bluehipy
online baiat - 31 ani, Iasi, Romania
- Prieteni |
- Carte de Oaspeti
- | Poze
- | Blog
- | Grupuri
- | Filme
- | Evenimente
- | Muzica
- | Strigari
- | Chestionare
- | Linkuri
- | Aplicatii
Blog / Tag-uri / iasi
Mesaje blog cu tag-ul 'iasi':
-
Obsesiv compulsiv
Si vocea ei, candva balsam tamaduitor, e astazi un perete de gheata din daratul caruia ma patrunde izul igrasiei de lacrimi. De sub masca inexpugnabila a resemnarii, strabat inca ecouri ale suspinelor de ieri.
Ma pierd in exercitii aberante de uitare, osciland haotic intre ratiuni glaciale si rataciri vecine cu nebunia. Sunt gazda nevoita a unui carnaval suprarealist de simtiri spontane si intense.
Acum, frunze ravasite in pas cadentat mi se ridica prin suflet fluturi. In urma, freamatul coboara lin si doare prelung in stomac.
Acum, ciorchini de lumini se imbraca difuz in aureole laptoase cu roze cardinale, refractii mioape prin prisme saline de lacrimi.
Acum, regret ca inteleg si simt atat de multe. -
Iubire din iubire
*
Vai ce-mi mai plac diminetile de duminica! Le ador!
De afara se aud numai cateva vrabii pregatindu-se pentru iarna iminenta de acum si taraboantele celor ce mi-au stricat toata toamna maturandu-mi frunzele. Spre deosebire de mine nevasta-mea prefera sa leneveasca duminica dimineata. O inteleg, merita nimic de zis. O sarut si evadez din caldura placuta a asternutului pentru a ma duce la baie unde in sfarsit voi reusi, sper, sa ma barbieresc.
Femeile au impresia ca repriza de machiat cotidian e un chin, ar trebui sa incerce barbieritul! Si spun asta nu din prisma unui tip imberb care se barbiereste odata pe anotimp si atunci pentru ca simte nevoia sa isi afirme virilitatea ci din prisma unuia care in doua zile deja e tepos iar daca nu se barbiereste o saptamana e deja in doliu. Aceeasi operatie iar si iar din frageda adolescenta incoace: apa, spuma, lama noua, hrasht - hrasht, clateste, hrast - hrast, clateste, spirt sau daca esti mai grijuliu cu tenul tau after-shave. Plictisitor ... dar iata-ma mai tanar cu zece ani. O daaaa ... arat superb, adorabil. Fac si un dus scurt si ma intorc in dormitor imbracat sumar si indecent intr-un prosop devenit ad-hoc minijup.
Inca doarme dar se vede ca s-a trezit si s-a foit in culcus inainte de a se lasa furata de somn, dupa forma pe care a luat-o cearsaful. Ce alintata! De sub plapuma, ma sfideaza provocator o coapsa goala. O banuiam fierbinte inca inate de a-mi atinge obrazul proaspat ras de pielea fina. Ii sarut genuchiul micut si o simt tresarind. Cred ca s-a trezit. Ma strecor in intunericul de sub plapuma in timp ce minijupul ma paraseste langa pat. Sarut coapsele fierbinti pina ce dau de buzele deja umede ce le guverneaza. Mmm... iubesc mirosul iubitei mele. Ii simt abdomenul frematnd si o sarut pe buric si mai sus, incet, pina la sani si iata-ma iesit iar la lumina. Ii sarut buzele usor intre deschise in timp ce ma primeste in ea si savurez betia de senzatii, fierbinteala, dansul corpurilor lunecand unul linga celallt, unul prin celalalt. Vai, o doresc azi mai mult ca in prima zi cand am vazut-o si m-a cucerit cu un zambet. Cred ca o stie, si sunt sigur ca o simte.
O sarut si dau de un iz sarat. Deschid ochii. Ea plange. Are fata scaldata in lacrimi. O intreb ce s-a intamplat si nu-mi poate vorbi. Isi acopera ochii cu mana si plange surd. Lacrimi grele uda perna pe care credeam ca o impartim fericiti...
* *
Vai ce-mi plac diminetile din Sfanta Duminica! E ziua in care pana si bunul Dumnezeu s-a odihnit, deci, asa fac si eu! Bine, nu exagerez ca intarzii la slujba de la biserica si nu-mi-as ierta-o dar imi permit sa mai lenevesc in pat fata de restul zilelor in care tre sa ma scol cu noaptea in cap si sa incep sa trebaluiesc. Prea mult oricum nu pot sa dorm ca se trezeste nebunul de barbata-miu si isi incepe ritualul, deschide geamul, face abdomene, canta, da drumul la calculator, tipa ca vrea cafea. Mi-e foarte drag oricum dar mi-ar fi si mai drag daca ar fi mai somnoros duminica! Ce ziceam! Poftim ca s-a trezit. Ma fac ca dorm. Vai ce dragut m-a sarutat si a plecat tiptil la baie. Ce mai conteaza ca acum aud cum darama ligheanele si sticlele de sampon si cum urla sau canta in timp ce isi face dus. Ma tot intreb cum de ma saruta el dimineata inante de a ma spala pe dinti?! Ha ha ha ... nu vreau sa mi raspund. Mai bine ma intorc pe o parte si mai dorm putin cat mai pot.
Dar nu mai pot. Camera s-a umplut de miros de spuma de ras si un iz fin de gel de dus. Simt o atingere pe coapsa ... ma saruta pe genunchi. Ce puslama, mi-a invatat punctele sensibile... Ah nu.... ii simt corpul ud sub plapuma. Ce melanj afrodisiac, ii simt cand parul ud cand buzele fierbinti pe coapse. Si daca merge in directia aia stiu singur unde ajunge... Ma saruta... el s-a spalat pe dinti... Ah.... clocotesc in interior si simt cum e din ce in ce mai adanc in mine... as striga daca nu as avea buzele acoperite de buzele lui. Ma pierd in frenezia de simtiri.
De afara se aud doar vrabii flamnde si cei ce matura strazile. Mai departe se aud clopotele Mitropoliei. Vai Dumnezeule! Am uitat! Suntem in post deja, suntem in postul Nasterii Domnului! Si eu pacatuiesc cu omul asta ... cum sa il opresc acum! De n-as fi uitat ma imbracam si eu mai acatarii, imi luam strampii aia grena pe care stiu ca ii uraste.... Ce pacat, vai ce pacat, Doamne iarta-ma! Cum sa il opresc? O sa creada ca nu il iubesc. Dar eu il iubesc .... pe Tine Te iubesc mai presus de toate Iisuse Hristoase!
De pe peretele de la rasarit, de deasupra candelei, sfanta icoana ma priveste mai umbrita si mai dojenitor ca niciodata. Ce pacat Doamne, ce pacat sa-l pun pe el inaintea Ta... Doamne iarta-ma pe mine necredincioasa. Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatoasa! Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatoasa! Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatoasa!
Doamne ... si nu mai termina... Simt ca nu-mi mai pot stapani lacrimile si le las sa curga in voie.
Ce pacat. -
Les canons de Navarone
O linie aproape perfecta. Genul acela de profil care iti taie rasuflarea, incadrat in genul acela de carlionti care te fac sa visezi cu urmari si urme. Ce ochi .... doamne ce ochi si ce nas fin, cu nari delicate guvernand bland o pereche de buze de vis. Si asta nu ar fi nimic dar gatul ei iti conduce privirea spre unghiul dulce al unui decolteu ce nu mai poate ascunde o pereche de sani, doamne ce sani! Soldurile-i sunt vis erotic iar picioarele... invitatie la vals.
In fata unei asemenea frumuseti ramai blocat. Si iti mai si zambeste! Zeita e milostiva cu dumneata si iti zambeste si viata e frumoasa in timp ce iti sustine privirea si iti culege vorbele de pe buze si le savureaza una cate una.
Din cand in cand degetele ei delicate alunga cochet cate o suvita mai indrazneata care sta sa ii tulbure apa adanca a ochilor de ametist. Totul pluteste in slow motion, tu nu te auzi, tu nu mai esti tu, tu te confunzi cu ea. O adulmeci, o memorezi, o inveti, o diseci, o doresti.
Si, ca si cum toate astea nu ar fi fost de ajuns, zeita iti vorbeste!
Ramai prizonier intr-un interspatiu, urechea se dilata, privirea o transcende si se opreste undeva la linia subtire a orizontului, unde tunuri mari, les canons de Navarone, trag salve in surdina.
Tipa e proasta de bubuie. -
Lumi de amoniu
Sunt, mai mult decat oricand altcandva, o umbra, o unda de vant, un gand rascolind frunze murind incet pe trotuar.
Respir greu in lumi paradoxale de amoniu izolat, amintiri alb negru, amintiri cu un parfum uitat.
Evadez din realitatea unui sfarsit de toamna doar pentru a ma reincarcera in temnita camerei mele, cimitirul iluziilor unor iubiri.
Sa nu indraznesti sa ma compatimesti, mai ales daca nu ma cunosti, in realitate te-as frange cu un gest, c-o privire, c-un cuvant, m-as hrani cu durerea ta zambind desi te-as iubi cu infinita tristete. -
Rabdare si multe lichide
In mai putin de o luna, pentru a doua oara simt ca mor incet. Fizionomia mi se contorsioneaza in grimase ce dor si se scurg in migrene prin sinusuri si maxilare ce se contracta si se topesc intr-un chin lent in care secunda capata dimensiuni noi, valente dictate de febra, masurate surd de palma mea sau de obrazul unui prieten. E pentru prima data cand ma gandesc serios la sinucidere. Daca as raci din doua in doua saptamani, asa cum s-a intamplat luna asta, mi-as lua zilele fara nici o ezitare. La urma urmei e doar o balanta. Atunci cand durerea provocata de lama briceagului de pe masa mea ar fi mai mica decat chinul gripei, mi-as ingropa metalul intre sau de-a lungul venelor si febra mea ar sfarsi in mocheta asta plina de praf si de par de caine. Oricum am facut cam tot ce era de facut si oricum suntem al dracului de multi si de stupizi.
Si dupa cum ziceau cei de la radio Guerilla in razboiul sfarsitului de saptamana, moartea e o forma de bogatie la care ajungem inevitabil.
Pina una alta, rabdare, saracie si multe lichide. -
Citind lumina
- Ai venit? Dezbracă-te! A nu ... nu doar de haine... vreau să te văd demachiată, despletită, dezinhibată, goală de prejudecăţi şi de principiile tale tâmpite. Eşti gata? Dacă da, atunci de ce ţii privirea în pământ? Sigur ţi-a mai rămas vreo urmă de pseudo morală creştină în sânge... aşa arăţi tu, fii mândră de imaginea asta pe care din nefericire o iubesc. Aşa, priveşte-mă sfredelitor, drept in inimă, pin ochi. Aş vrea să te văd arsă de soaare, aş vrea să te văd batută de ploi, aş vrea să te văd ingheţând în zăpezi, aş vrea să te văd jubilând, juisând şi agonizând lângă şi odată cu mine, şi dacă după toate astea ne vom putea privi în continuare direct in inimi prin ochi, atunci, poate, ar trebui să ieşim la o cafea, să ne cunoaştem mai bine...
- A... mă scuzaţi ... eu am băut deja cafea.. am venit să citesc lumina... -
Abatorul frunzelor
Ne-am împiedicat în timp şi am căzut în ploi, de vin roşu, arse între buze de dorinţă. Paradigma iubirii, frântă în două emisfere încremenite în spaţiu, subţiază unda timpului prăfuit, clepsidră abstractă a depresiei.
Sub zborul rupt, cad în abisuri amintiri ce sfârşesc în ţăndări de regret, împrăştiate peste tot prin sufletul rană vie. Învăţăm înfriguraţi pasul resemnat al solitudinii, respirând toamna din parcuri, cu gândurile plete agăţându-se de copaci, cu privirea ţesând scene dintr-un ieri volatil, dans haotic din crâmpeie de sunete cu iz de râsul nostru ... şi cu-ncăpăţânarea de a ne preumbla, până la stingere, în acest covârşitor abator al frunzelor. -
De azi si de ieri
El. Paseste cu pas sigur, usor indiferent, priveste undeva inainte dar nu la ceva anume si mai ca nu vede nimic de fapt in jur. Mai degraba inalt si slab, i-as putea spune firav daca mersul elastic nu ar trada oaresce preocupari sportive. Jeansii candva blue, merg bine cu tenisii jerpeliti si cu hanoracul gri cu gluga lasata pe spate, dedesubt un tricou alb din bumbac intr-un contrast placut cu tot cenusiul din rest. Usor arogant, zambeste din cand in cand, fara sa asculte atent discutia, deja stie cum sta treaba cu femeile si cea de la bratul lui este fara doar si poate o femeie. Se pierde in lumea din jur fara sa se confunde cu ea.
Ea. O micuta amfora cu par lung si negru revarsandu-se bogat peste umeri pina aproape de linia sanilor. Ochi mari si tristi ca de caprioara, paseste des miscandu-si gleznele subtiri ca intr-un dans contemporan, fara un ritm precis, pe linga tanarul de alaturi, de bratul caruia isi sprijina sufletul in timp ce ii varsa in urechi o ploaie de povesti pe care de altfel e sigura ca el le aude doar in treacat. Deja stie cum sta treaba cu barbatii. E pierduta in lumea din jur, dar daca e cu el, ce mai conteaza?
Eu. Daca am fi in 1994 as fi el si ea ar fi prima mea iubire impartasita.
Din fericire sau poate din nefericire suntem in 2009 iar ei sunt doi liceeni, o poveste, o frunza ratacita prin toamna aceasta. Eu sunt ... in intarziere la serviciu insa trebuie sa o astept pe Arrow, catelusa mea, sa isi faca rondul de dimineata. De pe un leagan din parculetul vecin doi ochi mari si un zambet chiulinde pentru o tigara fumata pe furis, ma privesc intr-un fel pe sub gene din umbra unor plete rebele. Ii zambesc, intr-un fel, ii zambesc si in gand si ma indepartez cu pas nesigur ... eu deja stiu cum sta treaba cu femeile. -
Emisfere de iubire
Ce grele-s despartirile. Ce greu e gandul ca ea nu iti va mai rosti numele niciodata la fel, ca nu iti va mai incalzi diminetile si nu-ti va mai lumina noptile. Obisnuieste-te cu gandul ca mana ei nu te va mai atinge niciodata cu dor, si buzele ei nu le vor mai cauta pe ale tale niciodata cu tremurul acela febril care face mai mult decat o mie de scrisori de dragoste. Trupul ei nu se va mai arcui niciodata in asternutul din patul tau, degetele ei nu vor mai strange niciodata perna ta si linistea din camera ta nu va mai fi niciodata strapunsa de geamatul ei.
Nimic. Nu rasul ei, nu pasul ei, nu plansul ei, nu dorul ei, nu suspinul ei, nu parul ei, nu parfumul ei, nu vocea ei, nu durerile ei premenstruale, nu migrenele ei, nu muzica ei, nu mesajele ei, nu planurile ei, nu mirosul ei in tricoul tau, nu ea.
Si dintre toate cel mai greu e gandul ca poate curand, nu tu, altcineva va fi totul pentru ea si o va tine de mana, o va emotiona c-o vorba, ii va mangaia parul si ii va aranja cate-o suvita, ii va asculta ofurile si dorurile, altcineva ii va saruta buzele si sanii, altcineva o va duce intr-un pat strain si... geamatul ei ... care era al tau!
El eroul ei, iar tu vei fi trecut, o amintire mai degraba trista, un gand pe care il va ocoli. Si toate astea pentru ca v-ati intalnit in lumea asta mare si s-a intamplat sa va iubiti, sa impartiti un gand si un dor. -
Publicatie erotica
Mai in gluma, mai in serios, eu si amicul Mihai, am primit un exemplar din celebra revista X, in urma unei amuzante tombole desfasurata in timpul nuntii la care am participat deunazi. Revista mi-a parvenit pentru ca mai tanarul meu amic a parasit-o pe marginea unui bar. Mai mult curios decat cu chef, m-am apucat sa o rasfoiesc cu gand ca voi avea parte de un vernisaj de poza erotica, cel putin.
Prima incercare am facut-o chiar in noaptea de dupa nunta si s-a sfarsit cu inchiderea veiozei in mai putin de trei minute. Dis-de-dimineata i-am mai dat o sansa si, dupa un efort de vointa, am reusit sa o parcurg in intregime.
Acum eu nu stiu exact care sunt ambitiile si aspiratiile publicatiei, dar mi se pare una din cele mai proaste experiente vizuale de care am avut parte si cu un continut mediocru. Desi nu vreau, ma gandesc la odiseea adolescentului in calduri care ar da bani pe asa ceva si la dezamagirea teribila si pierderea permanenta si irevocabila a erectiei de care poate suferi in momentul in care da cu ochii de pictorialul cu Mircia Joana. Incredibil! Incredibil si din partea celor de la X si din partea consilierilor de imagine ai prafuitului politician. Cum l-au lasat sa apara in postura aia si in pozitiile alea absolut emasculinizate? Tipul arata jalnic. Ceva in zona om cu disfunctii psihice si locomotorii, fara nici o urma de virilitate. Exact imaginea puternica de care trebuie sa sufere un viitor presedinte marioneta. Oricum , o priveliste teribil de jalnica si ... amuzanta in acelasi timp.
In rest vreo doua blondine, una de a noastra , una de a lor. A noastra insotita in fotografii de niste comentarii de toata cacaoa in jurul unui subiect tampit al pisicii pe acoperisuri fierbinti din Bucuresti. A lor fara comentarii cretine, o idee mai expusa, dar la fel de exagerat prelucrata digital, incat ai senzatia ca incerci sa te masturbezi psihic privind manechine de plastic.
Una peste alta, ma bucur ca nu am dat niciodata banii pe X, nu am idee cat costa, dar sigur nu merita, pacat de calitatea hartiei.
