http://netlog.com/Gwydion11Daniela VoiculescuVoiculescuDanielaGwydion11http://ro.netlogstatic.com/p/tt/011/783/11783985.jpgRomaniaArges Pagina profil a lui Gwydion11

Gwydion11

fata - 40 ani


RSS feed

Blog 125


  • A NEW WAY

    TREMUR INTERIOR

    e sâmbătă... e septembrie... e prima toamnă când iubesc şi sunt iubită. chiar dacă totul se întâmplă pe o adresă de email, sufletul meu porneşte spre adevăr – şi totuşi există iubire... privesc vaza: trandafiri, pelin şi busuioc. nu mă complic cu niciun weekend. privesc pădurea: stejari, salcâmi şi brazi. privesc ploaia şi mă tratez cu parfum de piersică... visez raiul, cu tâmpla lângă o petală de trandafir galben. şi te visez şi pe tine, în braţele mele, mirosind a pere domneşti, a versuri cu dor.
    la radio, e muzică italiană, caldă. Milva – Nulla Rimpiangerò. la fereastră, o lumânare, pentru Maica Domnului. şi şoptesc „Cuvine-se cu adevărat”... şi totul este aşa de simplu şi de frumos! precum zborul păsării, poemul libertăţii. şi aştept stihia anotimpului... să ne punem zâmbete de dovleac, să ne luminăm palmele cu gutui sentimentale. şi te aştept şi pe tine, amore-amore, să îţi fiu vioară, la miezul nopţii, când îngerii se vor ridica din pietre, căci iubirea are palme de sculptor.

    19 septembrie 2009, 15:26

    CRUCIFIX POLICROM

    şi poate că ploaia trebuie să înceteze... dacă stau să mă gândesc, am câştigat lupta.
    încercarea soţului meu de a-mi fura viaţa, a eşuat, pentru că logica luminii este foarte simplă. demonii se înving prin iubire! mi-a fost extrem de greu, căci îi schimba mereu, la cârma caruselului! nu i-a reuşit nici schema cu mărirea vitezei! privirea lui nu mai poate să mă înşele, cuvântul lui miroase a smoală.
    încercarea lui Felix de a-mi acapara iarăşi inima, a eşuat, pentru că nu a crezut în dragostea mea. atunci când s-a trezit... a fost prea târziu! reuşisem să îmi deschid mintea şi trupul în faţa celui care mă dorea! toată bucuria pe care o primisem de la bărbatul viselor mele... nu se mai putea înapoia! era desăvârşită.
    încercarea lacrimilor de a-mi întuneca viitorul, a eşuat, pentru că-n noaptea asta mi-am dat seama că un singur lucru contează! miezul inimii mele este mai cald ca niciodată! de fapt, este dublu! şi mă învaţă adevărata doime. „eu şi tu”, rostit nu din dorinţă, rostit din împlinire! răsărindu-l pe unu, curcubeu convingător.
    sunt un om nou. abia acum pot spune: mâine este prima zi din restul vieţii mele!

    20 septembrie 2009, 03:21
    Daniela Voiculescu, L.S.R.

  • DE-ATÂTA DOR!

    lacrimi lungi, suspine tăiate de foarfeca sufletului... şi ochi închişi – întunericul mă duce spre tăcere, unde se respiră concluzia disperării. cortina nu se mai ridică, actorii şi-au decapitat magia shakesperiană! timpul se înveleşte cu o pătură moale, de aprobări simple, după ce a rostit, golit de sânge: qui bono? e atât de plictisit, încât seamănă cu un director îmbătrânit de gălăgia recreaţiilor, care îi amăgesc tâmplele... cu el nu se joacă nimeni! ce va urma? capul aplecat pe o pernă, somnul carului ascuns printre pletele viselor – voi merge din felinar în felinar, din psalm în psalm, din nor în nor, la fel ca toamna semnată pe o inimă înţeleaptă... de-atâta dor, voi prinde ultimul tren spre Eden. de-abia atunci... îngerii muzicanţi mă vor striga pe nume, şi tot ce-ţi voi scrie va purta spirala unui pseudonim: Mira. voi locui pe-o stea, cu bunicul meu... luminând a Grădina Icoanei.

    18 septembrie 2009, 15:07, Daniela Voiculescu

  • SICAMENA

    nuduri metalizate,
    spirite stelare,
    trăiri în prim plan,
    verighete pătrate,
    litere ieşite prin amurgul
    sfârcurilor, plouând dulcea
    iubire a existenţei...
    întoarcerea mi se lipeşte
    pe chip – aurie, fină,
    ca o umbră de tatuaje
    pulverizate din misterul
    geometric al planetelor.
    rămân lângă Eva, eroic,
    pântec de univers, fertil,
    dăruind fructe de sicomor.

    16 septembrie 2009, 18:00
    Curtea de Argeş
    Daniela Voiculescu, L.S.R.

  • GROAZNIC

    viaţa a ajuns o listă, un comunicat din lucruri fără logică... zahăr, piper, sare, ardei iute şi mălai! parcă ai învăţa trucuri pentru sex pasional, atunci când relaţia cu partenerul nu mai poate fi remediată! parcă ai auzi că popa face baie în jacuzzi, atunci când pensionarii cară mila planului de sărăcie lucie! parcă ai citi tâmpenii... „cabaretul Moulin Rouge se aproviziona cu ficat de raţă de la Avicola Arad”! parcă ai schimba trendul, atunci când şifonierul e plin de vise „Lady Like”! parcă ai pipăi noul look al diavolului, ca să te convingi că gri rămâne gri, atunci când eşti ademenit cu „Grey Heavens”!
    nici nu mai ştiu dacă trăiesc, dacă o să mai vină ceva important după ce împlinesc patruzeci de ani... mi se strecoară doar balans în sânge! un curcubeu de pietre mi se fac gândurile, şi se răstoarnă în lacrimi pe care nu mai pot să le duc! presimţirile mi se înmulţesc cu pesimismul bretonului purtat de Elena Băsescu! ţara a intrat în comă, iar fantoma lui Silviu Brucan se pregăteşte să pună pe blog... poze cu Mihaela Rădulescu în pantaloni scurţi, roz! se micşorează adevărul, bate ascuţit în podea, ca să fie fabricat sub formă de insignă... îl vom purta de ochii lumii, cu falsul „Join Me”!

    17 septembrie 2009, 13:56
    Daniela Voiculescu, L.S.R.

  • FINAL CUT

    run, run, run... el trece prin desiş. eu sunt paralela lui, şarpele străzii, hipnotizat de dansul frunzelor, care învârt aurul luminii de toamnă... şi mă îmbăt cu sensuri din ochiul iubirii! ştiu pe unde au trecut îngerii şi versurile le schimb cu boabe şi mătase de porumb... dar timpul ne picură tăcerile în tulpini de andaluzit! nu mai avem voie să ne lovim strigătele, paza are cheile sufletelor noastre! suntem arestaţi în piramidele gândurilor! sângele ni se va opri pe crucea logicii, cea care uită că sărutul are ceva din eliberarea unui stol de porumbei albi, cea care uită că îmbrăţişarea trepidează în sinestezii...

    15 septembrie 2009, 23:55
    Daniela Voiculescu

  • HELLO TOMORROW

    o iau spre fereastra ta... pe gândul unei atingeri cu şoapte ultraviolete. şi respir primul vers... din poemul special aninat la intersecţia obosită de travaliul ciorilor. mă amestec cu o fâşie care-şi taie masca. nici ea nu se mai lăţeşte cu aperitive zâmbitoare... şi stau lângă culoarea roşie – simt cum se despică, fără lacrimi, anunţând o schimbare. emoţia este scoasă din catalog şi pedepsită! va trebui să te privesc fără semne de dor, fără alunecări pe pârtia viselor. şi-atunci voi scrie pe buzele tale... sărutul nerăbdător, proaspăt scos din fântână... cu tot cu miez de noapte, ca să te răcoreşti prin mirările stelelor, lucind vesel că nu te-am uitat ferecat!

    12 septembrie 2009, 01:23
    daniela voiculescu, L.S.R.

  • ÎN OCHIUL DE CAFEA

    îmi iubeşti verdele de gutuie,
    care te aşteaptă împovărat
    de vise ovale, pierdute
    din memoria oglindei cosmice.
    mă şopteşti, ca un alchimist,
    pipăindu-mi conturul spiralat,
    pasional, de fluture care urcă
    galbenul toamnei spre roşu.
    şi schimbi strada vieţii...
    cu briliante telepatice, aburi
    selenari şi suflu de iantre...
    vrei să simt timpul oprindu-se,
    cu zâmbetul până la tâmplă,
    şi să-i aprob transformarea
    într-o pisică foarte albastră...
    răsturnând toate înţelesurile!
    totul să semene cu ora de ploaie
    întoarsă prin unica iubire...
    la Shakespeare's Restaurant!

    8 septembrie 2009, 19:10
    daniela voiculescu

  • SIMPLITATEA

    nu mai port verighetă demult... şi de-o săptămână nu mai poartă nici el – l-am convins că minciuna dăunează grav sănătăţii! mă gândesc la timp... la primele verighete din fire de iarbă! sau la inelele de ametist ale cuplului „Iosif şi Maria”. mă uit la inelar şi un şarpe imaginar îmi roteşte înţelepciunea... nu voi scăpa aşa uşor de gustul de rugină, de imaginea degradată a planetei Marte sau de furia oarbă a celui care a schimbat inelele în lanţuri. mi-e greu să-i spun soţ, de frică să nu stric aura cuvântului... prefer să mă îndepărtez de el şi de „Mirarea filosofică” pe care o emană! sufletul lui locuieşte într-o carte, îmbătrâneşte ca o scorbură hotărâtă să nu primească pe nimeni în ea! îl citesc mereu şi mă înspăimânt! am încercat să-l orientez spre iubire, să-l luminez! am apus mereu singură... cu gândul la „Patria Fisticului” şi la două fire de iarbă!

    19 august 2009, 01:39
    Daniela Voiculescu

  • CRAZY ROSE

    mi-e dor să despic marea
    prin speranţa unui răsărit,
    să împart timpul printre valuri
    şi vise explozive cu tine...
    aflând infinitul sărutului pasional!
    mi-e dor să te găsesc pe trupul meu,
    scriindu-mi despre noapte, un roman!
    şi mă descopăr în pântecul lunii...
    jumătate floare, jumătate aşteptare!

    30 iulie 2009, 04:19
    daniela voiculescu

  • ULTIMA SCRISOARE

    de când am venit de la mare... am sânii atât de calzi, atât de zglobii! parcă ar fi doi sori! este o efervescenţă în mine... aşa de dulce, aşa de admirată! sunt ca şampania de ciocolată! şi privesc amintirea ta, visul tău prin cornul lunii, magia pierderii tale... să mă iubesc cu o amintire? să-mi păcălesc iarăşi spiritul? să respir doar un contur de bărbat? nu pot să cred că iubirea m-a condamnat la singurătate, că-mi fură mereu viaţa şi mi-o ascunde într-o carte! nu pot să cred că te-ai speriat şi ai abandonat numărul iluzionistului de pe marginea străzii... am rămas să strecor cămila prin urechile acului, să testez tăcerea care doare! să delirez de poftă! vreau... îngheţată de baobab şi lichior maltez!

    26 iunie 2009, 21:55
    Daniela Voiculescu

« ... 3 4 5 6 7 ...

Tag-uri blog

Nici un tag utilizat