni cineva creştin?
1.3.1. Eşti creştin pentru că ai fost botezat?
1.3.2. Eşti creştin pentru că eşti bun şi încerci să respecţi cele zece porunci, fără a face rău nimănui?
1.3.3. Eşti creştin pentru că mergi la biserică, te rogi, aprinzi lumânări, iţi faci semnul crucii şi iei parte la alte practici religioase?
1.3.4. Eşti creştin pentru că ai credinţă în Dumnezeu şi în Hristos indiferent de modul în care trăieşti?

1. CREŞTINISMUL ORTODOX

1.1. Sensul cuvântului “ortodox”

Cuvântul „ortodox” provine din două cuvinte greceşti: „orthos” (drept, corect sau adevărat) şi „doxa” (glorie, onoare, laudă, închinare) şi este în general folosit cu sensul de „închinare adevărată”, dar şi ca „doctrină, învăţătură adevărată” pentru că cele două sensuri sunt strâns legate. Termenul de „ortodox” a fost folosit pentru a arăta diferenţa dintre învăţătura corectă a bisericii creştine timpurii instituită de apostolii lui Hristos şi învăţăturile noi, eretice sau eterodoxe introduse mai târziu.

Astăzi un număr uimitor de mare de grupuri, organizaţii religioase şi biserici pretind a fi succesorii bisericii primare. Dar care este adevăratul succesor? Pentru a afla răspunsul trebuie să comparăm ceea ce biserica a crezut şi a practicat la început cu ceea ce propovăduiesc aceste grupuri şi organizaţii.

Simeon Noul Teolog (949-1022) consideră că ortodox „nu este acela care introduce noi dogme în biserica lui Dumnezeu, ci acela care duce o viaţă în conformitate cu adevărata credinţă.”

Există o legătură vie între adevărata credinţă şi adevăratul mod de trăire. Aşa cum spune Mitropolitul Philaret din Moscova: „Crezul nu îţi aparţine decât dacă l-ai trăit.”

„Pentru desăvârşirea vieţii este necesară imitarea lui Hristos.” ( Vasile cel Mare, 330-379, Despre duh, cap. XV)
„Teologie fără practică este teologia demonilor.” (Maxim Mărturisitorul, 580-662)

1.2. Sensul cuvântului „creştin”

Cuvântul „creştin” provine din cuvântul grecesc „christianos”, cum au fost numiţi ucenicii la început (Faptele Apostolilor 11:26) pentru că ei erau urmaşii lui Hristos şi trăiau după poruncile lui.

„Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne întru iubirea Mea, după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân întru iubirea Lui. Acestea vi le-am spus, ca bucuria Mea să fie în voi şi ca bucuria voastră să fie deplină. Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul precum v-am iubit Eu. Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi. Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc”. (Sfânta Evanghelie după Ioan 15:10-14)

În general astăzi se acceptă faptul că, în ţările aşa-zis ortodoxe, aproape toţi oamenii se consideră creştini. Foarte puţini sunt cei care refuză această denumire. De exemplu, în Rusia majoritatea sunt membri ai bisericii ortodoxe. În Bulgaria şi România majoritatea locuitorilor se consideră ortodocşi şi foarte puţini se declară în mod oficial a nu fi creştini. Sunt oare cu toţii creştini? Cum ar fi fost numiţi de către apostoli, luând în considerare faptul că ei au accentuat dintotdeauna că urmaşii lui Hristos sunt aceia care trăiesc după exemplul Lui?

„Dacă zicem că avem împărtăşire cu El şi umblăm în întuneric, minţim şi nu săvârşim adevărul. Iar dacă umblăm întru lumină, precum El este în lumină, atunci avem împărtăşire unul cu altul; şi sângele lui Iisus, Fiul Lui, ne curăţeşte pe noi de orice păcat”.
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului apostol Ioan 1:6-7)

„Cel ce zice: "L-am cunoscut", dar poruncile Lui nu le păzeşte, mincinos este şi întru el adevărul nu se află. Iar cine păzeşte Cuvântul Lui, întru acela, cu adevărat, dragostea lui Dumnezeu este desăvârşită; prin aceasta cunoaştem că suntem întru El. Cine zice că petrece întru El, dator este precum Acela a umblat şi el aşa să umble”. (Întâia epistolă sobornicească a Sfântului apostol Ioan 2:4-6)

Contrar învăţăturii lui Hristos, biserica ortodoxă instituţionalizată acceptă ca membri oameni care ei înşişi recunosc că iau parte la liturghie foarte rar, duc o viaţă lumească şi nu îi preocupă cele duhovniceşti. S-a ajuns chiar până acolo încât să se spună că Hristos trăieşte în ei datorită botezului. Dar El a spus:

„Şi cel ce nu-şi ia crucea lui şi nu-Mi urmează Mie, nu este vrednic de Mine. Cine ţine la sufletul lui îl va pierde, iar cine îşi pierde sufletul lui pentru Mine, îl va găsi. (Sfânta Evanghelie după Matei 10:38-39)

„Iisus a răspuns şi i-a zis: "Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi şi vom veni la el şi vom face locaş la el”. (Sfânta Evanghelie după Ioan 14:23)

„Aceia care nu trăiesc aşa cum El a învăţat ar trebui să ştie că nu sunt cu adevărat creştini, chiar dacă învăţăturile Lui sunt pe buzele lor căci El a spus că nu aceia care doar mărturisesc, ci aceia care fac fapte vor fi mântuiţi”. (cf. Matei 13:42-43; 7:15-16,19); (Întâia Apologie a lui Iustin, cap. 16)

1.3. CUM POATE DEVENI CINEVA CREŞTIN?

1.3.1. Eşti creştin pentru că ai fost botezat?

Să citim cum a înţeles Vasile cel Mare botezul:

“Botezul semnifică în mod simbolic curăţirea de faptele cărnii; aşa cum au spus apostolii, aţi fost circumcişi cu o circumcizie făcută nu de mâini, ci cu circumcizia lui Hristos prin curăţirea trupului de păcatele cărnii, îngropaţi fiind cu El prin botez. Botezul nu înseamnă curăţirea de întinăciunile cărnii, ci mărturia unui cuget curat în faţa lui Dumnezeu. Aşadar instruindu-ne pentru viaţa care urmează după înviere Domnul ne arată modul de viaţă cerut de Evanghelie şi ne pune înainte legea blândeţii, a îndurării răului, a libertăţii de murdărirea care provine din dragostea de plăcere şi a libertăţii de pofte cu scopul ca în final să câştigăm şi să atingem tot ceea ce viaţa care va să vie prin natura sa are la dispoziţie”. (Vasile cel Mare, Despre duh, cap. XV)

“Căci aşa cum credem în Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, tot aşa suntem botezaţi în numele Tatălui, al Fiului şi al Duhului Sfânt; mai întâi vine mărturisirea, care ne conduce spre mântuire, şi apoi urmează botezul punând sigiliul peste consimţământul nostru”. (cap. XII)

Toată Biblia vorbeşte despre credinţa personală. Omul poate fi mântuit doar prin propria credinţă.
Botezul îşi are locul şi importanţa lui în creştinism, totuşi Biblia ne arată că ceea ce îi dă valoare este credinţa, care se manifestă prin supunere faţă de Cuvântul lui Dumnezeu.

“…iar când au crezut lui Filip, care le propovăduia despre împărăţia lui Dumnezeu şi despre numele lui Iisus Hristos, bărbaţi şi femei se botezau. Iar Simon a crezut şi el şi, botezându-se, era mereu cu Filip. Şi văzând semnele şi minunile mari ce se făceau, era uimit. Iar apostolii din Ierusalim, auzind că Samaria a primit cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru şi pe Ioan…” (Faptele Sfinţilor Apostoli 8:12-14)

“…deci cei ce au primit cuvântul lui s-au botezat şi în ziua aceea s-au adăugat ca la trei mii de suflete…” (Faptele Sfinţilor Apostoli 2:41)

De aceea, este absurd să credem despre copii că ei vor fi mântuiţi prin mărturia adusă de naşi la botez. Mai mult decât atât, adevărul este că în majoritatea cazurilor naşii nu duc o viaţă creştină. Atunci cum pot să garanteze că îl vor conduce spiritual pe copil? Cum pot să depună mărturie pentru credinţa copilului când propria lor credinţă este moartă?

„...sunt călăuze oarbe orbilor şi dacă orb pe orb va călăuzi, amândoi vor cădea în groapă”.
(Sfânta Evanghelie după Matei 15:14)

1.3.2. Eşti creştin pentru că eşti bun şi încerci să respecţi cele zece porunci, fără a face rău nimănui?

O altă idee răspândită este că eşti creştin dacă eşti om bun şi încerci să respecţi cele zece porunci, fără să faci rău nimănui.

Pentru o înţelegere corectă trebuie să luăm în considerare cuvintele lui Hristos :

„Poruncă nouă dau vouă: să vă iubiţi unul pe altul; precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul. Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii”. (Sfânta Evanghelie după Ioan 13:34-35)

„Cine zice că petrece întru El dator este, precum Acela a umblat, şi el aşa să umble. Iubiţilor, nu vă scriu poruncă nouă, ci o poruncă veche pe care o aveaţi de la început; porunca cea veche este cuvântul pe care l-aţi auzit. Iarăşi, va scriu poruncă nouă, ceea ce adevărat întru El şi întru voi, pentru că întunericul se duce şi lumina cea adevărată începe să răsară. Cine zice că este în lumină şi pe fratele său îl urăşte, acela este în întuneric până acum. Cine iubeşte pe fratele său rămâne în lumină şi sminteala nu este în el. Iar cel ce urăşte pe fratele său este în întuneric şi umblă în întuneric şi nu ştie încotro se duce, pentru că întunericul a orbit ochii lui. Vă scriu vouă, copiilor, fiindcă iertate v-au fost păcatele pentru numele Lui. Vă scriu vouă, părinţilor, pentru că aţi cunoscut pe Cel ce este de la început. Vă scriu vouă, tinerilor, fiindcă aţi biruit pe cel viclean. V-am scris, copiilor, pentru că aţi cunoscut pe Tatăl”. (Întâia epistolă sobornicească a Sfântului apostol Ioan 2:7-13)

Nu este de ajuns să nu facem rău, ci Hristos ne-a arătat o dragoste activă, plină de dăruire pentru ceilalţi:

„Noi ştim că am trecut din moarte la viaţă, pentru că iubim pe fraţi. Cine nu iubeşte pe fratele său, rămâne în moarte. Oricine urăşte pe fratele său este ucigaş de oameni şi ştiţi că orice ucigaş n-are viaţă veşnică dăinuitoare în el. În aceasta am cunoscut iubirea că El Şi-a pus sufletul Său pentru noi; şi noi datori suntem să ne punem sufletele pentru fraţi. Iar cine are bogăţia lumii acesteia şi se uită la fratele său care este în nevoie şi îşi închide inima faţă de el, cum rămâne în acela dragostea lui Dumnezeu? Fii mei, să nu iubim cu vorba, numai din gură, ci cu fapta şi cu adevărul”. (Întâia epistolă sobornicească a Sfântului apostol Ioan 3:14-18)

Nu mai trăim în timpul Vechiului Testament, ci prin Hristos am păşit într-o nouă epocă spirituală în care ni se cere mult mai mult pentru că şi revelaţia a fost mai mare. Ţinerea celor zece porunci erau în centrul Legii, dar nici chiar Vechiul Testament nu s-a rezumat numai la ele (Levitic 19:17-18, Romani 13:10-12, Marcu 10:28-34). Cu cât mai mult atunci, nivelul Noului Testament este superior (Matei 5:17-48). De aceea nu este de ajuns să respecţi cele zece porunci, ci prin Duhul Sfânt putem creşte în cunoaşterea şi practicarea binelui. Standardul stabilit de Hristos nu este doar ferirea de rău, ci căutarea conştientă a binelui:

„Drept aceea, cine ştie să facă ce e bine şi nu face, păcat are!”
(Epistola sobornicească a Sfântului apostol Iacov 4:17)

Mulţi membri pasivi ai „Bisericii ortodoxe” îşi stabilesc diferite standarde de viaţă conform dorinţelor lor, standardele lor fiind acceptate de biserică. Revelaţia lui Hristos este că un creştin nu luptă pentru un nivel minim de creştinism în viaţa sa, ci luptă pentru sfinţenie:

“Căutaţi pacea cu toţi şi sfinţenia, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul.”
(Epistola către Evrei 12:14)

“...tot aşa cei care mărturisesc că sunt ai lui Hristos se vor arată prin cele ce fac. Că acum nu-i vorba de o simplă mărturisire a credinţei, ci de a fi găsit până la sfârşit cu credinţă puternică.” (Ignaţie către Efeseni, 14:2)

1.3.3. Eşti creştin pentru că mergi la biserică, te rogi, aprinzi lumânări, iţi faci semnul crucii şi iei parte la alte practici religioase?

Mulţi oameni au râvnă în practicarea ritualurilor formale religioase, dar oare aceasta înseamnă a fi creştin?

Practicile formale liniştesc conştiinţa omului. Mersul la biserică, rostirea unor rugăciuni învăţate, aprinderea lumânărilor, semnul crucii, închinarea la icoane sunt practici făcute de unii în mod automat, iar de alţii din convingere. Dar oare astfel ne-a arătat Hristos că trebuie să fie dragostea pentru Dumnezeu şi pentru ceilalţi oameni? Biserica aşa cum este descrisă de Pavel în epistolele sale este departe de a fi o clădire în care oamenii intră şi ies fără a-şi spune un cuvânt unul altuia.

„Ce este deci fraţilor? Când vă adunaţi împreună, fiecare din voi are psalm, are învăţătură, are descoperire, are limbă, are tălmăcire: toate spre zidire să se facă.”
(Întâia epistolă către Corinteni a Sfântului apostol Pavel 14:26)

„Îmbrăcaţi-vă, dar, ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, cu milostivirile îndurării, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă răbdare, îngăduindu-vă unii pe alţii şi iertând unii altora dacă are cineva vreo plângere împotriva cuiva. După cum şi Hristos v-a iertat vouă, aşa să iertaţi şi voi. Iar peste toate acestea, îmbrăcaţi-vă întru dragoste, care este legătura desăvârşirii. Şi pacea lui Hristos, întru care aţi fost chemaţi, ca să fiţi un singur trup, să stăpânească în inimile voastre şi fiţi mulţumitori. Cuvântul lui Hristos să locuiască întru voi cu bogăţie. Învăţaţi-vă şi povăţuiţi-vă între voi cu toată înţelepciunea. Cântaţi în inimile voastre lui Dumnezeu, mulţumindu-I în psalmi, în laude şi în cântări duhovniceşti. Orice aţi face, cu cuvântul sau cu lucrul, toate să le faceţi în Numele Domnului Iisus, şi prin El, să mulţumiţi lui Dumnezeu Tatăl.” (Epistola către Coloseni a Sfântului apostol Pavel 3:12-17)

“Nimeni să nu-şi caute folosul lui, ci fiecare să caute folosul altuia.” (1Corinteni 10:24, vezi şi Filipeni 2:4)

Închinarea dorită de Dumnezeu şi împlinirea poruncilor lui Hristos constau în a căuta zidirea spirituală a celorlalţi.

1.3.4. Eşti creştin pentru că ai credinţă în Dumnezeu şi în Hristos indiferent de modul în care trăieşti? Este credinţa de ajuns?

Apostolul Iacov a spus:

„Ce folos, fraţii mei, dacă zice cineva că are credinţă, iar fapte nu are? Oare credinţa poate să-l mântuiască? Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana cea de toate zilele şi cineva dintre voi le-ar zice: “Mergeţi în pace, încălziţi-vă şi vă săturaţi!” dar nu le daţi cele trebuincioase trupului, care ar fi folosul? Aşa şi cu credinţa: dacă n-are fapte, e moartă în ea însăşi. Dar va zice cineva: “Tu ai credinţa, iar eu am fapte. Arată-mi credinţa ta fără fapte şi eu îţi voi arăta din faptele mele credinţa mea.” Tu crezi că unul este Dumnezeu? Bine faci, dar şi demonii cred ... şi se cutremură! Vrei însă să înţelegi, omule nesocotit, că credinţa fără de fapte moartă este? Avraam, părintele nostru, au nu din fapte s-a îndreptat, când a pus pe Isaac, fiul său, pe jertfelnic? Vezi că credinţa lucra împreună cu faptele lui şi, prin fapte, credinţa sa s-a desăvârşit. Şi s-a împlinit Scriptura care zice: “Şi a crezut Avraam lui Dumnezeu şi i s-a socotit lui ca dreptate”; şi a fost numit prieten al lui Dumnezeu. Vedeţi dar că din fapte este îndreptat omul, iar nu numai din credinţă. La fel şi Rahav, desfrânata, au nu din fapte s-a îndreptat, când a primit pe trimişi şi i-a scos afară pe altă cale? Căci precum trupul fără de suflet mort este, astfel şi credinţa fără de fapte moartă este.” (Epistola sobornicească a Sfântului apostol Iacov 2:14-26)

Clement din Roma a scris bisericii din Corint: „Şi noi dar,...nu ajungem drepţi prin noi înşine, nici prin înţelepciunea noastră sau prin priceperea noastră sau prin evlavia noastră sau prin faptele pe care le-am săvârşit în cuvioşia inimii, ci prin credinţa, prin care Dumnezeu cel Atotputernic i-a îndreptat din veac pe toţi.” (Epistola lui Clement către Corinteni, cap. 32:4)

„Să ne îmbrăcăm cu unirea, smerindu-ne, înfrânându-ne, depărtându-ne de vorbire de rău şi clevetire, fiind drepţi prin fapte, nu prin cuvinte.” (Clement din Roma, Epistola către Corinteni, cap. 30:3)

„Fără dragoste credinţa poate într-adevăr să existe, dar nu e de nici un folos.”
(Augustin, Despre Trinitate, XV 18,32)

„Nu doar aceia care cred, ci şi care intră în viaţa despre care a învăţat Hristos ...”
(Origen, Împotriva lui Celsus, Cartea a III-a, cap. XXVIII)

Ciprian (m. 258) nu credea că este posibil ca cineva să aibă credinţă fără să facă ceea ce El a poruncit:

„Cum poate un om să spună „cred în Hristos” dacă nu face ceea ce Hristos i-a poruncit să facă? De unde va primi răsplata credinţei dacă nu va respecta credinţa poruncii? (...) Nu va avansa deloc în drumul spre mântuire căci nu respectă adevărul căii spre mântuire.” (Tratatul lui Ciprian I, cap. II)

Didahia 11,10: “Orice profet, care învaţă adevărul, dacă nu face ce învaţă este profet fals.”

• Mulţumesc, iubiţi prieteni pentru timpul acordat şi vă rog, luaţi aminte la tot ce postez! Doamne ajută!

DISTRACŢIE DE WEEK END 3

teiu46 — Sun, 13 Sep 2009 12:25:04 UT

DISTRACŢIE DE WEEK END 3

Iubiţi prieteni,
Cred că sunt în asentimentul vostru referitor la necesitatea înveselirii noastre; sunt suficiente motive în viaţa de zi cu zi să fim trişti şi îngânduraţi! Hai să încercăm să le uităm pentru un timp şi să ne veselim!
• In avion, pilotul catre copilot:
- Motorul din dreapta merge?
- Mergeeee! - sosi raspunsul prompt.
- Motorul stanga merge?
- Merge si mai bine, tocmai ne depaseste!

La facultatea de biologie, examen despre miriapode. Profesorul examinator are un insectar in care sunt doar parti din insecte: un piciorus, o aripioara, o
antena, etc. Studentul e rugat sa recunoasca specia. Dupa trei incercari nereusite, profesorul il anunta ca are nota 2, si ca-l asteapta la toamna. Pleaca studentul suparat insa cand sa iasa pe usa , profesorul il striga: - Hei, care e numele tau?
La care studentul bagand un picior pe usa :- Ghici!

Un cunoscut senator a fost supus unei interventii chirurgicale urgente. I s-a expediat o telegrama cu urmatorul text:
"Senatul, adunat in plen, va ureaza o cat mai grabnica insanatosire, cu 178 voturi pentru, 173 contra si 5 abtineri".

- Nu va suparati, domnule, caut gara.
- Nu ma supar. Cautati-o!

Dand sa coboare si ultima treapta a modulului lunar, Neil
Armstrong vede imprimate-n praful selanar niste urme ciudate. De opinci, parca. Ingandurat, se departeaza nitel de modul si da sa se apropie de un crater. Din crater apare un tip ciudat: cu palariuta mica si neagra si chimir. Creatura intinde hotarat mana catre Armstrong:
- Salut, io mi-s Ion! Astronautul, siderat, il intreaba:
- Si, de unde esti tu?- Apai din Sibiu , dara.
- Si cu ce ai venit aici? - continua americanul.
- Cu branza.

Un tân’r ziarist ii ia un interviu unui călău:
- Domnule, nu va este greu... cu meseria aceasta ?
- Ce vreti? Toata lumea trebuie sa traiasca!..

Managerul: - De unde esti?
Angajatul: - Din Canada !
Managerul: - Si de ce ai emigrat in SUA?
Angajatul: - Pentru ca in Canada sunt numai jucatori de hochei si curve!
Managerul: - A, da? Si sotia mea e canadianca!
Angajatul: - Da... si la ce echipa joaca?

La un interviu pt angajare:
- Cati ani ati stat la ultimul loc de munca?
- Aproape 20.
- Si de ce ati plecat?
- M-au gratiat...

- Ce fac pestii cand sunt multi?
- Bancuri...

Atat de multi bani am strans pentru zile negre, incat le astept cu nerabdare!

- Fi-fi-fiti bun, u-u-unde se afla s-s-scoala de-de-de bal-bal-balbaiti?
- La ce va mai trebuie? Observ ca va balbaiti foarte bine!

- Chelner, pe friptura mea danseaza o musca!
- Pentru banii astia ce vroiati?! Un numar de balet?!...
- Chelner, in ciorba mea se zbat doua muste!
La care chelnerul:
- La pretul asta ce vroiati?... O lupta de tauri?...

Un lucrator - sefului:
- Daca nu-mi adaugati 100$ la salariu, o sa le spun tuturor ca mi-ati adaugat 200$.

Ce face o broasca la biblioteca?
Sta in usa .

De cati muncitori ai nevoie sa construiesti un Trabant?
De doi: unul decupeaza carton, celalalt lipeste!

- Ce faci, domule! M-ai calcat si mi-ai strivit batatura.
- Si tineai mult la ea?

Anunt la mica publicitate:
- Caut un sponsor pentru publicarea cartii "Cum am devenit miliardar".

Un proprietar de Trabant in magazinul de piese auto zice vanzatorului:- „Pentru Trabantul meu, as dori doua stergatoare de parbriz!”
”- Este in ordine. Mi se pare ca e un schimb cinstit!”...

Un copil il intreaba pe tata-sau:
- De ce sunt rosiile astea asa de galbene?
- Pentru ca sunt inca verzi...

Clientul il intreaba pe vanzator:
- Prajiturile sunt proaspete?
- Nu prea, au ceva timp...
- Dar bomboanele?
- Mai bine cumparati prajituri!

REMEDII CASNICE
1. Daca va inecati cu un cub de gheata, nu intrati in panica.
Pur si simplu turnati apa clocotita pe gat si problema se va rezolva
instantaneu.
2. Sunteti neindemanatic si va taiati frecvent atunci cand
tocati legume? Pur si simplu rugati pe altcineva sa tina legumele atunci
cand le taiati.
3. Scandalurile cu sotia referioare la scaunul ridicat de la
toaleta pot fi evitate prin folosirea chiuvetei.
4. Pentru hipertensivi: pentru reducerea tensiunii, va puteti
taia si sangera pentru cateva minute. NU uitati sa folositi un timer.
5. Daca aveti o tuse urata, folositi doze mari de laxative. Astfel, va va fi frica sa tusiti!

Uniunea Europeana vrea sa amendeze Romania pentru cruzimea cu care taie porcii de Craciun. Pentru a rezolva problema, geneticienii romani au inventat porcul EMO, care se taie singur.

Niste gandaci jucau fotbal intr-o cana. Deodata, unul zice : „Data viitoare jucam in cupa!”

Doua doamne mai in varsta discutau despre balul ce urma sa se desfasoare la clubul pensionarilor. Una dintre doamne îi spune celeilalte: „- Trebuie sa purtam ceva care sa se asorteze cu parul sotilor nostri, asa ca eu ma voi imbraca in negru!”
„ - Doamne Dumnezeule, atunci eu cred c-ar trebui sa stau acasa!”

Un baietel il intreaba pe tatal sau: ” Tata, de la cine am luat eu inteligenta asta? De la tine sau de la mama? Dezamagit, tatal raspunde: ”Baiete, probabil, de la maica-ta. Eu inca o mai am pe a mea!”

Intr-o dimineata, pentru ca sa faca ceva diferit, sotia ia barca de pescuit a sotului si iese pe lac sa citeasca o carte. Pe cand citea ea mai bine apare o santinela:! - Buna ziua doamna, imi puteti spune ce faceti aici?” intreaba patrula.
„ – Buna”, raspunde ea, „Citesc o carte!”
„- Va aflati intr-o zona in care pescuitul este interzis!”, o informeaza barbatul.
„- Bine domnule, dar eu nu pescuiesc, eu citesc!”
!- Da, dar aveti toate sculele necesare si puteti incepe oricand! Va trebui sa va duc la sectie!”
„- Bine, dar sa stiti ca va voi acuza de hartuire sexuala!” spune femeia.
„- Dar nici nu m-am atins de dumneavoastra!” raspunde mirat barbatul.
„ - Da, dar aveti toate sculele necesare si puteti incepe oricand!”

NU UITA!
Barbatii sunt precum ciocolata... dulci, imbietori, si au de obicei ca tinta directa soldurile tale.
Vă mai aduceţi aminte de un cuplu celebru în dans: Ginger Rogers şi Fred Astaire?
1. Love You Madly: http://www.youtube.com/watch?v=X8ilX9LhPWg
;2. Come on and Dance: http://www.youtube.com/watch?v=r6n_3Kbn8r0
.
Dar de dansul pe gheaţă cu: Marina Anissina şi Gwendall Peizerat:
1. Salt Lake City 2002: http://www.youtube.com/watch?v=1SE1Ciu-jk8
;2. Olympics 2002: http://www.youtube.com/watch?v=iPxWm31rApQ
;Ce spuneţi de Sonata lunii?
1 Moonlight Sonata Mov 1:
http://www.youtube.com/watch?v=O6txOvK-mAk
;
2. Moonlight Sonata Mov 2: http://www.youtube.com/watch?v=vDNsX4DtzZs
;
3. Moonlight Sonata Mov 3: http://www.youtube.com/watch?v=oqSulR9Fymg
;Dar de Sofia Rotaru?
1. Melancolie: http://www.youtube.com/watch?v=DfZ7bkGdiv0
;2. Seară albastră: http://www.youtube.com/watch?v=AVwt0Qxs7Qs
;3. Iubirea mea târzie: http://www.youtube.com/watch?v=LisSPOoDfCs
.Laura Stoica:
1. Nici o stea: http://www.youtube.com/watch?v=LRYA5GCkHCc
;Tatiana Stepa:
1. Cântec pentru prieteni: http://www.youtube.com/watch?v=dEDePBsk92c
;2. Durerea femeiască: http://www.youtube.com/watch?v=-vctmYQFtY0
.Marina Krilovich: Aria lui Mannon: http://www.youtube.com/watch?v=kEwY-xjoJ9g
;Magda Ianculescu: Boema: http://www.youtube.com/watch?v=1-_F4-HkbjE
;Maria Slătinaru: Gioconda: http://www.youtube.com/watch?v=DnEosiQi0OA
;Haydn: Trumpet concerto in E b Mov 1: http://www.youtube.com/watch?v=eqLI32bYnSU
;Haydn: Id. Mov 2: http://www.youtube.com/watch?v=06_gatm_MpQ
;Haydn: Id. Mov 3: http://www.youtube.com/watch?v=emUOjj5o4J0
;Hai să vedem şi un filmuleţ:
Gemma Atkinson: Hot & Sexy: http://www.youtube.com/watch?v=TfTNNzYkeNs
;
Irina Loghin: Am crescut băiat şi fată: http://www.youtube.com/watch?v=lDaSz3ILoMA
;Benone Sinulescu: Cât e Siriul de mare: http://www.youtube.com/watch?v=XH-ZPezb4N8
;
Thomasso Albinoni: Addagio: http://www.youtube.com/watch?v=spBOZa87xIY
;
Toma Caragiu: Administratorul de bloc: http://www.youtube.com/watch?v=fm-EbK5z7uY
;Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru: Când era bunica fată: http://www.youtube.com/watch?v=-O1y6UCNuMo
;
Doru Octavian Dumitru: Taximetroiu: http://www.youtube.com/watch?v=6f0hZmLRP5w
;
Ileana Şipoteanu: Ce mult te-am iubit: http://www.youtube.com/watch?v=07o6FPhf6Ls
;Marina Voica: Într-un colţ de cafenea: http://www.youtube.com/watch?v=u29hS4eqEYc
;Marina Voica: Gelozie: http://www.youtube.com/watch?v=HmYHHXt39cs
;
Angela Similea şi Savoy: Hai să ne-mpăcăm: http://www.youtube.com/watch?v=2aR4BqDNROQ
;Savoy: Nostalgie: http://www.youtube.com/watch?v=o_LjVe70sqg
;
Mulţumesc pentru timpul acordat!

MESAJ DE MULŢUMIRE

teiu46 — Sun, 13 Sep 2009 05:48:51 UT

Iubiţi prieteni,
Mulţumesc pentru vizite, mesaje, comentarii, filme, poze şipentru tot ce-mi trimiteţi!
Am ales această cale sigură de a vă răspunde din lipsa timpului! Sper să nu vă supăraţi pe mine!
Vă reamintesc de existenţa grupurilor tematice:
- CREŞTIN ORTODOX PRACTICANT;
- REŢETE ALIMENTARE DE POST;
- ALIMENTELE: SĂNĂTATE SAU BOALĂ;
- MUZICĂ PE TOATE GUSTURILE;
- SFATURI UTILE.
Pentru a putea accede în aceste grupuri (cine nu a făcut încă aceasta), accesaţi pagina fiecărui grup şi solicitaţi prin apăsarea butonului din dreapta sus a paginii. Fiind prieteni vi se va aproba cu prioritate accesul în grup. Spuneţi şi prietenilor voştri despre grupuri, dar, precizaţi că trebuie să devină mai întâi prieteni cu mine şi apoi să solicite acceptul de intrare în unul sau mai multe grupuri; aceasta se datorează caracterului privat al acestor grupuri!
Fiecate grup este un univers!
Vă doresc o sfântă Duminică minunată şi vă reamintesc marea sărbătoare ortodoxă de mâine: ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI - zi de post!
Doamne ajută!

MUZICĂ CLASICĂ

teiu46 — Thu, 10 Sep 2009 13:51:02 UT

MUZICĂ CLASICĂ

Iubiţi prieteni,
A venit toamna şi, iată, Vivaldi ne spune foarte frumos acest fapt!

VIVALDI

1. Autumn I-st Mov: http://www.youtube.com/watch?v=SRkBBGiQs70
;2. Autumn II-nd and III-rd Mov: http://www.youtube.com/watch?v=bbwBN2yO-Ww
;
Şi după ce am simţit acordurile toamnei, hai să coborâm în timp şi să ascultăm o operă de început!

PERGOLESI

1. La serva padrona 1: http://www.youtube.com/watch?v=xg7Q2yhCCUI
;2. La serva padrona 2: http://www.youtube.com/watch?v=b-vT9ylocCM
;3. La serva padrona: http://www.youtube.com/watch?v=wOiug2yOicY
;4. La serva padrona 4: http://www.youtube.com/watch?v=BoKchEOWjog
;5. La serva padrona 5: http://www.youtube.com/watch?v=INqVnvCNa2I
;6. La serva padrona 6: http://www.youtube.com/watch?v=iqiUS7aKaxM
;
Şi pentru că fără Bach nu se poate, iată ceva puţin ascultat prin sălile noastre de concerte!

BACH
1. Das Musikalische Opfer 1: http://www.youtube.com/watch?v=AaAM4wP7HSM
;2. Id. 2: http://www.youtube.com/watch?v=DIYixHb77hI
;3. Id. 3: http://www.youtube.com/watch?v=wkkGJXWtdUo
;4. Id. 4: http://www.youtube.com/watch?v=Muj74ipjdeY
;5. Id. 5: http://www.youtube.com/watch?v=lh6CjrH46lQ
;6. Id. 6: http://www.youtube.com/watch?v=qMwMjQf3H8A
;7. Id. 7: http://www.youtube.com/watch?v=iuaRH6UuIHI
;8. Id. 8: http://www.youtube.com/watch?v=F8352K7zJX0
;9. Id. 9: http://www.youtube.com/watch?v=vcD0-T_2hR0
;10. Id. 10: http://www.youtube.com/watch?v=O2orzovnqAY
;11. Id. 11: http://www.youtube.com/watch?v=ieyjZOqUWK8
;
Vă mulţumesc pentru că aţi avut răbdare, iar dacă aţi avut, cu siguranţă că apreciaţi această muzică!
Mai multe bloguri muzicale în grupul meu: MUZICĂ PE TOATE GUSTURILE.
Toate cele bune!

SFINŢII ŞI DREPŢII PĂRINŢI IOACHIM ŞI ANA

teiu46 — Wed, 09 Sep 2009 05:52:03 UT

SFINŢII ŞI DREPŢII PĂRINŢI IOACHIM ŞI ANA

Cuvine-se cu adevarat sa te fericim, Nascatoare de Dumnezeu,
cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce esti mai cinstita decât heruvimii si mai marita fara de asemanare decât serafimii,
care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai nascut,
pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim!
Sinaxar 9 Septembrie

În această lună, în ziua a noua, pomenirea Sfinţilor drepţilor Părinţi Ioachim şi Ana.
Prăznuim în această zi pe sfinţii Ioachim şi Ana, ca unii prin intermediul cărora noi toţi am aflat Mântuirea, pentru naşterea Preasfintei Stăpânei Doamnei noastre de Dumnezeu Născătoarea.
Sfântul Ioachim, fiul lui Barpatir, era din neamul regelui David, căruia Dumnezeu i-a rânduit ca Mântuitorul să se nască din urmaşii lui.
Sfânta Ana era fiica lui Matan. Din partea tatălui ei, era din tribul lui Levi, iar dinspre mama sa, era din tribul lui Iuda.
Prin post şi rugăciune, dar mai ales prin rânduiala lui Dumnezeu, ei au avut un copil la bătrâneţe, pe Fecioara Maria, Prea Sfânta Născătoarea de Dumnezeu.
Sfântul Ioachim a murit la ani după ce au avut copila, în vârsta de 80 de ani, după aducerea şi intrarea fiicei lui în Templul de la Ierusalim. Sfânta Ana a murit în vârstă de 70 de ani, la doi ani după sfântul Ioachim, ani pe care i-a petrecut în Templu cu fiica ei.
Sfinţii Ioachim şi Ana sunt adesea invocaţi în rugăciuni de cuplurile care nu reuşesc să aibă copii.
Iar la 25 iulie prăznuim Adormirea sfintei Ana, mama Maicii Domnului.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Severian, care s-a săvârşit legându-i-se de picioare bolovani de piatră şi apoi spânzurat pe zid.
Sfântul Severian (+ 320) a mucenicit pentru Hristos în cetatea Sevastia (Sebastia) din Armenia în zilele guvernatorului Licius, în anii când creştinii erau persecutaţi de împăratul Licinius.
A fost descoperit crestin, pentru că îndemnase şi pe cei patruzeci de mucenici de la Lacul Sebastiei (prăznuiţi la 9 martie) spre nevoinţa muceniciei.
Drept aceea, câteva luni mai târziu (în luna septembrie a aceluiaşi an 320) păgânii l-au adus şi pe el în faţa judecătorului pentru a vina de a fi mărturisit credinţa creştină. L-au supus la multe chinuri, iar mai apoi l-au agăţat pe zidul cetăţii Sebastiei, şi îngreunându-i picioarele şi grumazul cu bolovani mari de piatră, şi-a dat sufletul lui Dumnezeu.
Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Teofan mărturisitorul, care a sihăstrit mai înainte de Diocleţian.
Acest sfânt era din părinţi elini; şi apropiindu-se către Hristos, fiind încă prunc, a văzut un copil pătimind foarte rău de frig, şi l-a îmbrăcat cu hainele sale. Întrebându-l tatăl său: "Unde-ţi sunt hainele, fiul meu?" A răspuns: "Pe Hristos L-am îmbrăcat". Iar tatăl său zise: "Cine este Hristos? De vreme ce noi cinstim pe Ermes şi pe Apolon". Atunci copilul, lepădându-se de tatăl său, l-a luat îngerul Domnului, şi l-a suit în muntele ce se cheama Diavinon, şi l-a dat în seama unui părinte sihastru, care petrecea viaţa călugărească de şaptezeci şi cinci de ani. Şi luându-l acel părinte l-a învăţat Sfânta Carte şi viaţa călugărească; şi erau hrăniţi amândoi de un înger. După cinci ani, răposând stareţul, copilul a sihăstrit în acea peşteră cincizeci şi opt de ani.
După aceea, fiind povăţuit de dumnezeiescul înger, a ieşit din peşteră, şi încălecând pe un leu, a umblat şaizeci de stadii, şi a predicat pretutindeni credinţa în Hristos. Dar fiind prins, împăraţii Caros, Carin şi Numerian au pus şi i-au dat o sută de palme. După aceea, supunându-l la felurite chinuri, şi văzând că prin minunile ce facea el, venea către Hristos multa multime şi se boteza de dânsul, s-au ruşinat, şi l-au lăsat să petreacă în sihăstria sa. Şi suindu-se iarăşi la peştera în care locuise mai înainte, şi petrecând acolo şi alti şaptesprezece ani în sihăstrie, până s-au făcut toţi anii sihăstriei lui şaptezeci şi cinci, s-a mutat către Domnul.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Hariton, care de sabie s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor Părinţilor celor ce s-au adunat în Efes la Sfântul şi a toată lumea al treilea Sinod, în zilele împăratului Teodosie cel Mic, şi au caterisit pe necredinciosul Nestorie, episcop de Constantinopol.
Acest Sfânt şi a toată lumea Sinod s-a adunat pe vremea împăratului Teodosie cel mic, la anii de la Hristos 431, împotriva lui Nestorie patriarhul Constantinopolului, care despărţea în două pe unul Hristos, căci îl zicea că Hristos nu reuneşte în El însusi în mod desarvârşit firea umană şi firea dumnezeiască, şi îl vedea deci pe Hristos a fi un simplu om divinizat, şi nu Dumnezeu întrupat. Astfel, după învăţătura acestui Nestorie, Preasfânta Maria, Mama lui Iisus, nu poate fi numită Născătoare de Dumnezeu (Theotokos).
Mai ales datorită harului apostolic şi scrierilor inspirate de Duhul Sfânt ale sfântului Chiril de Alexandria (prăznuit la 9 iunie), Sfinţii Părinţi în număr de două sute, reuniţi în anul 431 la Niceea într-un Sinod a toată lumea (ecumenic) sub conducerea sfântului Chiril, au zdrobit erezia lui Nestorie şi au confirmat credinţa primelor două Sinoade Ecumenice, proclamând clar că Domnul Iisus Hristos a asumat firea omenească în intregime, ca să ne deschidă nouă posibilitatea unei adevarate uniri cu firea Sa divina (îndumnezeirea).
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Sfintii si Dreptii dumnezeiesti parinti Ioachim si Ana

Sfantul si dreptul Ioachim a fost din semintia lui Iuda, tragandu-si neamul din casa lui David imparatul in acest chip: din neamul lui Natan fiul lui David s-a nascut Levi, iar Levi a nascut pe Melhie si pe Pamfir; Pamfir a nascut pe Varpafir, iar Varpafir a nascut pe Ioachim, tatal Nascatoarei de Dumnezeu. Acesta petrecea in Nazaretul Galileii, avand sotie pe Ana din semintia lui Levi, din neamul lui Aaron, fiica lui Mathan preotul care a preotit in zilele Cleopatrei si ale lui Casopar, imparatii Persilor, mai inainte de imparatia lui Irod, fiul lui Antipater. Iar Mathan avea femeie pe Maria din semintia lui Iuda din Betleem si a nascut cu dansa trei fiice: pe Maria, pe Sovia si pe Ana.:namespace prefix = o ns = "urn:schemas-microsoft-comfficeffice" />
Deci, s-a maritat cea dintai Maria, in Betleem, si a nascut pe Salomeea. S-a maritat si Sovia, cea de-a doua, de asemenea in Betleem, si a nascut pe Elisaveta, maica lui Ioan Inainte Mergatorul. Iar a treia, Sfanta Ana, maica Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu, a fost precum am zis, sotia lui Ioachim in pamantul Galileei, din cetatea Nazaret. Aceasta insotire de neam mare, Ioachim si Ana, vietuind dupa lege, drepti au fost inaintea lui Dumnezeu; iar fiind indestulati cu bogatia cea materialnica, mai presus de toate aveau pe cea duhovniceasca. Si asa, cu toate bunatatile se infrumusetau ei, umbland in toate poruncile Domnului fara de prihana. Iar la tot praznicul deosebeau din averile lor doua parti, din care o parte o dadeau lui Dumnezeu la bisericestile trebuinte, iar cealalta parte la saraci. Si atat au placut lui Dumnezeu, incat i-a invrednicit pe ei sa fie nascatori Fecioarei celei fara de prihana, pe care mai inainte a ales-o Lui spre maica.
Din aceasta esta cunoscuta viata lor cea sfanta, placuta lui Dumnezeu si cinstita, ca li s-a dat lor fiica cea mai sfanta decat toti sfintii si decat heruvimii mai cinstita, care mai mult decat toti a pla-cut lui Dumnezeu. Ca nu era in acea vreme pe pamant, intre oa-meni, mai bine primiti lui Dumnezeu decat acesti doi, Ioachim si Ana, pentru viata lor cea neprihanita. Astfel ca un dar ca acesta nu li s-ar fi daruit lor daca nu ar fi prisosit dreptatea si sfintenia lor mai mult decat a altora. Ci, precum singur Domnul avea sa se in-trupeze din Preasfanta, Preacurata Maica, asa se cadea ca si Maica Domnului sa se nasca din parinti sfinti si curati. Caci, precum si imparatii isi fac porfirele lor, nu din postav simplu, ci din panzeturi tesute cu aur, asa si Imparatul ceresc a voit sa aiba pe Maica Sa cea Preacurata, intru al carei trup ca intr-o porfira imparateasca avea sa se imbrace, nu din neinfranate insotiri, ca din niste postav prost, ci din parinti curati si sfinti, ca dintr-o tesatura de aur. Maica Domnului de demult a fost preinchipuita prin sfantul cort, despre care a poruncit Dumnezeu lui Moise sa-l faca din postav mohorat, rosu si din vison, intrucat cortul a simbolizat pe Fecioara Maria in care, salasluindu-se Dumnezeu, dupa cum este scris, avea sa petreaca cu oamenii. "Iata cortul lui Dumnezeu este cu oamenii si El va locui cu dansii" (Apoc. 21, 3).
Deci, materialul mohorat si rosu, precum si visonul din care s-a alcatuit cortul inchipuiau pe mama Maicii lui Dumnezeu, care din curatie si din infranare s-a nascut.
Dumnezeiasca vointa, mai intai, a tinut multa vreme insotirea acestor sfinti fara de fii, ca prin zamislirea si nasterea unei fecioare ca aceasta sa se arate si puterea darului lui Dumnezeu, si cinstea celei nascute, si vrednicia parintilor ei. Pentru ca a face sa nasca pantecele cel neroditor si sterp, aceasta este puterea darului dumnezeiesc, fiindca aici nu firea, ci Dumnezeu Cel ce biruieste firea dezleaga legaturile nerodirei. A se naste din cei neroditori si stra-ini, aceasta este cinstea celei nascute, care a iesit nu din parinti care s-ar fi sarguit la fapte trupesti, ci din cei infranati, fiind ei la batranete; pentru ca petrecusera in insotire, neavand fii, cincizeci de ani. Se arata si aici vrednicia parintilor Maicii Domnului, ca dupa lunga lor nerodire au nascut pe bucuria a toata lumea. In acest lucru Sfintii Ioachim si Ana s-au asemanat Sfantului Patriarh Avra-am si sotiei lui, cinstitei Sara, care la batranete a nascut pe Isaac, dupa fagaduinta. Iar noi zicem ca mai mult decat Avraam este aici, ca pe cat este mai mare Fecioara Maria decat Isaac, pe atat mai mare este vrednicia lui Ioachim si a Anei, decat a lui Avraam si a Sarei. Dar la aceasta vrednicie nu au ajuns pana ce nu au rugat pe Dumnezeu in amaraciunea sufletului lor si in mahnirea inimii, cu mult post si cu rugaciuni. Ca inainte merge mahnirea si apoi vine bucuria. Si inainte mergatoare a cinstei este necinstea si povatu-itoare spre cistigarea celor bune este cererea, rugaciunea cu lacrimi catre Dumnezeu.
Cand se mahneau ei mult si se tanguiau pentru nerodirea lor, a adus Ioachim daruri Domnului Dumnezeu in biserica Ierusa-limului la un praznic mare, in care toti fiii lui Israel aduceau daru-rile lor lui Dumnezeu. Iar Isahar, arhiereu fiind atunci, n-a voit sa primeasca darurile lui Ioachim si l-a defaimat cand le-a adus, ocarandu-l pentru nerodire: "Nu se cade a primi din mainile tale daruri, ca esti fara de fii, neavand dumnezeiasca binecuvantare, pen-tru oarecare tainuite pacate ale tale". Asemenea si un oarecare evreu, din semintia lui Ruvim, aducand darurile sale cu ceilalti oa-meni, a ocarat pe Ioachim, zicandu-i: "De ce apuci inaintea mea, aducand darul lui Dumnezeu? Nu stii ca esti nevrednic sa aduci cu noi daruri, de vreme ce nu ai lasat semintie in :namespace prefix = st1 ns = "urn:schemas-microsoft-comffice:smarttags" />Israel?"
Acestea auzindu-le Ioachim s-a mahnit si s-a dus de la biserica Domnului foarte intristat, rusinat si defaimat si i s-a intors lui praznicul acela in plangere si bucuria praznicului aceluia in tanguire. Si nu s-a intors atunci la casa lui, de mahnirea cea mare, ci s-a dus in pustie, la pastorii turmelor sale, si acolo a plans pentru doua lucruri: pentru nerodire si pentru defaimare si ocara. Apoi, adu-candu-si aminte de Sfantul Avraam stramosul, caruia i-a dat Dumnezeu fii dupa ce imbatranise, a inceput a se ruga Domnului cu dinadinsul, ca si el de aceeasi binecuvantare sa se invredniceasca, ca auzit si miluit sa fie, ca sa se ridice ocara lui dintre oameni si sa se dea rod insotirei lui la batranete, precum oarecand lui Avraam, ca sa poata a se numi tata de fii, iar nu ca un neroditor si lepadat de Dumnezeu sa rabde de la oameni ocara. Si a adaugat la rugaciune post, patruzeci de zile, nevrand sa guste paine. "Nu voi da - zicea - gurii mele hrana, nici ma voi intoarce la casa mea, ci lacrimile me-le sa-mi fie mie hrana si pustia aceasta casa, pana ce va auzi si ma va cerceta pe mine Domnul Dumnezeul lui Israel".
Asemenea si Ana, femeia lui, in casa sezand si instiintandu-se ca arhiereul nu a vrut sa primeasca darurile lor, ocarandu-i pentru nerodire, si ca barbatul ei, de mahnire, lasand-o pe ea, s-a dus in pustie, plangea cu nemangiiate lacrimi. "Acum - zicea - sunt mai ticaloasa decat toti: de Dumnezeu lepadata, de oameni defaimata si de barbat lasata. Deci de care lucru mai intai voi plange? Oare pentru vaduvia mea sau pentru nerodire? Oare pentru saracia mea sau ca nu m-am invrednicit a ma numi maica?" Si se tanguia cu amar in toate zilele acelea. Iar o slujnica a ei, anume Iudit, o man-giia pe ea, dar nimic n-a sporit, pentru ca cine putea sa o consoleze pe dansa?!
Odata, tanguindu-se, a intrat in livada sa si, sezand sub un co-pac de dafin, a suspinat din adancul inimii. Si ridicandu-si cu lacrimi ochii sai spre cer, a vazut in copac un cuib de pasare avand pui mici. Si de acolo, luand pricina de mai mare durere a inimii, a ince-put a striga: "Vai, mie, celei lipsite! Ca eu singura sunt mai paca-toasa intre fiicele lui Israel! Eu singura decat toate mai defaimata intre femei. Toate isi poarta rodul pantecelui pe mainile lor, toate de fiii lor se mangiie, iar eu singura sunt straina de acea mangiiere. Vai, mie! Ca toate in biserica lui Dumnezeu se primesc cu darurile si au cinste pentru a lor nastere de fii, iar eu singura de la biserica Dumnezeului meu sunt lepadata. Vai, mie! Cine mai este ca mine? Nici cu pasarile cerului nu m-am asemanat, nici fiarelor pamantului, pentru ca acelea sunt roditoare inaintea ta, Doamne Dumnezeule, iar eu neroditoare ma aflu. Nici pamantului nu m-am asemanat, caci acela rasare si-si creste semintele sale si, roduri aducand, Te binecuvanteaza pe Tine, Tatal cel ceresc, iar eu sunt singura si fara de fii pe pamant. Vai mie, Doamne, Doamne! Eu, pacatoasa, singura am saracit de facerea de roade. Tu, Cela ce ai dat Sarei oa-recand, la batranetele cele prea adanci, fiu pe Isaac; Tu, Cela ce ai deschis pantecele Anei, mama lui Samuil, proorocul tau, cauta acum spre mine si asculta rugaciunile mele! Adonai Savaot! Stii ocara nerodirii, deci singur sa-mi dezlegi durerea inimei mele si sa deschizi jghiaburile pantecelui si pe cea neroditoare sa o arati rodi-toare, ca pe cea nascuta in dar sa o aducem Tie, binecuvantand, cantand, si cu un gand slavind milostivirea Ta".
Unele ca acestea cu plangere si cu tanguire graindu-le, iata in-gerul Domnului i s-a aratat ei, zicandu-i: "Ano, Ano, s-a auzit ruga-ciunea ta si suspinurile tale au strabatut norii, iar lacrimile tale au ajuns inaintea lui Dumnezeu si, iata, vei zamisli si vei naste pe fiica cea prea binecuvantata, pentru care se vor binecuvanta toate semin-tiile pamantului. Printr-insa se va da mantuire la toata lumea si se va chema numele ei Maria".
Deci, auzind aceste cuvinte ingeresti, Ana s-a inchinat lui Dumnezeu si a zis: "Viu este Domnul Dumnezeu, ca de voi naste prunc, il voi da pe el spre slujba Lui, ca sa fie slujind si laudand nu-mele Lui cel sfant ziua si noaptea, in toate zilele vietii sale". Apoi, umplandu-se de negraita bucurie, Sfanta Ana a alergat la Ierusalim cu sarguinta, ca acolo multumita si rugaciunile sale sa le dea lui Dumnezeu, pentru cercetarea Lui cea milostiva.
In acelasi ceas, acelasi inger s-a aratat lui Ioachim in pustie, zicandu-i: "Ioachime, Ioachime, a auzit Dumnezeu rugaciunea ta si a voit sa-ti dea tie darul Sau ca, iata, femeia ta, Ana, va zamisli si va naste tie o fiica, a carei odraslire pe pamant la toata lumea va fi bucurie! Si acesta sa-ti fie tie semnul adevaratei mele bune vestiri: sa mergi in Ierusalim la biserica Domnului si acolo vei afla, la portile cele de aur, pe sotia ta Ana, careia aceeasi bucurie i s-a vestit". Deci, se mira Ioachim de aceasta buna vestire ingereasca si preamarea, multumind lui Dumnezeu cu inima si cu gura de o milostivire ca aceasta a Lui. Apoi a alergat degraba, bucurandu-se si veselindu-se, la biserica Domnului si, precum i-a zis ingerul, a aflat pe Ana la portile cele de aur rugandu-se lui Dumnezeu, careia i-a spus de buna vestire ingereasca. Asemenea si ea i-a spus lui ca a vazut si a auzit de la inger spunandu-i pentru zamislire. Deci, proslavira pe Dumnezeu Cel ce a facut cu dansii o mila ca aceea, Caruia, inchinandu-I-se in sfanta biserica, s-au intors la casa lor. Si a zamislit Sfanta Ana in ziua a noua a lunii lui decembrie, iar in septembrie, la opt zile, a nascut pe fiica cea preacurata si bine-cuvantata Fecioara Maria, pe incepatoarea si mijlocitoarea mantuirii noastre, de a carei nastere cerul si pamantul s-au bucurat.
Si a adus Ioachim lui Dumnezeu daruri mari, jertfe si arderi de tot si s-a binecuvantat de arhiereu, de preoti, de leviti si de tot poporul ca s-a invrednicit de binecuvantarea lui Dumnezeu. Deci a facut Ioachim ospat mare in casa sa si toti se veseleau, laudand pe Dumnezeu.
Apoi, crescand Fecioara Maria, o pazeau parintii ei ca lumina ochilor, stiind din descoperire dumnezeiasca ca va sa fie lumina a toata lumea si innoire a firii omenesti. Deci o cresteau pe ea pre-cum se cadea aceleia care avea sa fie mama a Mantuitorului nostru, nu numai iubind-o pe ea ca pe o fiica dorita de multi ani, ci si cin-stind-o ca pe o stapana a lor, pentru ca-si aduceau aminte de inge-restile cuvinte cele zise pentru ea si inainte vedeau in duh cele ce erau sa fie intru dansa. Pentru ca Fecioara, fiind plina de harul lui Dumnezeu, de acelasi har si pe parintii sai in taina ii imbogatea, nu intr-alt chip, ci precum soarele cu razele sale lumineaza stelele ce-rului, impartindu-le lor lumina sa. Asa Maria cea aleasa, ca un soare stralucea pe Ioachim si pe Ana cu razele darului celui dat ei, incat erau plini de duhul lui Dumnezeu si cu dinadinsul credeau implinirea cuvintelor ingeresti.
Apoi, cand era de trei ani, prin dumnezeiasca porunca au dus-o pe ea cu slava in biserica Domnului, petrecand-o cu faclii, si au dat-o pe ea lui Dumnezeu ca dar precum se fagaduisera. Iar dupa ducerea ei, trecand cativa ani, Sfantul Ioachim a trecut din aceste de aici, avand varsta de optzeci de ani, iar Sfanta Ana, fiind vaduva, a lasat Nazaretul si a mers la Ierusalim si acolo petrecea aproape de fiica sa cea prea sfanta, rugandu-se in biserica lui Dumnezeu. Petrecand in Ierusalim doi ani, s-a odihnit in Domnul, avand saptezeci si noua de ani.
Deci, o, cat de binecuvantati sunteti, sfintilor parinti Ioachim si Ana, pentru cea prea binecuvantata fiica a voastra! Inca indoit san-teti binecuvantati pentru Domnul nostru Iisus Hristos, in Care s-au binecuvantat toate neamurile si toate semintiile pamantului. Cu drept cuvant v-au numit pe voi Sfanta Biserica parinti ai lui Dumnezeu. Pentru ca pe Cel ce S-a nascut din fiica voastra cea prea sfanta, Dumnezeu Il cunoastem, Caruia acum, in cea cereasca ina-inte stare aproape fiind, rugati-va ca si noi sa nu fim departati de bucuria voastra care petrece in veci. Amin.
Unii zic cum ca Mathan, tatal Sfintei Ana si mosul dupa ma-ma al Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu, ar fi nascut pe Iacov, tatal lui Iosif teslarul. Dar aceasta este o greseala, care mi se pare a fi iesit de acolo ca la evanghelistul Matei, in cap. I, se pomeneste Mathan, tatal lui Iacov, asa: Eleazar a nascut pe Mathan, iar Ma-than a nascut pe Iacov, iar Iacov a nascut pe Iosif, barbatul Mariei. Oarecare socotind ca acelasi Mathan este tatal lui Iacov si tatal ce-lor trei fiice - Maria, Sovia si Ana, au scris ca nu Mathan au nascut pe Iacov si pe cele trei fiice; ci altul este acesta si altul acela. Pentru ca acesta a fost din semintia lui Levi, din fiii lui Aaron, preot, iar altul cel de la Evanghelie. Acela era din semintia lui Iu-da, din casa lui David imparatul, al douazeci si treilea de la neamul lui David si al lui Solomon, pe care Sfantul Epifanie, in cuvantul la nasterea Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu si Sfantul Ioan Da-maschin in cartea 4, cea pentru credinta, in cap. 15, scriu asa: "Din semintia lui Solomon, fiul lui David, s-a nascut Mathan. Acesta a nascut pe Iacov, tatal lui Iosif, si a murit, si a luat Melhi pe femeia lui, pe mama lui Iacov, din semintia lui Natan, fiul lui David, fiul lui Levi, fratele lui Pamfir, care a fost tata lui Varpafir si mos lui Ioachim, iar stramos era Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu. Si a nascut Melhi, din mama lui Iacov pe Ili, si era Iacov din samanta lui Solomon, iar Ili era din samanta lui Natan. Deci, si-a luat femeie si a murit fara de fii. Iar dupa dansul Iacov, care era fratele lui de o mama, dar nu de un tata, i-a luat pe femeia lui, deoarece legea poruncea: De va muri cineva neavand fii, sa ia fratele lui pe femeia lui si sa ridice samanta fratelui sau. Deci, dupa acea lege, a luat Iacov pe femeia fratelui sau si a nascut pe Iosif teslarul, logodnicul Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu; si era Iosif fiul amandorura; al lui Iacov dupa fire, iar al lui Ili dupa lege. Pentru aceasta, Sfantul evanghelist Luca, scriind de neamul lui Hristos, a pus lui Iosif pe Ili tata, graind pentru Hristos: Fiind precum se parea, fiu al lui Iosif, al lui Ili, al lui Mathan. Pe Ili il pune in locul lui Iacov. Iar cum ca Mathan, preotul, cel ce a nascut trei fiice, nu acela era pe care Evanghelistul in neamul lui Hristos il pomeneste, din aceasta se arata cu dinadinsul. Sfantul Evanghelist Luca scrie pentru Zaharia, tatal Inainte Mergatorului Ioan, asa: A fost in zilele lui Irod, imparatul Iudeii, un preot, anume Zaharia, si femeia lui din fiicele lui Aaron, numele ei Elisaveta. Iar pe Elisaveta a nascut-o Sovia, fiica lui Mathan preotul si era Mathan mos Elisavetei dupa mama. Deci, de ar fi fost Mathan unul si acelasi cel din cartea neamului lui Hristos, apoi n-ar fi zis evanghelistul, "femeia lui din fiicele lui Aaron", ci cu adevarat ar fi zis, femeia lui din fiicele lui David, de vreme ce Mathan cel din cartea nasterii era pus nu din casa lui Aaron, ci din a lui David, din samanta lui Solomon. Dar de vreme ce acest Mathan preotul, altul era de cel din cartea nasterii, nu din David, ci din Aaron tragandu-si semintia sa, pentru aceea evanghelistul Luca, de nepoata lui, de Sfanta Elisaveta, femeia lui Zaharia a scris: "Femeia lui era din fiicele lui Aaron!"
De aici se dovedeste ca altul este Mathan cel din cartea nas-terii, care a nascut pe Iacov tatal lui Iosif, si altul este Mathan acesta preotul Domnului, care a nascut cele trei fiice: pe Maria, pe Sovia si pe Ana, maica Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu. Aceasta se instiinteaza si de Sfantul Mucenic Ipolit, pe care Nichi-for Calist in cartea 2, cap. 3, il aduce marturie. Acela, scriind de neamul Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu, pomeneste pe Ma-than preotul, mosul dupa mama al Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu, ca a nascut trei fiice. Iar nu pomeneste ca acel preot ar fi nascut pe Iacov, tatal lui Iosif, ci numai fiicele, iar fiu nici unul. Si inca sa mai stim si aceasta, ca semintia lui Iuda si casa lui David nu erau preoti, ci numai semintia lui Levi si casa lui Aaron.
Aratat este deci ca altul era tatal lui Iacov, si altul, tatal celor trei fiice.
Nu fara trebuinta mi se pare sa stim si aceasta ca in asezamantul cel vechi a poruncit Dumnezeu sa nu-si ia lor femei din alta semintie, nici femeile sa nu se marite in alta semintie, ci fiecare in mostenirea sa sa se insoare. Drept aceea aici se va mira cineva, de ce Mathan preotul si-a luat femeie din alta semintie, din semintia Iudei? Asemenea si Sfantul Ioachim, fiind din casa lui David, a luat pe Sfanta Ana din fiicele lui Aaron. Oare n-a gresit, calcand porunca Domnului? N-a gresit! Ca desi altor semintii ale lui Israel le-a fost poruncit ca fiecare in al sau neam sa se insoare si sa se marite, insa, precum Sfantul Epifanie marturiseste, nu era oprita semintia Iudei ca sa se uneasca cu a lui Levi; casa cea imparateasca sa fie rudenie cu casa cea preoteasca, la care lucru incepator a fost cel mai dintai arhiereu Aaron, care a luat pe Elisaveta, fiica lui Aminadav, sora lui Naason, care atunci era domn in Iudeea. Asemenea si Iodae, arhiereul cel ce a luat pe Iosavet, fiica lui Ioram, imparatul Iudeii, sora lui Ohozie.
Aceasta s-a facut cu randuiala lui Dumnezeu, ca Preacurata Fecioara sa fie fiica si imparateasca si arhiereasca, fiindca avea sa nasca pe Hristos, imparatul si arhiereul.

MUZICA ITALIANĂ 8

teiu46 — Tue, 08 Sep 2009 17:15:50 UT