somnium_nox
fata - 17 ani, center of DreamLand.....ColouredPencilCity, Norfolk Island
Blog / Tag-uri / dragutz
Mesaje blog cu tag-ul 'dragutz':
-
Noaptea rea....
Ce inseamna sa adormi?…Cine este somnul…
Cad in vraja sa inselatoare in fiecare zi…Ma simt obosita…Imi asez capul pe perna…Inchid in sfarsit ochii,si ma las prada propriei mele lumi…
Fictiunea ma domina…Visul a ajuns atat de departe…
Plutesc in negru…Lumea mea e atat de ireala…Miscarile mele dau nastere unor valuri de matase.Muzica imi suna in urechi…Noaptea a venit sa ma ia…
-Ne revedem….
-Da.
-De aceasta data esti constienta.
-Da
-Indiferent cum arat eu acum in ochii tai,ma bucur ca esti aici,cu mine.
Noaptea imi atinse fata…Era rece…Era calda…M’a prins din nou in jocul ei inselator…Am inteles atunci ca Noaptea avea de gand sa ma pastreze…
-Stii ca eu nu pot ramane.
-Dar ce spui tu acolo?…
-Nu mai face pe nevinovata!…Te cunosc…Si stiu exact ce vrei sa faci!
-Oooh…Speram sa nu te prinzi…Dar trebuie sa iei in considerare,draga mea fetita,ca nimeni in intreaga lume nu te poate ajuta…
Noaptea zambi…
-Nimeni altcineva nu mai este cu noi….Nicio alta fiinta umana nu mai este constienta in somn…
-Ce vrei tu de la mine?…
-Tu trebuie sa ramai cu mine…Si vei ramane…Pe veci.
O lacrima fierbinte imi cazu pe obraz…Nu stiam ce puteam face ca sa ma salvez…Incepeam sa nu ma mai pot misca…Valurile de matase incepusera sa se infasoare in jurul incheieturilor mele…Incepeam sa ma incurc in moliciunea care cu putin timp inainte ma facea sa ma simt atat de bine...
-Pregateste’te…Intunericul vine….
Valurile de matase incepeau sa ma sufoce…Atunci a aparut el…Si brusc,Noaptea nu mai zambea.Negrul se rupea,strapuns de raze de lumina…M’a luat de mana,si am plecat impreuna inspre realitate.Incercam sa ignor tipetele furioase ale Noptii,care deveneau din ce in ce mai slabe…Ma intrebam cum va fi data viitoare cand voi intra in jocul ei…Oare va incerca sa se razbune..?I’am privit chipul,si dintr’odata…Nu mi’a mai pasat…
Zambeam in somn… -
Ploua......
Ploua….
Afara e cald…E o ploaie de vara…A venit brusc,dupa canicula.Atat am asteptat eu…E cel mai dulce mod de a te racori…
Stau si las ploaia sa ma dezbrace…Apa mi’a patruns pana la piele.E o senzatie atat de placuta…Picaturile grele care imi lovesc fata imi amplifica toate simturile.
Nu ma intreba daca sunt sau nu sungura…Poate sunt,poate nu sunt.Dar cert aste ca nu am mai iubit niciodata ca in acest moment…E sentimentul care acum imi domina lumea…si e atat de intens….
Chiar daca cerul e cenusiu,eu nu simt absolut deloc tristetea acum…Nu e nimic trist in ploaie…E frumoasa.
Irealul preia controlul…
Stau si privesc in sus…privesc cum plumbul norilor se preface in argint lichid,si cade pe pamant…Si visul ma duce departe…
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAHHHHHHH VREAU SA VINA VARAA!!!!!!! -
Fata cu hanoracul cenusiu
Umbla de ceva vreme prin tunel,cautand...Dupa ultima dezamagire se simtea descurajat...Orbecaia prin intunericul tunelului,dar nu voia sa plece...La urma urmei,nu s'ar mai intoarce niciodata.
In sfarsit...Se hotari.Nu voia sa plece...Asa ca se aseza pe o banca...Se gandea la cine stie ce...Isi punea intrebari la care stia ca nu poate gasi un raspuns...Lasa capul usor pe spate,si in tacere isi contempla durerea.Nu o mai iubea.Dar durerea era inca acolo...inca puternica.
Atunci o vazu.Statea pe o banca chiar in fata sa.Statuse tot acel timp in fata sa...iar el nu o vazuse....A ramas inmarmurit.O privea intr-una...dar el nu era sigur ca si ea il privea.Nici nu ii putea zari fata,caci purta pe cap gluga hanoracului cenusiu.
Parea trista...Oare simtise si ea dezamagirea..?Sau poate pur si simplu fusese singura pentru prea multa vreme...La un moment dat,se ridica.Incepu sa paseasca incet spre iesirea din perete.Voia sa iasa.Se saturase.Atunci,aproape fara sa gandeasca...el striga "nu".Fata tresari speriata.Il privi pentru o secunda.Apoi o lua la fuga.El vru sa o cheme...Sa o opreasca...Dar niciun cuvant nu ii iesi pe gura deschisa.
Ramase pe loc un moment....Dar apoi realiza ce se intamplase.Incepu sa alerge...Alerga dupa acea fata...Nu stia exact de ce,dar voia cu disperare sa afle cine era...
Asa o fugari pe fata multa vreme....Ea fugea mereu.Pe parcursul acestei urmariri ea ajunsese sa il cunoasca.Nu vorbise cu el,dar a realizat intr-un tarziu ca el nu vroia sa ii faca rau.Nu se putea opri...Nu se oprise niciodata pentru nimeni...Dar incepuse sa nu mai alerge atat de repede.
El intelese.Desi incepuse sa oboseasca,a prins'o din urma cu un pic de efort.In sfarsit,ii putea vedea fata.Avea ochii mari,caprui si intunecati.Ea il privea oarecum socata...surprinsa de ideea ca reusise sa o prinda.O tinea de brate...O privea intr'una...fascinat de ochii ei.Ea se smulse.O lua din nou la fuga....El injura in gand,inciudat.Era nervos.De ce fugea asa??Nu pitea sa inteleaga de ce nu vrea sa stea si sa vorbeasca cu el.Intelesese de pe acum ca doar atat vroia.Se gandea sa o lase in pace.Se plictisise sa alerge.Dar...Nu era bine...Se hatari sa o urmareasa in continuare totusi.
Mai tarziu....Intelese.Ei ii era doar frica.Inca nu stia de ce.Adevarul era ca,nici macar fata cu hanoracul cenusiu nu stia bine de ce.Dar asa facuse intraga ei viata.Fugise intr'una...lumea trebuia sa o urmareasca ca sa ajunga sa o cunoasca...Mereu.
El continua sa fuga...sa fuga...Ceva il impingea inainte,ii spunea ca nu are voie sa se opreasca.Nu vroia sa se opreasca.Fata cu hanoracul cenusiu il fascina....Inocenta din ochii ei il atragea.
Se gandea daca...daca nu cumva iubirea era cea care il facea sa alerge un continuare.Era nervos.Voia sa o opreasca.Sa o faca sa nu mai fuga....desi stia ca momentan...nu se poate.Dar stia si ca el era singurul care era in stare sa o opreasca. -
De ziua mea:D
Azi e ziua mea...Si implinesc 16 ani...cat de mare in comparatie cu ce am fost...si cat de mica in comparatie cu ce voi fi.
Inca ma simt ca un copil...De ce...?Niciodata nu am fost constienta de ideea ca eu cresc...Niciodata nu m'am simtit mai mare de ziua mea...asta se intampla mai tarziu...intr-un moment special...
Dar azi...totusi...simt ca am mai crescut un pic...oare cine o fi de vina?... -
Pe intuneric...
Pe intuneric...Pentru ca era bezna...Dar eu te vedeam...SI tu pe mine....Iti vedeam chipul prin negrul noptii.Iti vedeam sufletul de dincolo de chip,esenta ta...te simteam pe tine...pe tine cel adevarat,chiar daca nu esti sigur ca tu erai...Tu erai...afectuos,cald...acolo...aproape...si m-ai facut sa ma simt fericita...
-
sincer va rog..:P:P:P
Deci (asa sa fim si noi agramati) am gasit asta prin peregrinarile mele virtuale si mi s-a parut interesanta. “Nu poti judeca o carte dupa coperta... dar daca raspunzi la intrebarile astea ... poate vedem cat am citit din ea Smiley”
1. Cum te cheama?
2. Suntem Prieteni?
3. Ce crezi despre mine?
4. Descrie-ma in trei cuvinte!
5 Care a fost prima impresie in legatura cu mine?
6. Inca mai crezi acelasi lucru?
7.De ce iti amintesc?
8. Daca mi-ai darui ceva, ce ar fi?
9. Cat de bine ma cunosti?
10. Ce iti place cel mult in legatura cu mine?
11. Ai vrut sa imi spui vre-o-data ceva ce nu ai putut?
12. Pune-mi o porcela si explica de ce!
13. Vei pune asta in blogul tau sa vezi ce cred eu despre tine?
14. Ai vrea sa mai spui ceva inainte sa pleci?
