somnium_nox
fata - 17 ani, center of DreamLand.....ColouredPencilCity, Norfolk Island
Blog / Tag-uri / da de gandit
Mesaje blog cu tag-ul 'da de gandit':
-
Dialog
Scos din caietul de romana,trist,scris la depresie...vedeti daca se mai poate alege ceva din el...
In cel mai frumos parc din oras,frunzele aramii incepusera deja sa cada,lasandu-se duse de bataia calduta inca a vantului si incepand sa teasa covorasul colorat de pe alei.Razele soarelui patrundeau printre copaci,patand aerul si pamantul cu raze luminoase si galbui.
-E frumos aici,nu crezi?..
-Da,este…
-Imi place cum vine toamna aici…Se inroseste totul,iar mie imi place rosul.
-Stiu.
-Nu ti se pare ciudat?...Modul in care peisajul se incalzeste cu astfel de culori,desi vremea devine mai rece?..
-N-am de unde sa stiu…nu ma pricep la culori.
-Toata lumea poate sa se priceapa la culori…Tot ce trebuie sa faci este sa le…vezi.E usor sa le vezi…dar trebuie sa te si uiti.
-Imi plac metaforele tale…Si totusi tot nu inteleg de ce fugi.Si..mai ales…de ce fugi de mine.
-Nu fug…
-Ba da,fugi.Fugi si te ascunzi mereu.Si nu vrei sa vorbesti cu mine.
-Nu sunt ca tine…Nu ma pot studia astfel incat sa inteleg pe deplin tot ce simt.Eu merg mai mult pe…intuitie,sa-i zicem.Deci nu are rost sa ma tot intrebi lucruri,din moment ce eu nu am raspunsurile pe care le cauti.
-Ba le ai…doar ca nu stii sa le exprimi.Ai putea incerca sa inveti.
-Si crezi ca nu am incercat?Crezi ca nu asta mi-am dorit?
-Nu ai incercat destul.Iar daca vroiai cu adevarat,ai fi si reusit.
-Nu-i atat de simplu.
-Mereu spui asta…Nu este nici atat de greu pe cat pretinzi ca e.
-…
-Si acum nu mai zici nimic?...Doar o sa taci,asa cum faci de obicei?
-…
-De ce taci?...De ce nu vorbesti niciodata?..De ce nu vorbesti cu mine?
-…
-Doamne,te rog! Spune ceva! Orice!...
-Nu mai are rost acum…
-…Da..ce mai conteaza,nu?Pentru tine nu a avut rost niciodata.
“Nu evoluasem deloc,caci am facut exact ce as fi facut si acum cativa ani…Am continuat sa tac,si la un moment dat,am fugit.Degeaba spun acum cat ma urasc pentru asta,mi-am spus-o mereu.Dar niciodata nu am fost in stare sa schimb ceva,pentru ca am fost si sunt in continuare slaba.” -
Vise....
Ma aflu intr'un loc ciudat....Nu pot sa imi folosesc ochii,aici nu mai percep ca in realitate.Pot sa imi dau totusi seama ca e ...colorat.E frumos...
Nu pot sa imi dau seama daca plutesc sau nu...Ma simt foarte ciudat.Am tot felul de senzatii noi,mai mult sau mai putin placute.
E altfel....E altfel decat inainte....Nu mai e la fel de..placut.E mai rece.
Aud zgomot de sticla sparta. -
Fata cu hanoracul cenusiu
Umbla de ceva vreme prin tunel,cautand...Dupa ultima dezamagire se simtea descurajat...Orbecaia prin intunericul tunelului,dar nu voia sa plece...La urma urmei,nu s'ar mai intoarce niciodata.
In sfarsit...Se hotari.Nu voia sa plece...Asa ca se aseza pe o banca...Se gandea la cine stie ce...Isi punea intrebari la care stia ca nu poate gasi un raspuns...Lasa capul usor pe spate,si in tacere isi contempla durerea.Nu o mai iubea.Dar durerea era inca acolo...inca puternica.
Atunci o vazu.Statea pe o banca chiar in fata sa.Statuse tot acel timp in fata sa...iar el nu o vazuse....A ramas inmarmurit.O privea intr-una...dar el nu era sigur ca si ea il privea.Nici nu ii putea zari fata,caci purta pe cap gluga hanoracului cenusiu.
Parea trista...Oare simtise si ea dezamagirea..?Sau poate pur si simplu fusese singura pentru prea multa vreme...La un moment dat,se ridica.Incepu sa paseasca incet spre iesirea din perete.Voia sa iasa.Se saturase.Atunci,aproape fara sa gandeasca...el striga "nu".Fata tresari speriata.Il privi pentru o secunda.Apoi o lua la fuga.El vru sa o cheme...Sa o opreasca...Dar niciun cuvant nu ii iesi pe gura deschisa.
Ramase pe loc un moment....Dar apoi realiza ce se intamplase.Incepu sa alerge...Alerga dupa acea fata...Nu stia exact de ce,dar voia cu disperare sa afle cine era...
Asa o fugari pe fata multa vreme....Ea fugea mereu.Pe parcursul acestei urmariri ea ajunsese sa il cunoasca.Nu vorbise cu el,dar a realizat intr-un tarziu ca el nu vroia sa ii faca rau.Nu se putea opri...Nu se oprise niciodata pentru nimeni...Dar incepuse sa nu mai alerge atat de repede.
El intelese.Desi incepuse sa oboseasca,a prins'o din urma cu un pic de efort.In sfarsit,ii putea vedea fata.Avea ochii mari,caprui si intunecati.Ea il privea oarecum socata...surprinsa de ideea ca reusise sa o prinda.O tinea de brate...O privea intr'una...fascinat de ochii ei.Ea se smulse.O lua din nou la fuga....El injura in gand,inciudat.Era nervos.De ce fugea asa??Nu pitea sa inteleaga de ce nu vrea sa stea si sa vorbeasca cu el.Intelesese de pe acum ca doar atat vroia.Se gandea sa o lase in pace.Se plictisise sa alerge.Dar...Nu era bine...Se hatari sa o urmareasa in continuare totusi.
Mai tarziu....Intelese.Ei ii era doar frica.Inca nu stia de ce.Adevarul era ca,nici macar fata cu hanoracul cenusiu nu stia bine de ce.Dar asa facuse intraga ei viata.Fugise intr'una...lumea trebuia sa o urmareasca ca sa ajunga sa o cunoasca...Mereu.
El continua sa fuga...sa fuga...Ceva il impingea inainte,ii spunea ca nu are voie sa se opreasca.Nu vroia sa se opreasca.Fata cu hanoracul cenusiu il fascina....Inocenta din ochii ei il atragea.
Se gandea daca...daca nu cumva iubirea era cea care il facea sa alerge un continuare.Era nervos.Voia sa o opreasca.Sa o faca sa nu mai fuga....desi stia ca momentan...nu se poate.Dar stia si ca el era singurul care era in stare sa o opreasca. -
succesiune de ganduri
Visarea pentru mine este combustibil.Viata mea este o coala de hartie.Sentimentele mele sunt culorile.
(imagineaza'ti cum e cand tu stai si privesti fix flacara unei lumanari,fascinat de palpairea sa delicata...cineva vine si o stinge...iar tu te straduiesti sa prinzi in nari mirosul fitilului ars,incercand astfel sa mentii imaginea flacarii in minte)-idee...am scris'o asa ...ca sa nu o uit...acum nu sunt acasa...
Aaahhhh...vantule....du'ma departe....salveaza'ma de realitate...
Figura unei fete....fuge de tine...Tu nu ii poti vedea fata...Are pe cap gluga hanoracului cenusiu....
Poate ca nu putem ramane lipsiti de pacat...la fel ca in prima zi.Dar pastreaza inocenta esentei tale...inocenta copilului care in ciuda a ceea ce crezi inca mai traieste in tine...Nu l'ai ucis....Nu il ucide.....
Creionez o silueta.....E a fetei cu hanoracul cenusiu....
In cautarea libertatii....Este ea o iluzie...?
Priveste'o in ochi...Te hipnotizeaza stralucirea lor capruie....Fii foarte atent...Ce iti spun ochii ei...?Ei detin multe raspunsuri....
Fata cu hanoracul cenusiu....Incerci cu disperare sa o prinzi....Reusesti.O secunda.Destul timp pentru o singura privire....Ce iti spun ohii ei...?
Crede in tine si in visul tau...Ar putea fi sinura cale prin care sa iti gasesti in timp fericirea.Are si fericirea scopul sau....
Arunca'te asupra noptii...Tintuiese'o la pamant...Simte'o...Simte si ultima farama din intunericul sau dulce....El te invaluie....Te protejeaza....
A fugit din nou...Tu dai vina pe ea.....Dar ei ii este pur si simplu frica...Poate ca niciodata nu va inceta sa fuga....dar ai rabdare,iar ea va fugi din ce in ce mai incet.... -
e frig...
Ninge....Stau la fereastra lipita de calorifer...incercand sa urmaresc cate un fulg in timp ce el cade...Ma incanta oarecum ideea ca eu sunt inauntru la caldura,iar afara este atat de frig...Desi imi place frigul...te revigoreaza...Te face sa vrei sa te misti,sa traiesti...Si te misti,stii ca trebuie sa te misti...altfel poti sa ingheti.
Ma intreb cum este sa mori in frig...La un moment dat obosesti...nu te mai poti misca pentru a te mentine cald...Ti se face din ce in ce mai frig...mai frig...ti se face somn...desi stii ca nu poti adormi...pentru ca daca o faci...nu te vei mai trezi...niciodata...Frigul iti patrunde din ce in ce mai adanc in corp...Iti cuprinde tot trupul...apoi sufletul...pentru ca realizezi ca nu vei mai pleca din locul in care te afli...te straduiesti sa accepti ideea,dar in acelasi timp incerci sa lupti cu destinul...sa cauti in sufletul tau ingrozit o urma de speranta...speranta ca va fi bine...daca te amgesti depinde doar de tine...daca vrei sa traiesti(pentru ca stii deja ca nu mai e posibil...)sau daca iti doresti sa iti fie bine dupa cetreci in nefiinta...Intreaba-te...Ce iti doresti?..
Frigul este cel care iti da speranta de a trai...Frigul este cel care iti ia speranta de a trai....Se joaca cu tine dupa cum vrea... -
Din jurnalul meu...sinucidere imaginara
La Biblioteca Judeteana este un zid,inalt cam de vreun metru.Acolo,gesturile noastre au avut pentru prima data semnificatii ascunse,complexe, precum cele ale unui personaj dintr-un roman.M-a facut sa ma gandesc daca nu cumva cineva chiar imi scrie povestea.SI m-am gandit cine ar putea fi.Nu am niciun indiciu...Ai putea fi chiar tu.
Eram trista...Vorbeam despre cat de usor ar fi sa imi iau singura viata,in timp ce ma indreptam spre marginea zidului,pregatindu-ma sa sar.Dar tu m-ai oprit.M-ai prins de gentuta pe care o purtam atunci cu mine.A fost modul tau de a spune "nu".M-ai determinat sa cobor de pe zid,fara sa sar.
Mi-ai salvat viata...si o parte din suflet.Am vazut atunci.Iti pasa. Eram pe cale de a renunta la ideea de a mai primi de la tine un astfel de semn.
