Blogul lui Doru

Adormirea Maicii Domnului - Santamaria Mare

DORDIDOR — Fri, 14 Aug 2009 21:56:36 UT

Adormirea Maicii Domnului - Santamaria Mare

Sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului este praznuita de ortodocsi si catolici in fiecare an, pe data de 15 august. Ea este cunoscuta in Apus sub numele de Inaltarea cu trupul la cer a Maicii Domnului. Este sarbatoarea in amintirea zilei in care Fecioara Maria si-a dat obstescul sfarsit. Nu se stie cu exactitate nici anul, nici ziua cand a adormit Sfanta Fecioara. Despre adormirea Maicii Domnului nu avem informatii in Sfintele Evanghelii, ci numai in traditia Bisericii. Aceasta este tratata in scrierile a patru parinti orientali: Patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului si Sfantul Ioan Damaschin. In scrierile lor se spune ca Maica Domnului a fost instiintata printr-un inger de mutarea ei din aceasta viata. Aceeasi Traditie spune ca Apostolii, aflati in acel moment in diferite zone ale lumii, au fost adusi pe nori pentru a fi prezenti la acest eveniment. Prin pronia divina, Apostolul Toma nu a fost prezent la inmormantare, sosind trei zile mai tarziu. Intristat, a cerut sa se deschida mormantul, pentru a saruta mainile Nascatoarei de Dumnezeu, dar, intrand, l-a aflat gol. In timp, in cuvantarile Parintilor Bisericii, incepe sa se afirma cu mai multa putere credinta ca dupa adormirea sa, Fecioara Maria a fost inviata de Fiul Sau si luata cu trupul in Imparatia Cerurilor.

Maica Domnului nu s-a aratat Sfintilor Apostoli ca inviata, cum a facut Mantuitorul Hristos, ci si-a acoperit taina mutarii la cer cu aceeasi smerenie care ii invaluie toata viata si lucrarea.

Mormantul Maicii Domnului a fost identificat in Ierusalim, chiar daca se crede ca Fecioara Maria ar fi murit la Efes, locul unde a trait o vreme dupa inaltarea lui Hristos. Credinta ca Maica Domnului a trait mult timp la Efes, impreuna cu Apostolul Ioan, este confirmata de Irineu si Eusebiu de Cezareea.

Adormirea Maicii Domnului in invatatura ortodoxa si romano-catolica

Noi marturism ca Maica Domnului este acum in stare de inviere. Aceasta stare este produsa de Hristos. Spre deosebire de Mantuitorul, Maica Domnului nu a inviat prin propria sa putere. Parintele profesor Dumitru Staniloae sustine ca "Pronia dumnezeiasca n-a considerat a fi necesar ca acesta taina sa fie dezvaluita, pentru a nu fi contrapusa Invierii lui Hristos, prin care a venit mantuirea tuturor si a fost inaugurata invierea trupurilor. A fost o iconomie dumnezeiasca sa nu se arate pamantenilor slava unei fapturi, inainte de a se descoperi slava intregii zidiri".

Potrivit invataturii romano catolice, Fecioara Maria s-a nascut fara pacatul adamic si astfel, invierea si inaltarea le-a primit in baza meritelor ei. Ceea ce se petrece in mod miraculos cu Fecioara Maria, se petrece in mod independent de Hristos. Ortodoxia invata ca aceasta mutare sau ridicare, este un act al Fiului. Maica Domnului a murit in virtutea legii omenesti si s-a inaltat prin Hristos. Nu a avut o moarte ca a lui Hristos ca sa o invinga prin puterile ei. Moartea lui Hristos este pentru pacatul altora. Ea nu este in cer ca un centru autonom, paralel cu Hristos si in afara de noi, ci se afla in Hristos si in legatura cu noi.

De cand sarbatorim Adormirea Maicii Domnului

Originea instituirii acestui praznic in data de 15 august este incerta. Se spune ca aceasta data marcheaza consacrarea unei biserici inchinate Maicii Domnului si nu ziua adormirii Maicii Domnului. Informatii despre existenta acestei sarbatori nu avem decat din secolul V inainte. Locul ei de origine este probabil Ierusalimul, caci in vechile sinaxare georgiene, ziua de 15 august reprezenta sarbatoarea aniversarii anuale a sfintirii unei biserici a Maicii Domnului, zidita in sec. V intre Ierusalim si Betleem.

Generalizarea sarbatorii a fost facuta in Rasarit de catre imparatul bizantin Mauriciu (582-603), iar in Apus de catre papa Teodor I (642-649).

Reprezentarea Adormirii Maicii Domnului

Sfantul Modest al Ierusalimului (634), in scrierea sa "Lauda Adormirii Maicii Domnului", este foarte retinut in detaliile pe care le da: noteaza prezenta Apostolilor "adusi de departe printr-o chemare de sus", "aratarea lui Hristos", Care a venit sa ridice sufletul Maicii Sale, in sfarsit intoarcerea la viata a Maicii Domnului, "pentru a se impartasi cu trupul de vesnica Lui nestricaciune, Care a scos-o din mormant si a chemat-o la Sine intr-un fel numai de El stiut".

Tipul clasic al Adormirii din iconografia ortodoxa se limiteaza de obicei la reprezentarea Maicii Domnului stand intinsa pe pat in mijlocul Apostolilor, iar Hristos, in slava, primeste in mainile Sale sufletul Maicii. Insa, uneori, s-a simtit dorinta de a infatisa si momentul inaltarii ei cu trupul: se poate atunci vedea, in partea de sus a icoanei, deasupra scenei Adormirii, Maica Domnului asezata pe tron intr-o "mandoda" pe care ingerii o poarta spre ceruri.

In icoana, Hristos in slava, inconjurat de o "mandorla", priveste trupul Maicii Sale intins pe pat. In mana stanga tine o figura mica de copil imbracat in alb si cu o aureola in jurul capului: este "sufletul preacurat" (Vecernie, Stihira, glas 5) pe care tocmai l-a primit in bratele sale. Cei doisprezece Apostoli, "stand in jurul patului, privesc cu spaima" (Vecernie, Stihira, glas 6) adormirea Maicii Domnului. Se recunosc cu usurinta: in planul apropiat, Sfintii Petru si Pavel, de o parte si de alta a patului. In unele icoane este infatisat, in partea de sus, in cer, momentul sosirii miraculoase a Apostolilor, adunati "de la marginile pamantului, pe norii cerului" (Condac, glas 2). Multimea de ingeri prezenti la Adormirea Maicii Domnului formeaza uneori o margine exterioara in jurul "mandorlei" lui Hristos. In icoana noastra, puterile ceresti care Il insotesc pe Hristos sunt reprezentate printr-un serafim cu sase aripi, doi heruvimi si doi ingeri in mandorla. Patru episcopi cu aureola stau in spatele Apostolilor: Sfantul Iacob, "fratele Domnului" (Condac, glas 2) - primul episcop al Ierusalimului, si trei ucenici ai Apostolilor: Timotei, Ierotei si Dionisie Areopagitul, care a venit cu Sfantul Pavel. Uneori, grupurile de femei ii reprezinta pe credinciosii Ierusalimului care, impreuna cu episcopii si cu Apostolii, formeaza cercul interior al Bisericii in care se petrece taina Adormirii Maicii Domnului.

Scena cu Atonie, un evreu fanatic caruia un inger i-a taiat amandoua mainile cu sabia pentru ca a indraznit sa se atinga de patul funerar al Maicii Domnului, apare in majoritatea icoanelor Adormirii (vezi Tropar, Cantarea a 3-a a Canonului). Prezenta acestui detaliu apocrif in Liturghia si in iconografia sarbatorii aminteste ca sfarsitul vietii Maicii Domnului pe pamant este o taina ascunsa a Bisericii, care nu trebuie expusa profanarii: inaccesibila vederii celor din afara, slava Adormirii Maicii Domnului poate fi contemplata numai in lumina launtrica a Traditiei.

Sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului in traditia populara

In dimineata acestei zile, femeile mergeau la biserica si imparteau struguri, prune, faguri de miere si mergeau in cimitir pentru a tamaia mormintele.

Taranii care aveau vii mari obisnuiau ca acum sa tocmeasca pandarii pentru pazit viile.

Tot acum, barbatii schimbau palaria cu caciula, cei care mai erau vazuti cu palarie dupa 15 august fiind ironizati.

Se interzice scaldatul in apa raurilor spurcata de cerb si dormitul pe prispa.

De pe 15 august se deschidea, in satul traditional, un important sezon al nuntilor, sezon care tinea pana la intrarea in postul Craciunului.

LA MULTI ANI CU SANATATE MULTA!

DORDIDOR — Tue, 30 Jun 2009 17:35:45 UT

IOLANDA

Astazi, fiind o zi frumoasa
Si stiind ca-i ziua ta,
In parfumul diminetii
Tin a te felicita.
Astazi, ziua fericirii
Pentru tine a sosit;
Iti doresc in a ta viata
Numai drumul aurit,
Flori frumoase, fericire
Sa rasara-n calea ta,
LA MULTI ANI
Dumnezeu sa iti daruiasca sanatate si impliniri sufletesti!
dordidor&familia

Cand orologiul noptii va limita hotarul
Si cu batai scurte va mai trece un an
In cinstea tineretii vom ridica paharul,
Urandu-ti: sanatate si un sincer
LA MULTI ANI!
dordidor&familia

Bucuria lumii toata,
Zi de zi-n usa sa-ti bata,
Bunul Dumnezeu sa-ti dea,
Tot ce iti doresti s-ai vrea!

Iti doresc ca anii ce-i implinesti astazi sa-ti aduca stralucirea si frumusetea stelelor, intelepciunea si puterea zeilor, dorinta de a iubi si de accepta sa fii iubita si tot ce are lumea asta mai bun in ea! Si de-ar fi ca zeii sa-mi indeplineasca dorintele iti mai doresc "tinerete fara batrinete si viata fara de moarte!" Multi ani fericiti!

dordidor&familia

pentru prietenii mei din america ! si din italia!

DORDIDOR — Tue, 23 Jun 2009 21:53:14 UT

SANZAIENILE SAU DRAGAICA

DORDIDOR — Tue, 23 Jun 2009 18:49:40 UT

In ziua de 24 iunie a fiecarui an bisericesc, Biserica Ortodoxa face pomenirea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, cunoscuta in popor si cu denumirea de Dragaica sau Sanziene.

Biserica Ortodoxa serbeaza de obicei ziua mortii sfintilor ca ziua lor de nastere. Numai Maica Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul fac exceptie de la aceasta regula; ei au privilegiul de a li se sarbatori atat zamislirea (23 septembrie, 9 decembrie) si nasterea (8 septembrie, 24 iunie), cat si alte evenimente din viata lor (ca Buna¬vestire, Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul).

Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul are un temei biblic, pentru ca evenimentul amintit este consemnat de Sfantul Evanghelist Luca cu amanunte in Evanghelia Sa. Nasterea aceasta a avut loc cu sase luni inainte de cea a Domnului lisus Hristos. Sarbatoarea apare atestata documentar in secolele IV-V, cand se fixeaza definitiv si data Craciunului.

Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, la 24 iunie, se pare ca a fost instituita dupa unii cercetatori, spre a inlocui sarbatorile pagane, cu caracter agricol sau naturist, din epoca solstitiului de vara (22-23 iunie).

Dragaica, Sanzienele in traditia populara

In calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscuta sub denumirea de Sanziene sau Dragaica.

Desi sunt asociate sarbatorii crestine a Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul si a Aducerii Moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, Sanzienele isi au originea intr-un stravechi cult solar. Denumirea este preluata probabil, de la Sancta Diana, zeita silvestra. Sanzienele erau considerate, inca din vremea lui Cantemir, ca reprezentari fitomorfe (Florile de Sanziene) si divinitati antropomorfe. In credinta populara, Sanzienele erau considerate a fi niste femei frumoase, niste adevarate preotese ale soarelui, divinitati nocturne ascunse prin padurile intunecate, neumblate de om.

Nu este exclus ca in vremuri indepartate populatia din munti sa se fi intalnit la momentele solstitiale (Sanzienele) sau echinoctiale pentru a savarsi ritualuri inchinate Soarelui. Megalitii din Muntii Calimani, pe care s-au descoperit insemne solare (rozete, soarele antropomorfizat), pot fi marturii in acest sens.

Conform traditiei, Sanzienele plutesc in aer sau umbla pe pamant in noaptea de 23 spre 24 iunie, canta si danseaza, impart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile casatorite, inmultesc animalele si pasarile, umplu de leac si miros florile si tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor.

Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentari fantastice aducatoare de rele, Sanzienele sunt zane bune. Dar ele pot deveni si forte daunatoare, lovindu-i pe cei pacatosi cu "lantul Sanzienelor", pot starni din senin si vijelii, pot aduce grindina, lasand campul fara de rod si florile fara de leac.

In ajunul sau in ziua de Sanziene se intalneau practici si obiceiuri de divinatie, de aflare a ursitei si a norocului in gospodarie.

In dimineata de Sanziene inainte de rasaritul soarelui oamenii strangeau buchete de Sanziene pe care le impleteau in coronite si le arucau pe acoperisul caselor. Se considera ca omul va trai mult in cazul in care coronita ramanea pe casa sau, dimpotriva ca va muri repede, atunci cand coronita, aluneca spre marginea acoperisului sau cadea de pe acoperis.

Fetele strangeau flori de Sanziene pentru a le pune sub perna, in noaptea care premergea sarbatoarea, in credinta ca, in acest fel isi vor visa ursitul. In unele zone fetele isi faceau coronite din Sanziene pe care le lasau peste noapte in gradini sau in locuri curate. Daca dimineata gaseau coronitele pline de roua, era semn sigur de maritis in vara care incepea.

Gospodarii incercau sa afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sanziene, in seara din ajunul sarbatorii agatau cununi de Sanziene la coltul casei orientat catre rasarit si daca, a doua zi, in coronite erau prinse par de la anumte animale, sau puf / pene de la pasari considerau ca anul va fi bun mai ales pentru acestea.

Florile culese in ziua de Sanziene prinse in coronite sau legate in forma de cruce, erau duse la biserica pentru a fi sfintite si erau pastrate, apoi, pentru diverse practici magice.

Sarbatoarea Sanzienelor care marcheaza mijlocul verii, era considerata a fi si momentul optim pentru culegerea plantelor de leac.

Tot acum se faceau previziuni meteorologice: in functie de momentul in care rasarea Constelatia Gainusei, se determina perioada prielnica pentru semanatul graului de toamna.

Sarbatoarea Sanzienelor mai este cunoscuta in popor si sub denumirea de Amutitul Cucului. Se crede ca daca cucul inceteaza sa cante inainte de Sanziene, inseamna ca vara va fi secetoasa.

Pentru a fi sanatosi si avea spor in munca, in acest moment de inceput al secerisului, oamenii se incingeau peste sale cu tulpini de cicoare.

Pentru a fi placute feciorilor, fetele se spalau pe cap, in aceasta zi cu fiertura de iarba mare. Pentru a scapa de boli, fetele si nevestele se scaldau ritual in ape curgatoare iar pentru a se umple de fertilitate, femeile se tavaleau dezbracate in roua, dimineata, inainte de rasaritul Soarelui.

Pentru alungarea spiritelor malefice se aprindeau focuri in care se aruncau substante puternic mirositoare, se buciuma si se striga in jurul focurilor.

In unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi intalnit, cu ani in urma, obiceiul "boului instrutat". In cadrul ceremonialului, masca taurina murea si renastea simbolic la acest inceput de timp calendaristic.

Pentru pomenirea mortilor se fac pomeni imbelsugate si se pun flori mirositoare pe morminte.

De Sanziene au loc balciuri si iarmaroace. Acestea erau in trecut un bun prilej pentru intalnirea tinerilor in vederea casatoriei. Printre cele mai renumite targuri se numara cele de la Buzau, Focsani, Campulung Muscel, Buda, din judetul Vrancea, Ipatesti, judetul Olt, Pitesti, Carbunesti, judetul Olt, Giurgeni, judetul Ialomita, Brosteni, judetul Mehedinti) si, cel mai cunoscut, Targul de Fete de pe Muntele Gaina

Sub aspect religios, in ziua de 24 iunie, in Bucovina se sarbatoreste cu mare fast Aducerea moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava. Acum, ca si alta data, in aceasta zi se aduna mii de pelerini pentru a participa la ceremonia scoaterii moastelor Sfantului Ioan.

Va doresc o zi binecuvantata iar Sf.Ioan Botezatorul si Sf. Ioan cel Nou de la Suceava din orasul meu sa va daruiasca zile imbelsugate in credinta cu sanatate si bucurii !!!

Azi incepe Postul Sfintilor Petru si Pavel

DORDIDOR — Mon, 15 Jun 2009 05:20:09 UT

Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel a fost asezat de Biserica in cinstea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, precum si a celorlalti apostoli.

"Acest post e un prilej de inaltare a sufletului. Are legatura cu Pastele si cu Pogorarea Duhului Sfant, sarbatori cu data schimbatoare. De aceea nu incepe la data sorocita, ci tine cand mai mult, cand mai putin. Lasam sec insa totdeauna in Duminica Tuturor Sfintilor, seara, si postim pana la 29 iunie, ziua Sfintilor Apostoli, care daca va cadea miercurea sau vinerea, nu mancam de dulce. In acest post nu mancam carne, oua si branza. Lunea, miercurea si vinerea nu mancam untdelemn si nu bem vin. Martea si joia este dezlegare la untdelemn si la vin", se arata in "Sfaturile Ortodoxe". Aceeasi sursa mentioneaza ca se mananca peste la data de 24 iunie cand se sarbatoreste "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul". In popor se spune ca acest post se tine pentru sanatate la oameni si vite de aparare de foamete si grindina.
Sfantul Apostol Petru era pescar din Betsaida, la Marea Galileii, si se chema Simon, inainte de a se intalni cu Domnul. Era frate cu Sfantul Apostol Andrei, "Cel intai chemat" la slujirea credintei. Era cel mai varstnic dintre cei doisprezece ucenici si, deseori, vorbea in numele Apostolilor, rugand pe Invatatorul sa le talcuiasca intelesul tainelor credintei. Era o fire infocata, cinstita si plina de rodire pentru Hristos si gata, oricand, la uitarea de sine. Cu toata dragostea pentru Iisus Hristos, nu si-a putut invinge slabiciunea, lepadandu-se de trei ori de Domnul sau, tocmai cand Acesta era batjocorit si purtat de la Ana la Caiafa. Dar, cu multe lacrimi si cu mult zbucium, a ispasit el intreita lui lepadare de Domnul, iar, la cea de a treia aratare a Domnului Inviat, ucenicilor Sai, Petru redobandeste vrednicia de Apostol, marturisind de trei ori dragostea lui catre Mantuitorul. Dupa Inaltarea la cer a Domnului si dupa pogorarea Duhului Sfant, a inceput stradania, cea fara odihna, pentru raspandirea credintei si, ca si ceilalti Apostoli, Sfantul Petru nu a precupetit nici o osteneala pentru implinirea poruncii Mantuitorului, de a vesti adevarul mantuirii. La anul 67, in ziua de 29 iunie, Sfantul Petru a indurat moarte de Mucenic, in vremea prigoanei impotriva crestinilor, dezlantuita de crudul imparat Nero. Pe colina Vaticanului, acolo unde astazi se inalta stralucita basilica ce-i poarta numele, el a fost rastignit.
Sfantul Apostol Pavel a fost barbat invatat, fariseu si rabin in religia evreilor, ucenic al lui Gamaliel si cunoscator al intregii invataturi din vremea sa. Se numea Saul inainte de a veni la credinta. Pavel a prigonit cumplit pe cei ce marturiseau credinta in Hristos si propovaduiau Invierea Lui. Pe cand calatorea spre cetatea Damascului, spre a prinde pe crestinii de acolo, Saul a vazut pe Domnul, Care i S-a aratat in chip minunat, si a crezut in El, lepadand ratacirea in care traise pana atunci. Din clipa aceea, Saul s-a dovedit un neinfricat propovaduitor al credintei crestine si, sub noul nume de Pavel, a fost unul din cei mai mari Apostoli ai lui Hristos. Si Sfantul Apostol Pavel a murit ca un mucenic, taindu-i-se capul cu sabia, in aceeasi zi cu Sfantul Petru.

Va doresc post binecuvantat cu spor in rugaciune si fapte bune!!!
Iar saptamana care a inceput sa va fie plina de bucurii si sanatate!!
DOAMNE AJUTA!!!

LA MULTI ANI FERICITI CU SANATATE MULTA!!! LADY

DORDIDOR — Sun, 14 Jun 2009 21:08:19 UT

pentru o persoana speciala din sufletele noastre.....

Din Suflet
Lucrurile mici pe care le facem si le spunem au mare importanta in timp ce noi ne urmam calea.Un gest frumos poate sa ia povara umerilor obositi pe drum.O vorba buna poate indulci inima precum o ploaie de vara peste florile insetate.Cata bucurie tasneste deodata din lucrurile mici si simple,deci simplu dar din suflet
LA MULTI ANI!
dordidor&familia

Sa fii fericita
Din adancul sufletului iti dorim ca anii ce se scurg sa treaca precum razele soarelui mangaie o trestie umeda si batuta de vant, precum iubirea alina sufletele suferinde. Sa fii fericita si mereu insotita de cei care merita sa te iubeasca.
LA MULTI ANI !!!
dordidor&familia

La multi ani
La multi ani cu veselie
Sanatate pe vecie
Casa plina de bucate
Dragoste pe saturate
Bani la greu
Noroc cu carul
La multi ani si sus paharul!!
dordidor&familia

Cand orologiul noptii va limita hotarul
Si cu batai scurte va mai trece un an
In cinstea tineretii vom ridica paharul,
Urandu-ti: sanatate si un sincer
La multi ani!
dordidor&familia

La Multi bAni!
Bucuria lumii toata,
Zi de zi-n usa sa-ti bata,
Bunul Dumnezeu sa-ti dea,
Tot ce iti doresti s-ai vrea!
dordidor&familia

[video]ro-874818[/video]

Cer senin
Un cer senin si fara nori
Ca viata ta sa fie
Sa ai in cale numai flori
Succes si bucurie!
dordidor&familia

[video]ro-1033866[/video]

Este ziua ta!!!
Pentru tot ceea ce ai incercat sa faci pana acum si nu ti-a iesit, pentru tot ce ai construit dar s-a ruinat, pentru tot ce ai cautat in zadar si nu ai gasit, azi ai voie mai mult ca oricand sa crezi intr-o minune. Este ziua ta si numai a ta. Azi trebuie sa crezi in visele tale!
LA MULTI ANI!!!
DORDIDOR&FAMILIA

[video]ro-85804[/video]

TE IMBRATISAM CU DRAG SI TE PUPAM DULCE LADY DI ORO

INALTAREA DOMNULUI !!!

DORDIDOR — Thu, 28 May 2009 10:01:54 UT

Cel mai mare OM din istorie. Iisus n-a avut servitori, si totusi I se spunea Stapan. N-a avut diploma, si totusi I se spunea Invatator. N-a avut medicamente, si totusi I se spunea Vindecator. N-a avut armata, si totusi se temeau de EL N-a castigat nici un razboi, si totusi a cucerit lumea. N-a comis nici o crima, si totusi l-au rastignit. A fost inmormantat, si totusi traieste si azi. Ma simt onorat sa slujesc un conducator care ne iubeste. Daca ai credinta in Dumnezeu si in Iisus Hristos Fiul Sau.. trimite acest mesaj tuturor din lista ta. Daca nu ignora-l. Daca il ignori, adu-ti aminte ca Iisus a spus: “Cine se va rusina de Mine in fata oamenilor, ma voi rusina si Eu de el in fata Tatalui"

Sfintii Imparati Constantin si Elena

DORDIDOR — Wed, 20 May 2009 19:25:03 UT

Sfintii Imparati Constantin si Elena, aparatorii crestinismului
Un general roman, Constantinus Chlorus, se indragosteste la prima vedere de frumoasa hangita Elena si, din aceasta iubire, se naste in februarie 285 un baiat caruia ii dau numele de Constantinus Flavius Valerius, cunoscut astazi sub numele de Constantin cel Mare
EXILUL ELENEI
Pentru corectitudinea in indeplinirea indatoririlor, imparatul Maximianus ii da lui Constantinus Chlorus postul de prefect al pretorienilor, primindu-l astfel la curtea imperiala. La putin timp, cand imparatul Diocletian (care imparateste impreuna cu Maximianus) instituie tetrarhia, ii confera titlul de Cezar, incredintandu-i conducerea Galiei si a Britaniei. Din motive politice, Constantinus este sfatuit sa-si repudieze sotia, pe Elena, si sa se casatoreasca cu Teodora, fiica vitrega a lui Maximianus. Cum legea romana nu recunostea o casatorie intre persoane din clase sociale diferite, interesele politice si functia se dovedesc mai puternice decat iubirea. Umilita, Elena se retrage in casa veche din Drepane. Ii raman doar amintirile dureroase ale unei iubiri atat de scurte si amaraciunea despartirii de fiul ei, Constantin, acum in varsta de opt ani.
Constantin primeste o educatie aleasa si, la17 ani, isi face serviciul militar sub conducerea Cezarului Galeriu. Se remarca in mai multe randuri pe campul de lupta si chiar primeste o decoratie ca tribun de rangul cel mai inalt. Anul 303 este inceputul persecutiilor crestine pornite de Diocletian, care fac sa curga rauri de sange. Pagan, Constantin este totusi impresionat de atitudinea umila, iertatoare si plina de mila a crestinilor fata de prigonitorii lor. In anul 305, viata politica este profund tulburata de abdicarea celor doi augusti, Diocletian si Maximianus. Conform prevederilor legale, cei doi cezari, Constantinus si Galeriu, devin imparati. Prin scrisori repetate, Constantin ii cere lui Galeriu permisiunea de a-si revedea tatal. Tanarul tribun stie ca nu este agreat de Galeriu si, dupa ce afla de o conspiratie, fuge de la curtea acestuia. Ajunge la tatal sau, care tocmai planuia o lupta impotriva scotienilor si il ajuta sa-i infranga.
IMPARAT la 21 de ani
La 25 iulie 306, Constantinus Chlorus, macinat de o boala necrutatoare, se stinge la resedinta imperiala din Eboracum (York-ul de astazi) si lasa cu limba de moarte ca fiul sau, in varsta de 21 de ani, sa-i urmeze la tronul imperial al Galiei si Britaniei. Tanarul imparat dovedeste maturitate politica si inzestrari de exceptie, iar calitatile umane deosebite, iubirea sincera fata de oameni, faptul ca sub domnia lui crestinii nu sunt persecutati atrag simpatia poporului. In toamna lui 306, isi aduce mama la curtea din Trier. Aici, Elena se ocupa de Crispus, primul baiat al lui Constantin, nascut dintr-o iubire neoficiala. In varsta de 55 de ani, Elena este o femeie inca frumoasa, dar poarta pe chip amprenta suferintei. Ca sa evite neplacerile in familie, Constantin face un gest necugetat, obligand-o pe Teodora si cei sase copii sa paraseasca resedinta imperiala de la Trier. Ii trimite la Tolosa (azi Tolouse), intr-o resedinta potrivita rangului si suitei fostei imparatese care, evident, sufera din cauza acestui exil. Elena primeste rangul de nobilissima foemina, apoi pe cel de imparateasa.
Dupa abdicarea lui Diocletian, situatia politica in imperiu devine confuza. In loc de pacea ce trebuia sa caracterizeze tetrarhia, se naste monstrul dorintei de putere absoluta. Din camarazi, cezarii si augustii devin adversari. Din considerente politice, Constantin se casatoreste cu Fausta, fiica fostului imparat Maximianus, o copila de doar 10 ani. In cei 19 ani de casatorie, Fausta ii daruieste lui Constantin cinci copii, trei baieti si doua fete.
Haosul din tetrarhie determina organizarea la Carnutum, in noiembrie 308, a unui congres cu scopul de a readuce pacea in imperiu. La intrunire participa si cei doi ex-augusti, Diocletian si Maximianus. Intalnirea este insa un esec. Suparat ca nu primise reconfirmarea ca imparat, Maximianus, socrul lui Constantin, intrigant din fire, incearca un complot impotriva ginerelui. Acesta afla si il iarta, insa, la cateva zile, socrul sau este gasit spanzurat la resedinta din Marsilia. Fiul sau, Maxentiu, se proclama imparat si doreste sa razbune moartea tatalui...
CU ACEST SEMN VEI INVINGE
In primavara anului 312, Constantin porneste sa cucereasca Italia. In fruntea unei armate organizate, obtine victorie dupa victorie. Multe orase din nordul Italiei, asuprite de impozitele exagerate stabilite de Maxentiu, se predau fara lupta, vazand in el un adevarat eliberator. Batalia decisiva pentru cucerirea Romei se da la Podul Milvius. Constantin este ingrijorat pentru ca armata sa este in inferioritate fata de cea a rivalului sau...
In timp ce se roaga Dumnezeului crestinilorpentru ajutor, Constantin vede pe cer o cruce luminoasa alcatuita din stele, insotita de cuvintele: "In hoc signes vincesi (cu acest semn vei invinge). Apoi il viseaza chiar pe Fiul lui Dumnezeu, aratandu-i acelasi semn si spunandu-i ca, daca il va reproduce pe scuturi, va invinge. In cealalta tabara, Maxentiu pregateste o cursa: darama podul de piatra de peste Tibru si improvizeaza unul din barci, la trecerea caruia armata rivalului sau sa fie prinsa ca intr-o capcana. In dimineata de 28 octombrie 312, cele doua armate se afla fata in fata. Pe scuturile ostasilor lui Constantin straluceste semnul divin... Lupta este apriga. Trupele lui Maxentiu intra in panica si incearca sa fuga pe podul de barci. Dar acesta se rupe, iar Maxentiu cade in propria capcana. Constantin intra triumfator in Roma, fiind primit cu bucurie. In urma acestei victorii, senatul ii acorda titlul de Maximus, ceea ce inseamna ca este August de rangul cel mai inalt la doar 27 de ani. In inima lui, Constantin stie ca fara ajutorul Dumnezeului crestinilor nu ar fi reusit sa invinga. Chiar daca este pagan, simte o atractie deosebita fata de acest Dumnezeu. Aparitia crucii si a Mantuitorului, dar mai ales victoria obtinuta reprezinta dovada ca Dumnezeu exista. Ca sa-i multumeasca, ofera palatul din Laterano drept resedinta pentru episcopul Romei si construieste o biserica inchinata lui Hristos.
BOTEZAT PE PATUL DE MOARTE
In februarie 313, cei doi lideri ai lumii romane, Constantin si Licinius, publica Edictul de la Milano, care da libertate cultelor si, ca un act reparator, restituie bunurile Bisericii crestine. In toamna aceluiasi an, Maximinus Daia, al treilea conducator al tetrarhiei, moare in urma unei boli grave. La conducerea imperiului roman raman doar cei doi, totusi pacea absoluta este departe de a fi atinsa. Un prim conflict are loc in 316, in urma caruia Constantin isi extinde imperiul in tinuturile balcanice si dunarene cedate de Licinius, care ramane cu Tracia. Tensiunile dintre cei doi revin atunci cand, luptand impotriva gotilor, Constantin patrunde pe teritoriul tracic fara consimtamantul lui Licinius. Infruntarea finala are loc la 18 septembrie 324, cand Constantin, ajutat de fiul sau Crispus, il invinge pe Licinius si devine imparat al imperiului roman. La 20 mai 325 convoaca un conciliu ecumenic la Niceea, in cadrul caruia este condamnata erezia ariana si proclamata divinitatea lui Iisus. Cei 300 de episcopi participanti stabilesc principii de doctrina si de disciplina valabile pentru intreaga biserica.
Pe parcursul domniei sale, Constantin se dovedeste un ocrotitor puternic al crestinilor, scutind biserica de taxe si acordand sume importante pentru construirea unor lacasuri de cult crestine. El pastreaza totusi titlul pagan de Pontifex maximus (episcop universal) pentru a proteja mai bine crestinismul si aboleste pedeapsa cu moartea prin rastignire, stigmatizare sau zdrobirea picioarelor. In luna mai a anului 330, Constantinopolul devine noua capitala a imperiului roman, dar si noua sa resedinta. Ridica nenumarate biserici la Roma, Constantinopol si in Tara Sfanta. Cu toate acestea, primeste botezul abia pe patul de moarte, in 337.
DIN IUBIRE DE HRISTOS
Semnul divin pe care il primise Constantin inainte de batalia de la Milvius devine motiv de meditatie pentru Elena. Ea este atrasa de crucea pe care o vede continuu cu ochii mintii. Vazuse de atatea ori semnul acesta in gesturile sau pe fruntea martirilor! Crucea parca le dadea crestinilor putere sa infrunte moartea cu seninatate, naste in ei o bucurie fara margini si lumineaza chipurile umile si prigonite. Iubirea fata de Dumnezeul cel Adevarat ii inunda fiinta si creste ca un copac imens, ale carui crengi vor sa iasa din interiorul ei. In anul 312, Elena primeste botezul. Cunoaste o fericire de care nu stiuse pana atunci. Linistea ii este umbrita insa de condamnarea si uciderea, in anul 326, a nepotului sau, Crispus, si moartea prin sufocare a nurorii sale, Fausta, ca urmare a unui adulter. Durerea o apropie si mai mult de iubirea lui Hristos. Isi imparte palatul de la Roma cu nevoiasii cetatii, infiinteaza aziluri pentru batrani si case de rugaciune, viziteaza locurile in care multi crestini fusesera martirizati, chiar si inchisoarea in care fusese tinut Sfantul Petru. Pelerinajul in Tara Sfanta o apropie si mai mult de Mantuitor. Aici construieste trei biserici, la Bethleem, la Golgota si a treia pe Muntele Maslinilor. Gaseste lemnul crucii lui Hristos din care duce o parte la Roma. Moare la varsta de 80 de ani, nu inainte de a-si binecuvanta baiatul...
Meritele lui Constantin pentru serviciile aduse crestinismului sunt recunoscute de Biserica, iar el este cinstit asemeni unui apostol si trecut in randul sfintilor, impreuna cu mama sa. Imparatii Constantin si Elena sunt praznuiti de Biserica Ortodoxa la data de 21 mai, ziua mortii lui Constantin.
OBICEIURI SI TRADITII
Praznicul Sfintilor Constantin si Elena coincide in traditia populara cu momentul in care se crede ca pasarile padurii isi invata puii sa zboare. Patronul lor este Constantin Graur (sau Costandinu Puilor). Ziua se serbeaza pentru apararea recoltelor. Se spune ca in trecut, pentru a preintampina distrugerea holdelor si a strugurilor de catre pasarile cerului, nu se muncea pamantul, iar celor care lucrau in aceasta zi li se ardeau bucatele pe cimp.
Este ultima zi in care se mai seamana porumb, ovaz si mei. In popor se spune ca tot ce se seamana dupa aceasta data se usuca si cine va imparti cruciulite va iesi invingator din orice incercare. Podgorenii nu lucreaza nici ei, pentru a proteja strugurii de grauri. Acum pastorii hotarasc cine va fi baci si unde se fac stanele, se masoara si se inseamna pe raboj laptele de la oile fiecaruia si se fac ritualuri menite sa apere stana si ciobanii de fortele malefice: aprinderea Focului Viu, afumarea, alungarea prin strigate si zgomote a vrajitoarelor care fura sporul laptelui.

Tuturor celor care poarta numele Sfintilor Imparati Constantin si Elena,le doresc multa sanatate, pace sufleteasca si puterea de a strabate fiecare zi cu liniste si incredere in Dumnezeu.

SEMNIFICATIA POPULARA A ZILELOR SAPTAMANII

DORDIDOR — Sun, 26 Apr 2009 17:36:42 UT

LUNEA, ziua astrului selenar

Prima zi a saptamanii, dedicata Lunii, singurul satelit natural al Pamantului, este patronata de Sfintii Petru si Pavel (lasi) sau de Arhanghelii Mihail si Gavriil (Neamt). Ca personaj mitologic, Sfanta Luni era invocata pentru vindecarea animalelor, mai ales a acelora nascute in ziua de luni si botezate Lunila sau Lunaia. Pretutindeni, ziua de luni poarta noroc inceperii activitatilor specifice industriei casnice, in special a acelora de durata, care nu puteau sa fie
incheiate intr-o singura zi (tesutul, cusutul sau brodatul iei sau camasii). Se interzicea, in schimb, negotul, "datul pe datorie", imprumutul bunurilor materiale, mersul la petit si inmormantarea mortilor. Lunea era timpul cel mai favorabil efectuarii practicilor de medicina populara (Muntenia, Dobrogea, Moldova). Pentru sanatatea si prosperitatea oamenilor si a turmelor de vite in ziua de luni se tinea
post, uneori mai sever decat miercurea si vinerea (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova). Despre omul nascut lunea se credea ca este urat, dar foarte sanatos si norocos. Calendarul popular cuprinde mai multe zile de luni cu statut de sarbatori: Lunea Curata, Lunea Pastorilor, Spolocania.

MARTEA, ziua celor care se vor naste

Spre deosebire de ziua de sambata, dedicata mortilor (postexistentei), de miercurea, joia, vinerea, duminica si lunea, zile ale viilor (dedicate existentei), romanii au rezervat ziua de marti celor care se vor naste (preexistentei). Martea si sambata, zile ale saptamanii dedicate "Lumii de dincolo" (preexistentei si postexistentei) au trei ceasuri rele, spre deosebire de zilele "lumii de aici" care pot avea numai unul singur. Sub influenta mitului biblic, oamenii credeau ca in ziua de marti s-ar fi urzit lumea si pamantul (Moldova Centrala, Gorj, Hunedoara). Se considera o zi rea (Muntenia, Oltenia, Moldova de Sud), fara noroc (Moldova Centrala), aducatoare de nenorociri in cele trei "ceasuri rele" (Oltenia, Muntenia, Moldova), nefasta pentru inceperea unor activitati importante (aratul, semanatul, construirea unei case sau a unei fantani etc.). Din aceste motive, in ziua de marti erau interzise nuntile, logodnele si mersul in petit. Ziua este patronata de doua ciudate reprezentari mitice feminine: Martolea si Martiseara. In calendarul popular apar numeroase zile de marti cu statut de sarbatori: Matcalaul, Martea Vaselor, Martea Ciorilor, Martea
Dracului, Martea Stramba, Martea Trasnetului, Paparuda, Martea Testelor. Dupa Pasti si, uneori, dupa Rusalii, urmau cicluri de trei sau sase zile de marti "oprite" pentru unele activitati economice, dar favorabile pentru altele.

MIERCURI

Miercuri, ziua a treia a saptamanii, a fost dedicata de romani zeului si planetei Mercur. Ca personificare a zilei ce-i poarta numele, romanii o considerau o sfanta mai putin importanta ca duminica si vinerea, dar mai insemnata decat lunea, martea, joia si sambata, in credintele si folclorul romanesc apare ca o sfanta batrana (Neamt), slaba si necajita (lasi), imbracata in alb (Vaslui) sau, dimpotriva,
dezbracata si despletita (Suceava). Locuinta ei s-ar afla in cer (Falciu), in pustiu (Tecuci), in paduri (Botosani, Vaslui), in chilii (Tutova, Botosani) sau in palate mari (Neamt). Se preocupa de hrana animalelor salbatice, iar cand apare in vis vindeca bolnavii (Vaslui). Animalele nascute in ziua de miercuri se numeau Miercan, Miercana. in ziua Sfintei Miercuri nu se faceau nunti, nu se mergea in petit, erau
interzise petrecerile si distractiile. Mai multe miercuri de peste an aveau statut de sarbatori: Miezul Paresimilor, Miercurea Stramba.

JOI

Joi, a patra zi din saptamana, era dedicata de romani zeului si planetei Jupiter. La romani, joia este o personificare ce-i poarta numele: "femeie sfanta" (Dorohoi); "fecioara frumoasa care apara lumea de ploi mari si de grindina" (lasi, Tutova); "o femeie sfanta si binevoitoare, sora cu Duminica, Vinerea si Miercurea" etc. Joia ar locui printre nori, in ceruri (Constanta, lasi, Olt), in paduri netaiate si pazite de fecioare (Tutova), de unde isi manifesta puterea miraculoasa asupra holdelor, vitelor, bolilor etc. Zonal, joia era, in secolul al XIX-lea, respectata ca o zi de sarbatoare, in Maramures si Bucovina erau interzise sezatorile, in schimb devenea sloboda pentru nunti si, in general, pentru dragoste. Sarbatorile si obiceiurile calendaristice sprijina ipoteza ca joia a functionat in
spatiul carpato-danubiano- pontic ca sarbatoare a saptamanii, dedicata cultului si odihnei, singura sau alaturi de duminica.

VINERI

Vineri, a cincea zi a saptamanii, era dedicata de romani zeitei Venera si planetei Venus. Pentru romani, exceptand duminica, vinerea era cea mai importanta zi a saptamanii. Ca personificare a zilei ce-i poarta numele, Vinerea este "cea mai batrana sfanta dintre surorile ei". Ea este protectoarea femeilor casatorite, pe care le ajuta la nastere, casatoreste fetele si poarta de grija animalelor salbatice. Sfanta Vineri ar umbla imbracata in alb sau negru si ar locui in munti
(Arges, Suceava), in paduri (Arges, Buzau, Neamt, Tecuci), in pustiu (Neamt, lasi), in ostroavele marii, in cer, in lumea cealalta. Era invocata in rugaciuni, vraji si descantece pentru casatoria fetelor, pentru prosperitatea vitelor si a holdelor, pentru sanatate si respectata prin post sever. Unele zile de peste an erau celebrate ca sarbatori (Vinerea Seaca, Vinerea Mare, Izvorul Tamaduirii, Vinerea Ciumei), altele formau cicluri de trei, noua sau douasprezece vineri cu diferite semnificatii religioase si interdictii de munca.

SAMBATA

Sambata, ultima zi a saptamanii, dedicata de romani zeului si planetei Saturn, este considerata de romani nefasta pentru cei vii, fara noroc, cu trei ceasuri rele, dar favorabila pentru spiritele mortilor, care primeau ofrande si erau invocate in timpul vrajilor si practicilor magice. Vitele nascute sambata se numeau Sambotin sau Sambotina.

DUMINICA, ziua sfantului Soare

Duminica, singura zi a saptamanii care poarta un nume crestin (Dies Dominica - Ziua Domnului), este dedicata Soarelui. in credintele si folclorul romanesc, Duminica este un personaj mitic binevoitor: "femeie sfanta" (Covurlui, lasi, Vaslui, Dolj); "fiinta omeneasca" (Neamt, Caras-Severin) ; "cea mai mare Maica Sfanta" (Tutova, Botosani); "calugarita" (lasi, Salaj); "doamna mare, la care se inchina toate zilele saptamanii si de la care primesc ordine, ce sa faca fiecare" (Falciu); "zeita vie" (Tecuci); "sora mai mare a celorlalte zile" (lasi, Neamt, Vaslui). Sfanta Duminica ar locui dincolo de Apa Sambetei, in palate de aur (Neamt), in paduri neumblate de oameni (Botosani, Vaslui) si este imbracata in haine albe. Ea s-ar arata oamenilor, in vis sau in realitate, pentru a-i sfatui cum sa alunge bolile si sa previna pagubele (Vaslui). Poate sa apara insa cu chip de femeie, cu picioare de gaina, daca oamenii mananca de dulce in zilele de post (Neamt), zgariata, impunsa, taiata si sangerata daca femeile au spalat rufe si au tors sau au cusut de ziua ei (Romanati). Duminica isi serbeaza ziua nelucrand (Fagaras), se roaga si mananca o data la sapte zile (Tecuci), e facatoare de minuni, aduce numai bine oamenilor. Adesea, apare ca un rau care inconjoara Raiul, spre deosebire de Apa Sambetei, care inconjoara Iadul. in ziua de Duminica sunt interzise descantecele, cu exceptia celor de dragoste si aflare a ursitei (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul si centrul Moldovei). Vitele nascute in aceasta zi se numeau Duman, Dumaia. Spre deosebire de Duminica obisnuita, calendarul popular mai cuprinde: Duminica Tanara, Duminica Floriilor, Duminica Tomei, Duminica Mare s.a.

IZVORUL TAMADUIRII

DORDIDOR — Fri, 24 Apr 2009 08:43:48 UT

Izvorul Tămăduirii

Izvorul Tamaduirii

Ioan 2, 12-22

După aceasta S-a coborât în Capernaum, El şi mama Sa şi fraţii şi ucenicii Săi, şi acolo n-a rămas decât puţine zile. Şi erau aproape Paştile iudeilor, şi Iisus S-a urcat la Ierusalim. Şi a găsit şezând în templu pe cei ce vindeau boi şi oi şi porumbei şi pe schimbătorii de bani. Şi, făcându-Şi un bici din ştreanguri, i-a scos pe toţi afară din templu, şi oile şi boii, şi schimbătorilor le-a vărsat banii şi le-a răsturnat mesele. Şi celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luaţi acestea de aici. Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie. Şi şi-au adus aminte ucenicii Lui că este scris: "Râvna casei Tale mă mistuie". Au răspuns deci iudeii şi I-au zis: Ce semn ne arăţi că faci acestea? Iisus a răspuns şi le-a zis: Dărâmaţi templul acesta şi în trei zile îl voi ridica. Şi au zis deci iudeii: În patruzeci şi şase de ani s-a zidit templul acesta! Şi Tu îl vei ridica în trei zile? Iar El vorbea despre templul trupului Său. Deci, când S-a sculat din morţi, ucenicii Lui şi-au adus aminte că aceasta o spusese şi au crezut Scripturii şi cuvântului pe care Îl spusese Iisus.

Vineri, in Saptamana Luminata, ortodoxia sarbatoreste Izvorul Tamaduirii, un mare praznic ce dateaza din a doua jumatate a primului mileniu crestin. Se face referire la o vindecare minunata a unui orb ce si-a recapatat vederea dupa ce si-a udat fata cu apa unui izvor situat intr-o padure din apropierea Constantinopolului. Biserica zidita din ordin imparatesc pe locul unde era situat acel izvor a primit hramul "Izvorul Tamaduirii".

La sarbatoarea de astazi mergem cu gandul si cu inima mai ales spre Maica Domului, cea care s-a dovedit izvor al dumnezeirii, prin nasterea Mantuitorului.

In toate bisericile si manastirile, dupa Sfanta Liturghie, se savarseste slujba de sfintire a apei (aghiasma mica), dupa o randuiala adecvata Saptamanii Luminate.

Hristos Cel inviat, Izvor nesecat de daruri pentru noi, sa fie pururi in mijlocul nostru. Amin.

LA MULTI ANI FLORILOR.....IN ZIUA DE FLORII

DORDIDOR — Sat, 11 Apr 2009 22:41:29 UT

Vin Floriile cu soare si soarele cu Florii. Despre marea sarbatoare a intrarii lui Iisus in Ierusalim, cand multimile L-au recunoscut si L-au primit in triumf ca pe un rege. Ultima zi luminoasa, inaintea cumplitului martiriu de pe Golgota .

Traditii populare

Sarbatoarea Floriilor, pe care o celebram cu o saptamana inainte de Pasti, isi are sorgintea in vechea sarbatoare precrestina "Floralia", dedicata zeitei romane a florilor si a primaverii, Flora, peste care crestinismul a suprapus sarbatorirea intrarii lui Iisus Cristos in Ierusalim. Duminica Floriilor este precedata de Sambata Floriilor, ziua invierii lui Lazar, care, in traditia noastra, este dedicata comemorarii mortilor. In popor i se mai spune si Mosii de Florii sau Lazarul ori Lazarelul, iar in unele zone ale tarii, exista obiceiul ca femeile sa faca "placintele lui Lazar" si sa le dea de pomana. Intorcandu-ne in timp, vom constata ca sarbatoarea crestina a Floriilor dateaza inca din secolul apostolic, dar este mentionata pentru prima oara in jurnalul peregrinei Etheria care, descriind calatoria sa la Ierusalim, in secolul al Iii-lea sau al Iv-lea, da detalii interesante despre felul in care era celebrata acolo. Semnificatiei arhaice - de reinviere a naturii, de comemorare a primaverii, a momentului cand infloresc primele flori, salcia si pomii fructiferi (Floralia) - i s-au adaugat noi conotatii (legate, in principal, de cultul stramosilor trecuti in nefiinta), care, la randu-le, s-au convertit in noi gesturi rituale: pomeni, curatirea mormintelor si a cimitirelor, infigerea in morminte a ramurilor de salcie, invocarea spiritelor mortilor in felurite acte de divinatie etc. Ramurile de salcie (substituente locale ale ramurilor de palmier din Ierusalim), simbol al fertilitatii si al renasterii naturii primavara, se duc la biserica pentru a fi sfintite, dupa care se folosesc la impodobirea icoanelor, a usilor si a ferestrelor sau la tratatea simbolica a bolilor de-a lungul anului, uneori chiar si pentru... vraji si descantece. Sarbatoarea este celebrata, cu unele diferentieri zonale, pretutindeni in Romania, existand numeroase obiceiuri locale legate de aceasta zi.
Impletire de sacru si profan, de ritualuri religioase, pagane si crestine, de practici magice si pur gospodaresti, sarbatoarea Floriilor ramane in traditia poporului nostru un moment incarcat de bogate semnificatii spirituale, inchinate, toate, miracolului vietii si bucuriei de a trai. Iar odata cu trecerea acestei sarbatori, intreaga crestinatate paseste, cu sfiala si evlavie, in timpul pascal, care se incheie in Duminica Tomei. Este o perioada sacra, in tesatura careia sunt impletite toate semnificatiile esentiale ale vietii sufletului, iar dincolo de valorile religioase propriu-zise, Pastile pot fi considerate eternul scenariu ritual care transfigureaza, in mod simbolic, reinnoirea anuala a lumii.

DUMINICA FLORIILOR

DORDIDOR — Fri, 10 Apr 2009 09:18:06 UT

http://www.trilulilu.ro/juci_1969/b6d7cefba836bd

http://d.scribd.com/docs/1n83nxrmq2nmlic73rg7.pdf

8 MARTIE FEMEIA LA MULTI ANI!!!

DORDIDOR — Sat, 07 Mar 2009 22:04:02 UT

8 MARTIE
Ma gandeam ce sa va mai zic azi si am dat cautare pe Google dupa “8 Martie”, cu gandul de a citi cite ceva despre ziua doamnelor. Nu mi-a aparut pe monitor “Wikipedia”, cu vreo descriere, nici vreo pagina cu istoricul zilei, ci, dintai, surpriza!, o multime de site-uri cu “texte pentru felicitari de 1 si 8 Martie”.
Adica, unii dintre internauti s-au gandit ca sunt, printre noi, unii care n-ar fi in stare sa lege doua vorbe-ntr-o urare mai acatarii pentru femeile din viata lor. (?!) Asa ca, si-au incordat muschii mintii si au dat, de la ei, pentru toata lumea, puzderie de cuvinte mestesugite, sa fie de ajutor.
Sa vedem… “Pisoiasul a sosit/ Martisor mi-a daruit/ Trandafirul rosu foc/ Iti va aduce noroc.”; “Cand ma uit afara, vad doar vant si ploi. Cand ma uit la cer, e mereu innorat si cenusiu. Dar cand ma uit la tine stiu ca va veni timp frumos, pentru ca tu esti soarele si primavara mea.”; “Frumusetea, ca si zborul si iubirea,/ de cenusa-si leaga firea./ De-i stergi fluturelui praful, nici o vraja, nici o boare, nu-l vor face sa mai zboare./ Tu esti fluturele meu si promit ca niciodata nu voi sterge praful dragostei de pe aripile tale”. Si-ar mai fi, ca poeti noi suntem cand iubim!
Am fost tentat sa iau peste picior productiile si pe autori, si cred ca am si facut-o cu cateva randuri mai sus. Dar am inteles ca toti au fost doar mandri ca au reusit sa incropeasca o urare sincera, pe care au dedicat-o, din suflet, urmaselor Evei care le bantuie gandurile.
Sa va fie cald in suflet si la multi ani, doamnelor!
Acu’, ma duc sa ma gandesc si io la ceva vorbe cu puls, pentru nevasta, fiica si alte mandre doamne si domnisoare care-mi fac viata mai frumoasa. Pa!

PS
TE IUBESC SCUMPA MEA SOTIE GIANINA
TE IUBESC MICA MEA PRINTESA MARIA
VA IUBESC SURORI, CUMNATE, VERISOARE
TE IUBESC MAMA MEA SCUMPA
TE IUBESC DRAGA MEA PRIETENA DE AICI DE PE NETLOG

http://www.youtube.com/watch?v=T2aXDlVI7OA
http://www.youtube.com/watch?v=FkC5oCTxKqI

VA MULTUMESC DIN SUFLET DRAGII MEI PRIETENI !!!

DORDIDOR — Mon, 16 Feb 2009 18:08:45 UT

BLOG PENTRU PRIETENI
SI NU NUMAI !!!

ACEST BLOG E DEDICAT VOUA TUTUROR CELOR CARE M- ATI FACUT SA PLANG DE BUCURIE CAND AM CITIT MESAJELE VOASTRE CALDUROASE DE ZI ANIVERSARA !!!
PENTRU TOTI CEI CARE MI-ATI ADRESAT CUVINTE FRUMOASE , MELODII DRAGI, FOTOGRAFII SUPERBE NU POT DECAT SA MA INCHIN , SA VA MULTUMESC DIN SUFLET SI SA VA UREZ SI EU CA BUNUL DUMNEZEU SA VA DARUIASCA SANATATE MULTA, IMPLINIRI SUFLETESTI , MOMENTE SI CLIPE CAT MAI FERICITE, INGERUL PAZITOR SA VA OCROTEASCA!!

AS VREA CA TOTI CEI CE IMI SUNTETI PRIETENI VIRTUALI SA IMI DEVENITI SI PRIETENI IN REALITATE, PRIETENI CU CARE SA VORBESC LA TELEFON , CU CARE SA SCHIMBAM VIZITE !!!
OARE AR FI POSIBIL IN MOMENTELE ACTUALE ?
EU SIMT CA DA , URMEAZA CA VOI TOTI SA MA APROBATI SAU NU , SA IMI DATI INCREDEREA , SA GASIM NUMAI MOMENTE PLINE DE BUCURIE SI OPTIMISM.

PENTRU TOTI , VA OFER MII DE SARUTARI , CALDE MULTUMIRI !!!

DOAMNE AJUTA!

Eu sunt aici

doruignat1972@yahoo.it

doro3272@yahoo.com

treponti1972@gmail.com

Sau

00393287199177

VA IUBESC PE TOTI !!!
DORU IGNAT
REZZATO BRESCIA ITALIA 16/02/2009

CUM AR TREBUI TRATATA FIECARE FEMEIE IN PARTE.... [love]

DORDIDOR — Fri, 13 Feb 2009 17:54:30 UT

Pentru fiecare barbat care a spus:"Sexul poate astepta".
Pentru fiecare barbat care a spus:"Esti frumoasa".
Pentru fiecare barbat care nu a fost niciodata prea ocupat sa strabata orasul doar pt a o vedea.
Pentru fiecare barbat care ii ofera flori si o felicitare când ea este bolnava sau deprimata.
Pentru fiecare barbat care i-a oferit flori doar pt ca asa a simtit.
Pentru fiecare barbat care a i-a spus ca ar muri pt ea.
Pentru fiecare barbat care ar face toate "acele" lucruri.
Pentru fiecare barbat care a facut ceea ce i-a cerut ea sa faca.
Pentru fiecare barbat care a plans in fata ei.
Pentru fiecare barbat in fata caruia ea a plans.
Pentru fiecare barbat care o tine de mana.
Pentru fiecare barbat care o saruta din tot sufletul.
Pentru fiecare barbat care o imbratiseaza in momentul cand ea este trista.
Pentru fiecare barbat care o imbratiseaza fara un motiv anume.
Pentru fiecare barbat care ii ofera haina lui cand ii este frig.
Pentru fiecare barbat care o suna pt a se asigura ca a ajuns acasa cu bine.
Pentru fiecare barbat care ar sta sa o astepte ore in sir doar pentru a o vedea pentru cateva minute.
Pentru fiecare barbat care i-ar oferi scaunul in autobuz..sau oriunde altundeva.
Pentru fiecare barbat care vrea doar sa o alinte.
Pentru fiecare barbat care o asigura ca ea este frumoasa mereu indiferent de zi.
Pentru fiecare barbat care i-a impartasit secretele lui.
Pentru fiecare barbat care a incercat sa-i demonstreze cat de mult inseamna ea pentru el prin fiecare cuvant si fiecare respiratie.
Pentru fiecare barbat care s-a gandit ca ea este aleasa inimii sale.
Pentru fiecare barbat care a crezut in visele ei.
Pentru fiecare barbat care ar fi facut orice ca ea sa isi atinga visele.
Pentru fiecare barbat care nu a ras niciodata de visele ei.
Pentru fiecare barbat care a condus-o pana la masina ei si i-a deschis portiera.
Pentru fiecare barbat care i-a oferit inima.
Pentru fiecare barbat care se roaga pentru fericirea ei chiar daca el nu este cu ea.

Multe femei nu mai apreciaza barbatii amabili si draguti, de aceea nu mai exista astfel de barbati pe lumea asta...

HAPPY VALENTINE S DAY

CELE 12 SEMNE, CARE VOR FI LA SFARSITUL LUMII !!!

DORDIDOR — Thu, 05 Feb 2009 21:06:31 UT

Cele 12 Semne, care vor fi la sfârşitul lumii care s-au găsit într-un Hronograf evreiesc, de înţeleptul Ieronim

ÎN ziua dintâi se va înălţa marea la înălţime încât să treacă din hotarele ei, covârşind vârfurile munţilor; şi va sta aşa ca nişte ziduri, nerevărsându-se în lături;

în ziua a 2-a vor scădea apele mărilor atât de mult, încât abia se vor vedea;

în ziua a 3-a se vor vedea deasupra mării chiţii cei mari şi tot felul de fiare din mare, care vor striga atât de tare, încât se va auzi glasul strigării lor până la cer;

în ziua a 4-a vor seca mările şi apele;

în ziua a 5-a vor asuda cu sânge toţi copacii şi ierburile pământului;

în ziua a 6-a se va face cutremur mare în toată lumea, atât de mare şi înfricoşat, încât nu va sta pe picioare nici om, nici dobitoc. Şi vor cădea toate zidurile şi munţii şi toate locurile cele înalte şi se va face tot pământul şes;

în ziua a 7-a toate stâncile şi pietrele se vor lovi între dânsele şi se vor sfărâma;

în ziua a 8-a se vor deschide toate mormintele, de la apusul soarelui până la răsărituri, şi vor ieşi oasele morţilor şi vor sta deasupra pe faţa pământului;

în ziua a 9-a vor cădea stelele de pe cer. Şi toate dobitoacele şi fiarele se vor aduna în câmpuri şi vor rage tare fără a paşte;

în ziua a 10-a vor muri toţi oamenii, ca să învieze cu ceilalţi morţi;

în ziua a 11-a se va face cer nou şi pământ nou şi va veni atunci înfricoşatul Judecător arătat (foc mergând înaintea Lui), după cum zice David: „Dumnezeu arătat va veni, Dumnezeul nostru, şi nu va tăcea. Foc înaintea Lui va merge şi va arde pe vrăjmaşii Lui foarte; ”

în ziua a 12-a se va arde cu foc iute, cerul şi pământul şi văzduhul.

joc logic- cine reuseste?

DORDIDOR — Fri, 30 Jan 2009 21:31:37 UT

http://ro.netlog.com/go/out/url=-aHR0cDovL2pvY3...

PARABOLA

DORDIDOR — Tue, 06 Jan 2009 18:29:50 UT

*

Era odata o insula, in care traiau toate sentimentele si valorile omului : Simtul Umorului, Tristetea, Intelepciunea, ... ca si toate celelalte, inclusiv Dragostea. Intr-o zi s-a anuntat sentimentelor, ca insula se va inunda. Atunci, toate si-au pregatit barcile si au plecat. Singura, Dragostea a ramas, pana in ultimul moment. Cand insula era gata sa se scufunde, Dragostea s-a hotarat sa ceara ajutor. Bogatia trecu aproape de Dragoste, intr-o barca foarte luxoasa si Dragostea ii spuse: "Bogatie, ma poti lua cu tine ?", - Nu pot, pentruca am mult aur si bani in barca mea si nu am loc si pentru tine. Atunci, Dragostea s-a hotarat sa roage Orgoliul, care tocmai trecea intr-o barca minunata. "Orgoliule, te rog, poti sa ma iei cu tine ?", - Nu pot sa te iau Dragoste, raspunse Orgoliul, aici totul este perfect, ai putea sa-mi distrugi barca Atunci, Dragostea spuse Tristetii, care tocmai se apropia : "Tristete, te rog, ia-ma cu tine". - Oh, Dragoste, raspunse Tristetea, sunt atat de trista, ca am nevoie sa fiu singura. Apoi, Simtul Umorului trecu prin fata Dragostei, dar era asa de incantat si vesel, ca nici nu o auzi ca il chema. Deodata, o voce spuse: "Vino Dragoste, te iau cu mine". Era un batran care o chemase. Dragostea se simti atat de incantata si plina de fericire, incat uita sa intrebe numele batranului. Cand ajunsera pe pamant, batranul disparu. Dragostea isi dadu seama cat ii datora si-l intreba pe Atoatestiutorul: "Imi poti spune cine m-a ajutat ?". - A fost Timpul , raspunse Atoatestiutorul. - "Timpul ?", intreba Dragostea. Dar, pentru ce m-ar fi ajutat Timpul ?". Atoatestiutorul, plin de intelepciune raspunse: PENTRUCA NUMAI TIMPUL ESTE CAPABIL SA INTELEAGA CAT DE IMPORTANTA ESTE DRAGOSTEA IN VIATA !!!

LA MULTI ANI CU SANATATE VIOLETA!!!

DORDIDOR — Tue, 06 Jan 2009 09:59:30 UT

Trandafirii pe care i-ai adunat in cununa vietii tale, lasa-i astazi sa se impleteasca intr-un buchet al implinirii. Fie ca florile iubirii sa-ti impodobeasca viata si sa-ti vezi implinite toate dorintele.

LA MULTI ANI !!!

SA DANSAM LA ZIUA TA [video][/video]

DEDICATIE TU FEMEIE DEOSEBITA

LA MULTI ANI

TE IMBRATISAM CU DRAG PRIETENA NOASTRA
SI ITI URAM TOT BINELE DIN LUME SA TI SE INDEPLINEASCA
SANATATE MULTA
DUMNEZEU SA TE OCROTEASCA
MARIA GIANINA DORU

PARABOLA

DORDIDOR — Wed, 10 Dec 2008 08:26:04 UT

Un invatator vestit s-a rugat lui Dumnezeu mult si cu ravna, ca El sa-i arate pe acel om de la care ar fi putut sa invete calea adevarata spre Imparatia Cerurilor. Si iata ca odata intalneste langa usile bisericii un cersetor batran, imbracat in zdrente, plin de bube si rani puroinde. Trecand pe alaturi, dascalul il saluta dupa obicei, zicand:

- Buna ziua, batrane! Batranul ii raspunde:
- Nu tin minte sa fi avut vreodata o zi rea! invatatorul, auzind un asemenea raspuns s-a oprit si, ca si cum ar fi voit sa-si indrepteze salutarea, a spus:
- Sa-ti dea Domnul fericire! Batranul a raspuns:
- Eu niciodata nu am fost nefericit!
S-a mirat invatatorul si, gandindu-se ca poate batranul nu a auzit bine, si-a preschimbat salutul si a grait:
- Ce spui batrane? Eu iti doresc sa fii in bunastare..
Batranul i-a raspuns iar:
- Eu niciodata nu am fost nenorocit. Incercandu-l pe batran, invatatorul a mai spus:
- Iti doresc ceea ce singur iti doresti. Batranul a rostit:
- Nu duc lipsa de nimic, fiindca toate, cum le doresc, asa mi se si intampla, iar bunastare vremelnica nu caut.
- Sa te mantuiasca Dumnezeu pentru acestea. Dar spune-mi, tu esti singurul dintre napastuiti care nu suferi nevoi? Nu pot pricepe cum te-ai ferit de nenorociri!

- Domnul meu, asa este precum am raspuns salutarii tale. Nu am cunoscut vreodata o oarecare nefericire sau necaz. Ce stare mi-a dat Dumnezeu, pentru aceea si-I multumesc, iar daca nu-mi doresc bunastare, tocmai intru aceasta se afla bunastarea mea. Eu nesocotesc fericirea si niciodata nu o cer Tatalui Ceresc. Nu simt nenorocirea, asemenea cu cei carora toate li se fac dupa a lor dorinta. Daca sufar de foame, pentru aceea multumesc lui Dumnezeu, ca unui Parinte care stie ce-mi trebuieste. Daca indur frigul sau sunt patruns de ploaie, sau altceva rabd din vitregiile vazduhului, ii multumesc de asemenea lui Dumnezeu. Cand toti ma hulesc, il slavesc pe Domnul, stiind ca toate acestea sunt randuite de El, si nu se poate sa fie rele cele ce sunt iconomisite de El. Asemenea si cu toate cate le ingaduie Dumnezeu - bune sau rele, dulci sau amare - toate le primesc indeobste din mana Bunului Parinte, si astfel voiesc numai ce voieste si Dumnezeu. Si asa se fac toate dupa dorinta mea. Cu adevarat nenorocit este cel ce cauta fericire in aceasta lume, pentru ca in viata aceasta fericirea cea nemincinoasa este a te incredinta in toate voii Domnului. Iar voia lui Dumnezeu intotdeauna este desavarsita, buna si dreapta. Eu insa straduindu-ma in toata vremea sa-mi plec voia mea inaintea dumnezeiestii voiri, ma socotesc peste masura de fericit.

Invatatorul socotind ca-l va pune pe batran in cumpana, a zis:
- Spune-mi, rogu-te, aceleasi ti-ar fi gandurile si daca Dumnezeu te-ar trimite in iad?

- Oare chiar El o sa ma trimita in iad? El stie ca eu ma tin puternic de El prin adanca smerenie si prin dragostea nefatarnica ce-I port. Cu aceste doua legaturi eu m-am legat atat de puternic de Domnul, incat, oriunde m-ar trimite, acolo il voi lua si pe El cu mine, si pentru mine e cu mult mai bine sa fiu cu Domnul in afara Cerurilor, decat in Ceruri fara El.

S-a minunat dascalul de asemenea raspunsuri ale batranului, si a cugetat in sine ca aceasta este cu adevarat calea cea mai scurta spre Dumnezeu, cand oamenii isi pleaca voia lor inaintea sfintei si dumnezeiestii Vointe. Dorind insa dascalul sa mai incerce intelepciunea cersetorului, a intrebat:

- De unde ai venit aici?
- De la Dumnezeu am venit.
- Unde L-ai gasit pe Dumnezeu?
- Acolo unde mi-am intors sufletul de la toate lucrurile zidite, prin ganduri si constiinta curata.
- Cine esti tu?
- Cine vezi, dar sunt multumit de aceasta stare si n-as da-o pe toata bogatia imparatilor pamantesti. Adevaratul imparat este orisicare om care stie sa-si fie stapan si sa-si carmuiasca gandurile sale.
- Dar unde este imparatia ta?
Cersetorul a raspuns, aratand cu mana la cer:
- Acolo este imparatia mea.
- Cine te-a invatat pe tine, batrane, toate acestea si cine ti-a dat aceasta intelepciune?
- Domnul meu, iti voi spune despre mine ca in toata vremea petrec in tacere si de ma rog ori cuget la cele cuviincioase, ma sarguiesc mai mult decat toate a fi in unire cu Dumnezeu si deplin impacat cu voia Sa.

Invatatorul l-a lasat pe cersetor si mergand intru ale sale, lauda pe Domnul Dumnezeu care a dat atata intelepciune batranului cel sarac.

Morala

Asemenea acestui sarman, orsice crestin care rabda necazuri trebuie sa stie cu credinta tare ca, fara de ingaduinta Domnului, nici o incercare nu se savarseste. Nu socoti ca trebuie sa rabzi din pricina rautatii omenesti, ori din alcatuirea imprejurarilor, ci ia aminte ca toate sunt din ingaduinta lui Dumnezeu. El este Cel ce va pedepsi, dar tot El, pe cei ce au rabdat cu multumire pedepsele Sale ii va saruta, ii va mangaia si le va darui milele Sale.

Pleaca-te deci, si impartaseste-te din dumnezeiasca voie, care este buna si desavarsita si lucratoare a tot binele si incredintandu-te acesteia, asteapta mila lui Dumnezeu si rosteste pururea impreuna cu cuviosul Iov: "Cum a fost voia Domnului, asa s-a si facut; fie numele Domnului binecuvantat" (Iov 1, 21), si pururea iti adu aminte, ca mai pe urma, nenorocirile lui Iov prin vointa lui Dumnezeu s-au schimbat intr-un bine prea mare!

LA MULTI ANI ROMANIA TRAIASCA ROMANII DE PRETUTINDENI!!

DORDIDOR — Sun, 30 Nov 2008 23:12:06 UT

CALDURA FOCULUI

DORDIDOR — Tue, 18 Nov 2008 23:57:15 UT

In timpul Sfintei Spovedanii, un tanar l-a intrebat pe duhovnicul sau:

- Parinte, imi simt sufletul greu de pacate. Cum pot sa fiu iarasi linistit, cand stiu ca am gresit ?

- Fiule, omul nu trebuie sa-si piarda niciodata speranta. Chiar daca am pacatuit, Dumnezeu ne va ierta greselile, dar cu o conditie: sa ne caim. Sa ne caim cu sinceritate, din suflet. O sa-ti dau un exemplu. Afara este iarna grea, gerul este mare. Du-te si adu-mi un turture de gheata.

Cand tanarul s-a intors tinand bucata de gheata in mana, parintele a luat-o si a aruncat-o in soba, unde turturele a inceput imediat sa se topeasca la caldura focului.

- Ai vazut gheata pe care ai luat-o de afara ?! Era asa de la inceputul iernii si tot asa ar mai fi ramas, oricat ar fi stat in frig. Dar acum, ca ai adus-o inauntru, vezi cum a inceput sa se topeasca ? Devine iarasi apa curata si folositoare. Cat era inghetata nu era buna de nimic.

La fel este si sufletul, atunci cand ingheata de atatea pacate. Dar daca te caiesti sincer, caldura rugaciunii tale si harul Domnului topesc tot ce-i rau si-ti aduc viata si liniste in suflet.

- Priveste pomii de afara, i-a mai spus parintele. Sunt inghetati de ger, dar, la primavara, soarele ii va incalzi si iarasi se vor trezi la viata.

La fel sa ai si tu rabdare si incredere in bunatatea si mila lui Dumnezeu si sa te caiesti din suflet, fiindca asa cum caldura focului topeste gheata, la fel cainta sincera vindeca sufletul bolnav de pacate.

"Marturisirea faptelor rele este inceputul faptelor bune."

LA MULTI ANI Dorina

DORDIDOR — Sat, 15 Nov 2008 00:10:12 UT

Scumpa noastra prietena DORINA

Draga noastra
Ai reusit sa mai prinzi inca un trandafir in buchetul tau. Fie ca Cel de Sus sa vegheze mereu asupra ta, sa ai parte numai de bucurii, sanatate si tot ceea ce-ti doresti sa ti se indeplineasca.
La multi Ani!

Pentru tot ceea ce ai incercat sa faci pana acum si nu ti-a iesit, pentru tot ce ai construit dar s-a ruinat, pentru tot ce ai cautat in zadar si nu ai gasit, azi ai voie mai mult ca oricand sa crezi intr-o minune. Este ziua ta si numai a ta. Azi trebuie sa crezi in visele tale!
LA MULTI ANI!!!

Pentru ca astazi este o zi speciala pentru tine, ne alaturam si noi celor ce-ti doresc din adancul sufletului sa ai parte numai de impliniri, satisfactii, multa sanatate, si Dumnezeu sa te calauzeasca si sa oranduiasca totul cum este mai bine pentru tine! Fie ca anii ce se scurg sa treaca, precum razele soarelui mangaie o floare ce sta sa infloreasca! "LA MULTI ANI !!!"

[video]ro-842624[/video]

[photo]7065279[/photo]

TE IMBRATISAM CU DRAG
MARIA GIANINA DORU

Despre prietenie

DORDIDOR — Wed, 05 Nov 2008 19:09:00 UT

Se spune ca a fi sincer inseamna a nu ascunde nimic celuilalt, a te deschide tot. Este exact, dar criteriul acestei sinceritati il are intotdeauna celalalt, nu tu. Esti considerat sincer nu ”cand nu ascunzi nimic” celuilalt, ci cand nu ascunzi ceea ce asteapta de la tine sa ascunzi.
Este poate paradoxal, dar asa e; sinceritatea ta nu se verifica prin tine, ci prin celalalt. Esti considerat sincer numai atunci cand spui ceea ce vrea si ceea ce asteapta altul de la tine sa spui. Daca ii marturisesti unei prietene ca e frumoasa si inteligenta, in timp ce ea nu e nici una nici alta, nu esti sincer. Daca ii spui ca e urata si foarte putin desteapta, esti sincer. Dar marturiseste-i ca toate acestea n-au absolut nici o importanta, ca altele sunt lucrurile pe care ai dori sa i le spui, ca isi macina timpul intr-un mod stupid, ca traieste o himera, ca viseaza la lucruri ce o indeparteaza de adevar si de fericire atunci sigur nu esti nici sincer, esti nebun.

Este poate ciudat, dar ne temem de o lume ”defavorabila”, de un mediu strain, cu care nu putem comunica, fatza de care nu putem fi ”sinceri”. Pentru a nu fi singuri vrem ca lumea sa fie sincera cu noi. Doar sinceritatea ne da aceasta certitudine ca suntem inconjurati de prieteni, de oameni care ne iubesc, ca nu suntem singuri. De aceea in ceasurile de mare singuratate se fac cele mai multe confesiuni, se deschid sufletele, oamenii se cauta unul pe altul: tocmai pentru a anula acel sentiment al izolarii definitive.
Sinceritatea este si ea, ca atatea altele, un aspect al instinctului de conservare. De fapt, sinceritatea participa la acea complicata clasa de sentimente si orgoliu ce se numeste prietenie si care, trebuie sa recunoastem, constituie unul dintre cele mai serioase motive de a iubi viata. In prietenie se intampla acelasi lucru: esti iubit nu pentru ceea ce esti tu, ci pentru ceea ce vede si crede prietenul tau in tine. Tu, omul, esti sacrificat intotdeauna. Esti iubit nu pentru tine, ci pentru ceea ce poti da, ceea ce poti justifica, verifica, contrazice sau afirma in sentimentele prietenului. Si nu te poti plange, pentru ca si tu faci la fel; toata lumea face la fel.

Ceea ce intristeaza oarecum intr-o prietenie este faptul ca fiecare dintre prieteni sacrifica libertatea celuilalt. Prin ”libertate” inteleg suma posibilitatilor lui, vointa lui de a se schimba, de a se modifica, de a se compromite.
Esti iubit pentru ca prietenii s-au obisnuit cu tine sa te vada pe strada, sa te intalneasca la un anumit local sau pe terenul de sport, s-au obisnuit sa mergi cu ei la cinematograf, in vizita la cunostinte, sa-ti placa, in general, ceea ce la place si lor, sa gandesti, in general, ceea ce gandesc si ei. Unde esti tu in toate aceste sentimente ale lor? Esti descompus, distribuit si asimilat dupa vointa sau capriciul lor; iar tu faci la fel. Daca intr-o zi vrei sa faci altceva decat ceea ce se asteapta de la tine sa faci, atunci nu mai esti un bun prieten, atunci incomodezi, obosesti, stanjenesti. Cateodata esti tolerat; aceasta e tot ce poate oferi dragostea prietenilor tai libertatii tale: toleranta.
Zilele trecute incercam sa vorbesc cu cativa prieteni despre moarte, iar ei parca mi-ar fi spus: ”Draga, fii serios si lasa prostiile la o parte!”. Ei nu intelegeau ca ceea ce le apare lor drept prostii poate insemna pentru mine o problema esentiala. Si atunci m-am intrebat ce ar spune prietenii mei daca as savarsi un act compromitator, dar cerut urgent de libertatea mea? Si mi-am dat seama ca n-ar judeca schimbarea din punctul meu de vedere. Ei n-ar incerca sa treaca o clipa in mine, ca sa imi inteleaga nebunia. M-ar decreta nebun, m-ar tolera s-au m-ar lasa singur. In nici un caz n-ar trece in mine. Or, dragostea adevarata nu insemna decat aceasta completa renuntare la individualitatea ta pentru a trece in celalalt.

O prietenie nu se verifica numai prin libertatea pe care i-o acorzi celuilalt. A ajuta pe un prieten la nevoie, a-l incalzi cu mangaierile tale, a-l inconjura cu ”sinceritatile” tale nu inseamna nimic. Altele sunt adevaratele probe ale prieteniei: a nu-i incalca libertatea, a nu-l judeca din punctul tau de vedere (care poate fi real si justificabil, dar poate nu corespunde experientei destinului celuilalt), a nu-l pretui prin ceea ce iti convine sau te amuza pe tine, ci pentru ceea ce este, pentru el insusi, prin ceea ce trebuie el sa realizeze ca sa ajunga un om. Iar nu un simplu manechin. Toate acestea insa nu ti le cere nimeni, dupa cum nimeni nu-ti cere adevarata sinceritate, ci numai acea sinceritate pe care o doreste el. Nu uitati ca intr-o prietenie nu conteaza numai ceea ce ia celalalt. Fiecare luam mai putin decat ar trebui. Acesta este marele nostru pacat: ca nu ne e sete de mai mult, ca ne multumim cu sferturi; de aceea avem fiecare dintre noi atata spaima de ridicol. Nu numai ca nu dam cat ar trebui, dar luam cu mult mai putin decat ni se ofera.
Mircea Eliade