Blogul lui Alexandrina

Balada intrebarilor....si sunt atat de multe

Alessia_39 — Thu, 26 Nov 2009 11:20:10 UT

dragostea doare

Alessia_39 — Tue, 24 Nov 2009 11:07:50 UT

Din > jurnalul > de calatorie al unui turist american.

Alessia_39 — Tue, 24 Nov 2009 10:44:04 UT

Din
> jurnalul
> de calatorie al unui turist american...
>
> VENETIA :
> Am sosit in oras dupa o ploaie torentiala, cred.
> Toate strazile sunt inundate. Nu se circula decat cu barca.
> Cu toate acestea barcagii sunt foarte veseli si canta
> niste cantonete numite barcarole. Hotelul este cam vechi si
> broasca de la usa camerei oracaie ingrozitor.
>
> LONDRA:
> La Londra n-am vazut nimic din cauza cetii. In
> ultima zi, ceata
> s-a
> ridicat pentru cateva secunde si am putut vedea un superb
> turn cu ceas. Ceasul statea, dar eu n-am mai stat.
>
> MADRID :
> Orasul este frumos, are strazi largi, cu fantani
> ecvestre si statui
> arteziene. Au si un palat mare, dar cam neprimitor. In
> schimb,
> locuitorii sunt simpatici, vorbareti, ospitalieri si se
> numesc români.
>
> PARIS :
> Dupa cate imi aduc aminte de la scoala, Parisul este
> capitala
> Germaniei. Cu toate acestea, strazile Parisului sunt pline
> de
> japonezi. Numarul frumoaselor si renumitelor frantuzoaice
> s-a redus foarte mult. Ele nu mai pot fi vazute decat sub
> forma unui tablou expus la Muzeul Luvru si care reprezinta o
> italianca uratica ce zambeste tamp.
>
> PRAGA:
> La Praga am cunoscut o blonda delicioasa, care m-a
> servit cu o sunca de
> neuitat...
>
> BUCURESTI:
> Ghidul pe care-l am la mine, aparut in New York ,
> imi prezinta
> Bucurestiul drept capitala Ungariei. Cred ca la mijloc este
> o
> greseala. In Gara de Nord se vorbeste mult turceste, ceea
> ce ma face sa cred ca nu sunt in Bucuresti, ci in Frankfurt
> pe Main
>

iti multumesc pentru iubirea ta, Virgil

Alessia_39 — Tue, 24 Nov 2009 10:05:47 UT

din dragoste

Alessia_39 — Tue, 24 Nov 2009 09:54:06 UT

http://www.youtube.com/watch?v=dUhjCL1OGeU

de la iubitul meu, dragostea mea

Alessia_39 — Tue, 24 Nov 2009 09:18:50 UT

De la iubitul meu

Alessia_39 — Tue, 24 Nov 2009 09:07:39 UT

As vrea sa colorez padurea,
Sa pot s-o fac in mii de feluri,
Sa pot sa intalnesc iubirea,
Ce se coboara dinspre ceruri.
As vrea sa cred, sa pot visa, sa te aduc de partea mea.
As vrea ca timpul sa-l opresc sa-ti spun de fapt cat te iubesc.

PENTRU IUBIREA MEA

Alessia_39 — Tue, 24 Nov 2009 07:41:13 UT

Daca drumul catre tine ar fi asternut cu foc
eu as trece printre flacari si n-as regreta deloc!
Daca ma iubesti de ce ma faci mereu sa plang?
Daca ma urasti trage in mine cu arcul,
dar ai grija sa nu ma nimeresti in inima pentru ca acolo te afli tu.
Daca m-ai intreba cine sunt ti-as raspunde IUBIREA,
daca m-ai intreba ce fac, ti-as spune IUBESC,
daca m-ai intreba pe cine, as spune PE TINE!

[video]ro-1153586[/video][video]ro-1246144[/video]

DRAGOSTEA....ASA CUM ESTE IN REALITATE

Alessia_39 — Thu, 19 Nov 2009 13:13:48 UT

Despre dragoste

Octavian Paller

Despre dragoste - citate de Octavian Paller

Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire...
Iubirea nu e doar un zambet, nu e doar o floare, iubirea e un suflet
ranit si apoi vindecat de altul...
Iubirea trebuie invatata, incercata si experimentata... prima atingere
nu reprezinta niciodata expresia ei desavarsita...
O iubire pe care esti nevoit s-o pazesti nu reprezinta nimic.
Dar tocmai asta n-au sa inteleaga niciodata oamenii cu adevarat gelosi.
Gelozia ia nastere odata cu dragostea, dar nu moare odata cu ea...
Cine iubeste si este iubit nu va mai fi niciodata acelasi om ca
inainte...
Nu uita: langa cel mai inalt punct al fericirii se afla cea mai adanca
prapastie a durerii...
Pentru dragostea care se mai gaseste in lumea aceasta si pentru toti
cei care stiu sa o aprecieze, pentru toti indragostitii...
LA MULTI ANI!
Fericirea nu inseamna sa ai ceea ce doresti, ci sa doresti ceea ce ai.
Nu rupe firul unei prietenii, caci chiar daca il legi din nou, nodul
ramane...
Sa nu crezi ca poti stabili cursul iubirii, caci ea, daca te considera
vrednic, iti va indrepta ea cursul!...
Dragostea nu este numai flori, zambete, iubire, ci inseamna si lacrimi,
dorinta, pasiune si de aceea putini au privilegiul de a-i descoperi
puterea.
Cine are capacitatea de a se indragosti, poate avea mereu incredere in
iubire si in valoarea omului de care s-a indragostit!
Dragostea e la fel ca o boala pe care daca nu o tratezi se agraveaza...
si ca orice floare pe care daca nu o uzi se ofileste...
Nu iubesti o femeie pentru ca este frumoasa, ci este frumoasa pentru ca
o iubesti tu!
Iubirea e tot ce dorim, iar in final e tot ce-am avut.
Daca exista un sens al vietii... atunci EA este sensul, daca nu... EA
ar trebui sa fie...
Fara dragoste suntem orfani de toate, fara pasiune suntem ca o moara de
vant spanzurata in vid!
In iubire se simte mai mult decat e nevoie, se sufera mai mult decat se
cugeta, se viseaza mai mult decat se traieste...
Fericirea noastra rezida in ceea ce-l determina pe om sa-si dea seama
ca este om si sa ramana asa.
Numai o mare nenorocire ne poate arata cat de marunte sunt nemultumirile
"insuportabile"
Parfumul reprezinta sentimentele florilor. Adevarata prietenie este
asemenea unui trandafir: nu-i realizezi frumusetea pana cand nu se
ofileste...
Atinge steaua de neatins si nu-i uita pe cei ce au crezut in tine
Iubirea e un sarut furat, un zambet inocent, o imbratisare patimasa...
si un suflet smuls din piept...
O dragoste generoasa isi are intotdeauna testamentul pregatit din timp.
Iubirea impartasita de oameni este forta cea mai mare care exista in
lume si izvorul cel mai important pentru poezie...
Despartirile au ceva din melancolia asfintitului, o blanda stralucire
care ascunde in ea avertismentul intunericului...
Prietenia este asemenea unei iubiri fara aripi...
Daca nu ai iubi, cum ai putea pretui orbitoarea lumina a soarelui si
mangaietoarea lumina a lunii?
Masurarea vietii omului nu este in functie de timp, ci de buna ei
folosire. Doar o viata traita pentru altii este o viata care merita traita.
Dreptatea poate sa ne avertizeze asupra ceea ce este bine sa evitam;
insa doar inima ne spune ceea ce este mai potrivit sa facem...
Nu exista indatorire pe care s-o subestimam mai mult, decat aceea de a
fi fericiti...
Iubirea de tara, iubirea de parinti, de prieteni si de tot ceea ce ne
inconjoara este pretutindeni si ne copleseste in fiecare minut pe care-l traim.
Am o banala intrebare pentru voi...: "Dragostea s-a nascut prin femeie
sau Femeia s-a nascut din Dragoste...?"
Invatati sa lasati pe chipul vostru sa infloreasca un zambet. Este
darul pe care-l oferiti aproapelui, este darul pe care-l oferiti intregului Univers!
Fiecare are propria sa filozofie a iubirii..., unii si-au faurit-o din
lemn, altii din piatra...
Dragostea este intelepciunea nebunului si nebunia inteleptului
Dragostea consta in dorinta de a da ceea ce este al tau altuia si de a
simti fericirea acestuia ca si cum ar fi a ta...
"Cand dragostea vorbeste, vocile tuturor zeilor par a fi adormite in
armonia raiului." - William Shakespeare
Nu putem merge departe in prietenie, daca nu suntem dispusi sa ne
iertam unii altora micile defecte...
Nu incerca sa gasesti iubirea absoluta, pentru ca nu exista. Totul este
relativ pe lumea asta, pana si iubirea...
O viata fara dragoste este asemenea unui an fara primavara.
pierduta lucire din raza de luna, frumoasa mea umbra, ce umbra nebuna,
frumoasa lumina, scapata din stele, cazuta-i din noapte in visele
mele...
Adevarul care ii face pe oameni liberi este in cea mai mare parte
adevarul pe care oamenii n-ar vrea sa-l auda.
Cand iubirea, acel puf de papadie, ce vine mereu si pleaca cu primul
fir de vant, va trece si pe la poarta ta, atunci vei sti ca m-ai
intalnit...
Sa visezi un inger?...
dar am deja un vis...
si am si un inger...
iar ingerul e visul meu...
Cand iubesti esti cel mai fericit om din lume; cel mai trist lucru este
sa suferi din iubire...
Fara IUBIRE nu exista viata!
IUBITI-VA!
Si alungati bezna aceasta ce ne sugruma in fiecare clipa!
Dragostea sau Iubirea este un giuvaer de mare pret, dat in dar fiecarei
fiinte umane. Daca l-ai pierdut, viata ta nu mai are nici un sens...
Dorul e focul in care ard sperantele, dorintele, durerile, iar cenusa
ce ramane reprezinta amintirile...
In iubire, chiar si tacerea e plina de lumina, avand un anume farmec.
Iubirea sincera si profunda nu are nevoie de vorbe multe.
Nu dispretui lucrurile mici; o lumanare poate face oricand ceea ce nu
poate face niciodata soarele: sa lumineze ... noaptea!
Loviturile vietii nu sunt numai distructive, ci si constructive; ca
loviturile ciocanului in dalta unui sculptor priceput...
Iubirea nu constientizeaza, nu ascunde si nici macar nu ignora
defectele, ci pur si simplu le arde.
Oamenii ne dau uneori vise dar viata le spulbera
Iubesti pe cineva atunci cand ai ajuns sa vrei sa-i dai ceea ce ai mai
bun si hotarasti sa i te dai pe tine insuti...
Unii oameni vin si pleaca repede din viata noastra, altii stau o vreme,
punandu-si amprenta pe inima noastra. Dupa plecarea lor,nu vom mai fi
niciodata aceiasi.
Dragostea e speranta si fara speranta lumea nu ar exista...
Sa ai curaj sa risti pentru adevarul din inima ta, dar sa nu te minti
cand il asculti.
Viata este frumoasa si e pacat sa trecem prin ea, fara sa iubim, macar
o singura data, cu adevarat...
Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire.
Iubirea este singura pasiune care se plateste cu o moneda fabricata de
ea insasi... "jertfa".
Sigur ca exista si dragoste la prima vedere, dar este intotdeauna bine
sa mai aruncam si o a doua privire.
Dragostea este un joc ciudat:
sau amandoi castiga sau amandoi pierd...
Iubirea este singurul lucru care poate fi impartit la infinit fara sa
se micsoreze...
Femeia...
este cea careia ii datoram fericirea, tristetea, bucuria, viata...
Sa fiti iubite, stimate doamne si domnisoare!
Sa astepti mereu dragostea ca pe un fel de jertfa pe care nu ai cum s-o
oferi, pentru ca de fapt asteptai o jertfa pe care sa o poti oferi ca
pe o dragoste...
Putem numara stele de pe cer din nebunie ori din plictiseala. Uneori din ambele motive. Insa de cele mai multe ori uitam sa ne numaram si pe noi singura stea singura planeta, singurul soare care conteaza ! Privim Universul cu o ciudata neincredere, de parca nu am putea concepe ca mai exista si alte lumi, si alte realitati, si alte locuri in care alte forme de oameni iubesc, urasc, ucid, traiesc Astfel ca, realitatea ne izbeste necontenit cu partea ei ascunsa in umbra: Ceea ce nu vedem ne vede. Ceea ce nu simtim ne simte. Ceea ce nu ne lipseste ne apartine. Treptat, insa, lucruri pe care nu le vedem devin vizibile iar lucrurilor pe care suntem obisnuiti sa le avem incepem sa le simtim lipsa. Natura noastra ne spune ca omul este un sistem dinamic in care o infinitate de lucruri pe care le avem face schimb de materie si spirit cu o infintate de lucruri pe care nu le avem. Atat timp cat va exista un echilibru in acest sistem va exista si armonie. Insa omul este o fiinta haotica ce va tinde sa-si asume rolul cunoasterii si va claca in fata noilor infinituri de necunoastere pe care le va intrezari. Omul nu a fost creat pentru a fi fericit ci pentru a oscila intre nebunia descoperirii si plictisela de armonie. Fericirea este doar momeala ce-l va tine in cursa, pana la sfarsit

Lacrimi amare

Alessia_39 — Thu, 19 Nov 2009 12:42:00 UT

Lacrimi amare ma incearca din nou .... cand simt ca dragostea doare inca o data.....si suferinta ma impresoara....

Zodiac erotic - GEMENII

Alessia_39 — Fri, 13 Nov 2009 11:08:53 UT

Gemeni 21 mai - 20 iunie

Femeia gemeni:

Este un harem intreg. intrece 10 femei - ca spiritul care iese din sticla de cate ori il chemi - de fiecare data alta. Misterioasa si atragatoare. Poate sa atraga pe oricine fiindca este spirituala si provocatoare in conversatii.Ii place sa asculte cu compasiune, arata interes pentru problemele altora. Cine i se destainuie - este ascultat si primeste sfaturi. Altora li se pare greu sa dea solutii, gemenilor - din contra. Se imprietenesc usor, dar nu le place sa fie legate. Pentru a face bucurii prietenilor, nu precupeteste efort si timp. Cand este vorba de zile de nastere sau de aniversari pe ele se poate conta. Pentru prieteni isi tin inima in plasa, ca sa o vada, dar de posedat nu o va poseda nimeni. Ii place sa fie agreata, desi ea nu agreaza pe toti. Nu-i place sa piarda timpul cu probleme pe care ea le-a rezolvat de mult. Tot timpul cauta un ventil pentru energia ei. Trece spontan la fapte fara sa gandeasca prea mult, ia decizii repede. Se increde mai degraba in reflexele ei decat in judecata ei. Se concentreaza greu la o treaba fiindca nu are rabdare si se gandeste deja la urmatoarea. O fascineaza noul. Simte si ea ca nu este destul de organizata. Jura ca duce la capat o treaba, incepe bine, dar nu reuseste. La mijlocul drumului incepe sa se gandeasca la ce urmeaza si cauta deja o noua rezolvare. Un drum necunoscut care sa promita ceva mai mult. Foarte emotionala, trece toata scoala de la A la Z intr-un timp in care altii ajung doar la B. Asa cum nu se multumeste cu o singura stare de spirit nu se multumeste cu un singur iubit, cu o singura munca sau cu un singur plan. Este multilaterala, vesela si distractiva, prietenoasa, dar uneori are nevoie de un umar de care se sprijine, plina de neliniste si tristete. Cu toate ca este intelegatoare si sensibila este considerata rece pentru ca se foloseste mai mult de inteligenta decat de sentiment. Zodia ei este condusa de Mercur, planeta gandirii logice. A nu se incerca sa se lege. Este un spirit liber, nu o pasare pe care sa o tii intr-o colivie aurita. Vine cand vrea si pleaca cand ii place. Acesta este stilul ei. De la partenerul ei cere o potrivire psihica si nu se lasa prinsa intr-o situatie subalterna. In tinerete ii place sa aiba de a face cu mai multi barbati. Nu-i ajunge sa schimbe viata, cariera si caracterul unui singur barbat. Face continuu schimbari: muta mobilele altfel, cauta o locuinta noua, incearca retete de bucatarie noi. Nu este multumita niciodata de starea ei actuala - este de altfel unul din motivele pentru care nu se casatoreste. Schimbarea este elementul lor, singurul pe care nu reusesc sa-l schimbe. Iubeste luxul si face totul ca sa-l aiba. Deoarece nu se leaga sentimental nu-i vine greu sa foloseasca sexul ca si arma. Si are destul sarm si fantezie ca sa castige lupta.In relatiile cu barbatii deseori pare a duce un joc lipsit de inima. Iubitul inselat de obicei o iarta si uita raul daca se intoarce la el. Merita sa faci o experienta: este incantatoare, obositoare si femeie 100%.

Viata sexuala a femeii gemeni:

Nu are nevoie de prea mult decor. O multumeste bancheta masinii, in schimb nu-i place sa fie zorita. Mai ales daca partenerul ei se grabeste poate deveni rece ca si gheata, ii place totul in dragoste pana la lascivitate. Pentru rabdarea lui, ii daruieste partenerului toata pasiunea. Pentru iubitul care vrea sa o paraseasca - trebuie sa stie ca ea cauta ceva ideal, pentru ea o relatie amoroasa trebuie sa fie ceva universal in care sa se insumeze fizic, psihic, practic si romantic. Adesea ea face inceputul unei relatii. Se inflacareaza mai mult din curiozitate, nu se va rusina niciodata de comportamentul ei pentru ca nu recunoaste decat propriile ei percepte. Face cu placere doua lucruri deodata, are idei bune, bazate pe intuitie. Este mereu in cautarea satisfactiei. Manata de fantezia ei, va practica actul sexual mult mai des decat celelalte femei. Este de multe ori bisexuala.In relatii cu barbatii are usoare tendinte spre sadism, in cautarea excitatiei va fi atrasa de fetisism. Poate fi atrasa si de mirosuri dar se va excita fizic nu sentimental. Curiozitatea si nu perversitatea constituie motivul comportamentului ei. Iubeste lucrurile erotice si dovedeste in folosirea lor, multa fantezie.

Barbatul gemeni:

Este tot timpul in miscare; de la un om la altul, de la un loc la altul, de la o activitatea la alta. Nelinistit, nervos nu se va multumi cu a-si trai ziua, si va incerca sa traiasca intr-o zi ceea ce altii traiesc intr-o saptamana sau o luna. Este omul contradictiilor. Femeia nu va sti niciodata daca o doreste cu adevarat caci comportamentul sau este contradictoriu. Oricare ar fi sentimentele sale, el va incerca instinctiv sa le ascunda. Nu suporta un orar de munca sau de viata. Nu putem cere de la el sa respecte orele de masa sau sa doarma la o anumita ora. Nu suporta sa fie sclavul ceasului. Deosebit de inteligent, stapaneste arta vorbirii. Abordeaza multe teme, pe care insa nu le epuizeaza. Nu-i place sa fie invins intr-o discutie verbala. Chiar in conversatie i se poate observa nelimitarea de la un subiect la altul, dar tocmai acest lucru are un efect magnetic. Ceea ce spune are haz si este plin de spirit. Fascinant si multilateral. Entuziasmul sau are drept consecinta epuizarea talentului sau. Va concepe cu energie un plan dar la realizarea lui nu va putea participa cu aceeasi energie. Tocmai de aceea va fi intrecut de alti colegi sau concurenti mai putin dotati cu inteligenta si fantezie. Insuccesele il demoralizeaza. Se chinuie cu reprosuri. Dar aceasta stare nu dureaza mult. Un nou interes apare si il excita. Este pasionat de jocuri si de sport, aventuri sau alte modalitati de distractie, ii place sa calatoreasca perioade scurte de timp pentru a vedea mereu lucruri noi. Munceste mult si istovitor dar numai pe perioade scurte de timp. Cel mai bine se realizeaza intr-o munca spirituala, are nevoie de multe pauze. Aventurile sale il satisfac mai mult decat munca. Ii place sa fie indragostit si nu va pierde nici o ocazie, dar in acelasi timp ii place libertatea si nu-si va subjuga eul in favoarea niciunei femei. Chiar si in dragoste il plictiseste rutina, caci el va trebui sa-si dovedeasca in alte locuri superioritatea intelectuala. Daca femeia accepta aceste lucruri cu prea multa usurinta, se va simti frustrat. Ii place sa fie contrazis: protestul inainte de a-si savura victoria. Problema cea mai spinoasa: nesiguranta sa. I se va reprosa instabilitatea si capriciozitatea. Imediat dupa ce a priceput esenta unei probleme va cauta alta. La servici va fi recunoscut ca omul cu ideile cele mai stralucite, cu posibilitati de avansare rapida, nelimitate. Dar nu ramane prea mult la aceeasi firma pentru a putea avansa. Recunoaste si rezolva probleme cu rapiditate. Stie a da solutiile adecvate dar se plictiseste repede si va cauta alte domenii de realizare. Cel mai bine se simte in rolul "tamponului" sau al sfatuitorului care se confrunta mereu cu alte probleme. Este un bun strateg, dar transfera tactica altora. Cand contul la banca este suficient, va cauta un pretext pentru al cheltui. Multi oameni cred ca gemenii au o vitalitate inepuizabila si ca au incheiat un pact cu tineretea vesnica. Au o nesecata dorinta de a cunoaste si multa bucurie de a trai. Este de altfel denumit si zeul Pan al zodiacului caci pare sa nu atinga maturitatea. Femeile nu joaca rolul principal in viata sa desi nu se da in laturi de la nici o aventura. Cand porneste la vanatoare nu este manat de instinctul sexual ci mai mult de dorinta de a incerca ceva nou. La inceputul relatiei este minunat si face tot ceea ce doreste femeia. Dar in curand se dezumfla si are nevoie de o schimbare pentru a se incarca din nou. Sentimentele sale sunt superficiale. A trai prezentul cu el, este minunat, dar viitorul este nesigur.

Viata sexuala a barbatului gemeni:

Nu-si pierde niciodata suflul, dar nu devine obositor si sentimental. Poate juca, cand vrea, dublul rol: spectator si participant. Stie sa aduca femeia in orice stare. Stie precis cum sa declanseze anumite reactii. Are ceea ce psihologii numesc "aperceptie". isi va satisface curiozitatea dar in timpul actului sexual isi va studia reactia. Nu suporta intunericul, are nevoie de lumina si oglinzi pentru a se putea studia, ii plac filmele pornografice. Se excita greu si de aceea prefera jocurile preambulului. Actul in sine este scurt si salbatic. Mediul in care iubeste nu conteaza. De cele mai multe ori nu tine cont de partenera, il intereseaza satisfacerea curiozitatii. Nu multe femei pot observa acest lucru pentru ca este un amant rafinat. Stie sa spuna unei femei ceea ce ea doreste sa auda. Creaza o atmosfera romantica. Desi este convingator sa nu avem incredere oarba in sinceritatea lui. Ea este adevarata pentru un moment doar. Prezinta tendinta spre bisexualitate si spre sadism.

Zone erogene:

Mainile si bratele sunt cele mai sensibile. Femeile reactioneaza la sarutul mainii. Barbatilor le place sa fie tinuti de mana. Amandoura le place sa li se mangaie bratele, sau sa li se sarute partea interioara a bratului.

Asa incepe...

In primul moment avem senzatia stranie ca gemenii sunt cunoscuti. Discutia este plina de haz si de spirit, se rade mult. Viata pare a fi mult mai excitanta decat inainte. Magnetismul lor vibrant va alunga plictiseala. Trebuie sa stim sa exploatam curiozitatea lor. Cel care doreste sa atraga gemeni trebuie sa fie vesel si spiritual, sa nu arate ca este vrajit de farmecul lor. Le plac misterele si secretele. Cheia o constituie fantezia. Le plac societatile iesite din comun. Oamenii celebri, discutiile spirituale, jocurile distractive. Nu este rau sa-i invitam la un bal mascat. Sa nu uitam ca sunt firi intelectuale, ii atrag discutiile despre expozitii, muzee, teatre...Locurile banale, comune trebuie ocolite. Se intereseaza de tot ceea ce este la moda. Au nevoie de ascultatori. Sa nu neglijam dualitatea lor. Nu le vom propune vizionarea unui film sau o cina, ci ambele. Cei cu pareri fanatice sau extreme nu se vor intelege bine cu ei. Gemenii sunt liberali si toleranti. Le place barfa: sa le povestim deci toate intamplarile suculente pe care le-am auzit sau citit recent.

Sfarsitul relatiei...

Se realizeaza foarte usor. Devenim plictisitori, provocand certuri (lor nu le plac discutiile la modul salbatic), ii plictisim cu problemele noastre, devenim nerabdatori, preferam acelasi local, aceiasi oameni, iesim cat mai rar seara din casa. Invitam prietenii cei mai plictisitori. Curand gemenii se vor plictisi si vor pleca ei, fara a mai reveni vreodata. Cine cu cine, cum si de ce ?

GEMENI - BERBEC
Ambii sunt veseli, entuziasti, iubesc schimbarile in pat nu se vor plictisi. Berbecul va da o relatie ferma gemenilor, lucru de care acestia au nevoie. Capriciozitatea si nestabilitatea gemenilor excita berbecul. Exista premise excelente pentru o relatie de scurta sau lunga durata.

GEMENI - TAUR
Taurul gelos si stapanitor nu se poate intelege cu gemenii mereu schimbatori. Gemenii incearca sa scape de sub limitele impuse de taur. Din punct de vedere sexual taurul este prea greoi pentru gemeni, iar gemenii nu pot da siguranta e care el are nevoie. Relatie nefericita si de scurta durata

GEMENI - GEMENI
Ar avea multa satisfactie, dar legatura nu poate dura mult.In afara unei atractii fizice trecatoare toate celelalte indica un fiasco. Ambii sunt cocheti, impulsivi, usor plictisiti. Relatia erotica se desfasoara turbulent, casnicia este o catastrofa. In cazurile foarte rare in care relatia se mentine se va forma cea mai stranie pereche posibila.

GEMENI - RAC
Racul este prea sensibil si prea timid pentru a-si arata sentimentele, iar gemenii vor jocul in dragoste. Racul are nevoie de laude, gemenii sunt uneori brutali. Se creaza greutati ce nu vor permite o relatie de durata. Casnicia esueaza.

GEMENI - LEU
Leul cu larghetea sa este o figura de ceara in mana gemenilor si culmea este ca este si fericit... gemenii sunt plini de fantezie si leul ii va admira chiar atunci cand gemenii vor merge pe drumul lor. O combinatie ideala. Relatie fericita si satisfacatoare. O casnicie buna.

GEMENI - FECIOARa
Fecioara vede in gemeni un amant nematurizat, iar ei gasesc fecioara de moda veche si plicticoasa. Fecioara are pareri fixe despre comportamentul sexual. Gemenii sunt instabili, cand pasiunea s-a mistuit, fecioara devine artagoasa, vor critica si gemenii vor cauta compensatie in alta parte. Relatia nu va fi de durata.

GEMENI - BALANTA
O relatie interesanta, ambii sunt dragastosi si legatura lor sexuala devine focoasa. Nu sunt gelosi si nici posesivi. Temperamentul lor are un efect stabilizant. Ambii experimenteaza cu placere in domeniul erotic. Relatia e plina de satisfactii si casnicia fericita

GEMENI - SCORPION
Se potrivesc bine din punct de vedere sexual. Atractia fizica insa nu ajunge. Scorpionul este gelos, gemenii capriciosi. Cand scorpionul strange prea mult haturile, gemenii vor incerca marea evadare. Dupa o relatie pasionala, legatura se raceste. Casnicie pentru o pereche deosebita doar.

GEMENI - SAGETATOR
Gemenii au tendinta de a critica mereu comportamentul sagetatorului in pat. Relatia are si alte puncte slabe. Pozitiv este faptul ca nici unii nu sunt nici pretentiosi, nici posesivi. Legatura incepe impulsiv si se termina tot asa. Pentru o casnicie trebuie sa se straduiasca amandoi.

GEMENI - CAPRICORN
Gemenii sunt pentru capricornul conservator si egocentric, prea nerabdadori si libertini. Capricornul se intereseaza mai mult de munca si de relatiile sexuale si de aceea gaseste ca gemenii sunt prea usuratici. O relatie este posibila, iar o casnicie - o dovada pentru ceea ce inseamna dragoste staruitoare.

GEMENI - VARSATOR
Gemenii sensibili, pretuiesc fantezia varsatorului, pot deveni amanti inventivi. Trasatura caracteristica: necumpatarea. Relatia poate sfarsi intr-o prietenie frumoasa. Casnicia pare sa fie placuta dar se bazeaza mai mult pe simpatie decat pe pasiune.

GEMENI - PESTI
Amandoi se potrivesc in imaginarea unor fapte, nu in trairea lor efectiva. Pestii sunt sensibili pentru gemeni. Se ajunge la neincredere.

Rugăciune pentru vrăjmași

Alessia_39 — Mon, 02 Nov 2009 10:01:09 UT

Doamne binecuvântează pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem! Vrăjmaşii m-au împins şi mai mult spre Tine, în braţele Tale, mai mult decât prietenii. Aceştia m-au legat de pământ şi mi-au răsturnat orice nădejde spre pământ. Vrăjmaşii m-au făcut străin faţă de împărăţiile pământeşti şi un locuitor netrebnic, faţă de pământ. Precum o fiară prigonită, aşa şi eu, prigonit fiind, în faţa vrăjmaşilor, am aflat un adăpost mai sigur, ascunzându-mă sub cortul Tău, unde nici vrăjmaşii, nici prietenii, nu pot pierde sufletul meu.
Doamne, binecuvântează pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem. Ei au mărturisit în locul meu păcatele mele în faţa lumii. Ei m-au biciuit, când eu m-am cruţat de biciuire. Ei m-au chinuit atunci când eu am fugit de chinuri.
Ei m-au hulit atunci când eu m-am măgulit pe mine însumi.
Ei m-au scuipat atunci când eu m-am mândrit cu mine însumi.
Când eu m-am făcut înţelept, ei m-au numit nebun.
Când m-am făcut puternic, ei au râs de mine ca de un pitic.
Când am vrut să conduc pe oameni ei m-au împins înapoi.
Când m-am grăbit să mă îmbogăţesc, ei m-au smucit înapoi cu mână de fier.
Când m-am gândit să dorm liniştit, ei m-au trezit din somn.
Când mi-am zidit casă pentru viaţă lungă şi liniştită, ei au răsturnat-o şi m-au izgonit afară. Într-adevăr vrăjmaşii m-au dezlegat de lume şi mi-au prelungit mâinile până la veşmântul Tău.
Binecuvântează Doamne pe vrăjmaşii mei!
Binecuvântează-i şi-i înmulţeşte; asmute-i şi mai mult împotriva mea, ca fuga mea spre Tine să fie fără întoarcere; ca să se rupă nădejdea mea în oameni ca pânza de păianjen; ca smerenia să împărăţească deplin în inima mea; ca inima mea să devină mormântul celor rele. Ca toată comoara mea să o aduni în ceruri. Ah, de m-aş elibera odată de autoamăgire, care m-a încâlcit într-o mreajă cumplită a vieţii înşelătoare!
Vrăjmaşii m-au învăţat să ştiu ceea ce puţin ştiu în lume: că omul nu are pe pământ vrăjmaşi afară de sine însuşi. Doar acela urăşte pe vrăjmaşi, care nu ştie că vrăjmaşi nu sunt vrăjmaşi, ci prieteni severi. De aceea, Doamne, binecuvântează pe prietenii şi pe vrăjmaşii mei! Sluga blestemă pe vrăjmaşi căci nu ştie, iar Fiul îi binecuvântează căci ştie. Fiul ştie că vrăjmaşii nu pot să se atingă de viaţa lui. De aceea El păşeşte liber între ei şi se roagă lui Dumnezeu pentru aceştia.
Doamne binecuvântează pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem!

Ce inseamna femeia gemeni....

Alessia_39 — Thu, 15 Oct 2009 08:21:39 UT

Gemeni:

Se spune des ca facem dragoste cu creierul, nu cu organele sexuale. Aceasta idee ti s-a parut o bazaconie? Atunci ar trebui sa-ti pui pofta in cui daca visezi la o femeie gemeni.
Inainte de a-i avea corpul e nevoie sa-i trezesti mintea. Doar asa poate fi a ta cu adevarat si, crede-ma, nimic nu se va compara cu ceea ce urmeaza sa traiesti: are o multime de idei si stie ce inseamna placerea. Daca simte ca meriti, placerea ta va insemna cu mult mai mult decat bucuria clasica de a o vedea fericita pe femeia iubita.

Este o mare degustatoare a tot ce inseamna preludiu. Nu te gandi nici pe departe la inimioare din ciocolata si floricele presarate prin camera pentru ca nu prea o coafeaza. Mai bine o convorbire fierbinte la telefon in timp ce sta blocata in trafic in drum spre casa, niste casete cu filme pentru adulti despre care ai vrea sa ii ceri parerea sau chiar o carte despre pozitii hot pe care ai citit-o. Cu siguranta nu se va abtine de la a trece teoria in plan practic…

Puncte erogene:

Pentru ca veni vorba despre teorie, tine minte cateva dintre punctele ei erogene.
Nu uita nici picat cu ceara ca bratele si mainile sunt zonele pe care le patroneaza zodia sa. O geamana atinsa delicat pe maini, cu o pana sau poate cu o crema placut mirositoare se va aprinde mai repede decat crezi. Viteza nu strica niciodata si preludiile lungi o plictisesc. Dupa mangaieri calde, degetele ei merita putina atentie si atingerile cu limba in zona palmelor ii vor creste dorinta si mai mult. De aici, plimba-ti limba in jurul bratelor ei, pana spre umeri si asigura-te ca ai destul timp rezervat pentru sex. A te opri acum o va scoate din minti si odata pus pe lista neagra acolo ramai.

Evident, mangaieri pe creier nu prea ai de ce sa-i faci, dar cuvintele potrivite la momentul potrivit vor fi mai mult decat o atingere pe piele. Fii atent ce rol si-a luat si maseaza in directia aceea cu multa siguranta. Poate sa vrea sa fie alintata, rasfatata sau dominata. Nu te sfii sa o provoci verbal, iti va raspunde intr-un mod la fel de provocator. Negocierile se vor aduce apoi intr-un plan mult mai fizic de care se vor bucura ambii participanti. Sau participante. Sau cupluri… Gemenele nu sunt niste clasice in materie de sexualitate. Tu?

Joc:

Stati in picioare, fata in fata, privindu-va in ochi. Departeaza-i putin bratele si mangaie-le pe partea interioara intr-un mod foarte fin, folosind eventual un mic inel vibrator sau o pana de paun. Plimba-te in jos si in sus, cu un ritm constant. Schimba degetele cu buzele sau cu limba sau cu… ce te mai roaga ea. Insista sa repetati exercitiul si la nivelul coapselor.

Un sarut lasat pe mana chiar in timpul penetrarii ii va uni mintea si corpul cu tine.
Incercati pozitii cat mai nebune, locuri cat mai ciudate si jucarii cat mai… safe. Nu o lasa pe ea sa vina mereu cu ideile (cel putin in privinta jucariilor) daca vreti sa iesiti intregi din poveste…Vorbiti. Uneori cuvintele nu spun tot, dar e nevoie de ele ca femeia gemeni sa fie cu totul a ta. Linistea ii pare des o absenta si atunci se pierde de tine, iar totul devine o simpla partida de sex pe care timpul i-o va sterge din memorie. Si asta destul de repejor…

Copiii spun lucruri....profunde

Alessia_39 — Wed, 14 Oct 2009 06:29:03 UT

Ce e căsătoria?
Căsătoria e când păstrezi fata şi nu trebuie să le-o mai dai înapoi părinţilor ei"- Eric, 6 ani

Ce fac îndrăgostiţii la prima întâlnire?
"La prima întâlnire îşi spun numai minciuni unul altuia şi asta îi face suficient de interesaţi să se mai vadă şi a doua oară" - Martin,
10 ani

"Nu fac decât să mănânce cotlete de porc cu cartofi prăjiţi şi vorbesc despre dragoste" - Craig, 9 ani

Care e vârsta potrivită pentru a te căsători?
"Imediat ce termin grădiniţa, o să-mi caut o soţie " - Bert, 5 ani

"84 de ani - pentru că la vârsta asta nu trebuie să mai lucrezi şi ai tot timpul din lume să-l iubeşti pe celălalt" - Judy, 8 ani

Când se îndrăgostesc oamenii?
"Nimeni nu ştie de ce se întâmplă, dar am auzit că are legătură cu felul în care miroşi. De asta parfumul şi deodorantul sunt aşa de cumpărate" - Jan, 9 ani

"Când un om are pistrui şi găseşte pe altcineva care are pistrui" - Andrew, 6 ani

"Mi se pare că trage cineva cu o săgeată în tine, sau ceva de genul ăsta, dar restul nu e chiar aşa de dureros" - Harlen, 8 ani

Cum e să te îndrăgosteşti?
"E ca o avalanşă şi trebuie să alergi ca să te salvezi" - Roger, 9 ani

"Dacă atunci când te îndrăgosteşti e ca atunci când înveţi cum să spui cuvinte pe litere, eu nu vreau. Îţi ia prea mult timp" - Leo, 7 ani

De ce se ţin îndrăgostiţii de mână?
"Le e teamă să nu le cadă verighetele, pentru că au dat o grămadă de bani pe ele" - Gavin, 8 ani

Când poţi să săruţi pe cineva?
"Nu ar trebui să săruţi niciodată o fată înainte de a avea suficienţi bani ca să-i cumperi un inel şi un videoplayer, pentru că o să vrea să vadă imagini de la nuntă" - Allan, 10 ani

Cum e mai bine: singur sau căsătorit?
"E mai bine pentru fete să fie singure, dar nu şi pentru băieţi. Băieţii au nevoie de cineva să cureţe după ei"- Anita, 9 ani

"Mă ia durerea de cap când mă gândesc la asta. Sunt doar un copil. Nu am nevoie de astfel de necazuri" - Will, 7 ani

Opinii sincere despre căsătorie
"Sunt pentru dragoste, atâta timp cât nu se întâmplă când e Simpsons la televizor" - Anita, 6 ani

"Dragostea te va găsi, chiar dacă încerci să te ascunzi de ea. Eu tot încerc să mă ascund de când aveam 5 ani, dar fetele mă găsesc orice-aş face" - Bobby, 8 ani

"Nu mă grăbesc să mă îndrăgostesc. Clasa a IV-a mi se pare suficient de grea" - Regina , 10 ani

"Dragostea e o prostie, dar s-ar putea să o încerc din când în când" - Floyd, 9 ani

Restituire

Alessia_39 — Mon, 28 Sep 2009 10:14:30 UT

Pentru prietenii mei.... si nu numai....

Cu ceva timp in urma, am scris cateva cuvinte, le-am scris din inima si din suferinta.... Dar pentru ca au deranjat o anumita persoana le-am sters, s-a simtit lezata in amorul propriu, s-a recunoscut.... Pe urma mi-a parut rau, am regretat ca nu mi-am respectat propriul crez si am cedat... Asa ca azi revin cu aceleasi cuvinte asa cum au fost ele scrise atunci... nu ma simteam eu linistita..... doar asa pot sa dau uitarii cu totul acea etapa din viata mea...

“ 08.07.2009. O data demna de retinut. Mai ales pentru cei carora le place sa retina date ca: 20.06.2008; 24.07.2008; 30.08.2009;…..
Azi s-a oprit ceasul de pe profil care numara zilele : 370. Mai departe nu va mai bate. Totul s-a terminat. Ratiunea a preluat controlul inimii. A spus stop Durerii, Suferintei, Lacrimilor. Nu merita nimeni, si mai ales persoana implicata, sa versi vreo lacrima. Nici Durerea, nici Suferinta, nici Lacrimile, nu au fost pentru iubirea tradata, ratiunea spune ca toate au fost pentru Minciuna, Ipocrizie, Fatarnicie.
De azi inainte nu voi mai accepta nici una din acestea, pentru ca mai de pret, de valoare, este Sinceritatea. Si din ea rezulta toate lucrurile bune. M-am nascut cu acest principiu si ori de cate ori l-am incalcat am avut de suferit.
Cei care iubesc rautatea, lasitatea, minciuna, ipocrizia, fatarnicia, niciodata nu vor putea construi ceva durabil. Cu timpul tot ce construiesc se prabuseste. O iubire nascuta din aceste sentimente urate, e si ea urata si cei care participa la ea sunt asemenei lor, plini de ura, rautate si falsitate. Si pana la urma nici nu mai este vorba de iubire ci de o alaturarea a vederilor inguste si fara substanta, si acestia se merita din plin. Si daca nu exista substanta si nicio baza solida a iubirii lor atunci se mint ei singuri, afisandusi iubirea pe toate gardurile, parka sa se convinga singuri de existenta iubirii. Va spun celor la care ma refer: “ iubirea” voastra nu va dura mult.
Cand aceasta iubire nu naste sentimente frumoase, bunatate, fata de tot ce-I inconjoara, si transforma respectivele personae, le urateste sufletul, atunci si iubirea este falsa, este mai mult o nevoie fizica, o acceptare de compromisuri mincinoase care niciodata nu vor duce la ceva bun. Poate de aceea am suferit atat de mult, ca nu am acceptat compromisurile mincinoase, sau ca simtind minciuna si falsitatea, nu am facut cunoscut acest lucru, am acceptat sa trec cu vederea…
De azi inainte voi lasa trecutul in urma, care prin lovitura dupa lovitura, m-a intarit in credinta ca nu exista ceva mai frumos decat sa-ti iubesti curat si sincer prietenii, prietenii adevarati. Si acestia i-am simtit zilele acestea alaturi de mine. Si vorbesc de prietenii adevarati, care prin vorbele lor au simtit cu adevarat ceea ce au spus, nu vorbesc de cei falsi, care iti spun una si in spate te poarta ca subiect de discutie celor care au adus suferinta.
Prietenilor adevarati le multumesc!
Celorlalti……tot dispretul….
Incepand cu aceasta zi, voi inlatura tot ce nu ma caracterizeaza, ma voi departa de toata josnicia unora sin u voi mai lasa ca uratenia lor sa ma atinga. Voi redescoperi in mine adevarata substanta a firii mele: bunatate, sinceritate, caldura sufleteasca fata de cei ce merita, spiritual romantic, dragostea pentru frumos.
Nu stiu ce m-a facut sa ma intorc cu 180 de grade fata de starea mea din ultimele zile, dar cu siguranta s-a produs un Clic, un Mare Clic. Si mi-am dat seama ca pentru a fi pe plac celor din jur nu trebuie sa-mi ascund adevaratele valori, calitatile, care ma calauzesc in viata, pe care intotdeauna le-am ascuns celor din jur pentru ca unii sa nu se simta ofensati. M-am coborat la nivelul unor persoane care nu meritau, si m-am adaptat celor din jur. Asta este cel mai mare defect al meu, din cauza caruia toata viata am avut de suferit: usurinta cu care ma adaptez mediului inconjurator – mediu inconjurator cu bune si rele.
08.07.2009. Aceasta zi va insemna renasterea mea, inceputul unei alte vieti in care voi face doar ceea ce cred eu de cuviinta, doar ce-mi place si-mi doresc sa fac, fara sa mai fiu influentata de rautatea unora. Si in aceasta viata as vrea sa am alaturi toti prietenii care mi-au fost aproape la greu, mi-au fost sprijin, unii dintre ei poate nici nu stiu cat au contribuit la schimbarea mea. Pe toti acestia ii iubesc si-i respect si vor fi intotdeauna in inima mea. Acestia se vor recunoaste poate citind aceste randuri si acestora le spun: fiti incredintati ca prietenia mea nu se va sfarsi niciodata si chiar daca de multe ori nu exprim asta in cuvinta, gandul meu este la voi. Imi este greu sad au frau liber sentimentelor pe hartie de teama ca, cuvintele mele vor fi asemuite multor cuvinte goale ale unora ( nu majoritatea) care le scriu doar de dragul de a scrie, fara sa spuna nimic prin ele, si mai ales fara nici cea mai mare grija fata de exprimarea corecta gramatical, de care nu au auzit…. stie persoana respectiva la care ma refer.
In ultimele zile, mi-am dat seama, ca aici, am o mare familie de prieteni, pe unii dintre ei nici nu am crezut ca stiu de existenta mea, dar iata ca aparenta inseala de cele mai multe ori; pe altii i-am descoperit recent ca sunt capabili de ganduri frumoase si sentimente curate. In mijlocul acestei familii ma simt bine, si nu pot sta departe de aceasta. Am facut cea mai mare greseala din viata mea, cand am intors spatele la toata lumea care tinea la mine, la toti prietenii de aici, doar pentru a face pe plac unei persoane care nu a meritat acest sacrificiu, pe care pana la urma, l-am facut din iubire, dintr-o enorma iubire. Am respins si propria-mi familie: mama, frati, de dragul acestei persoane, in care am investit toate sentimentele, visele, sperantele. A fost cea mai mare greseala.
Dar, gata! De azi sunt bine, ma simt eu insumi, asa cum sunt, cu calitati si defecte, si nu voi mai face nici o derogare de la ceea ce vreau in viata, de la ceea ce simt, de la ceea ce-mi place cu adevarat. Si nu voi mai lasa pe nimeni sa-mi distruga inima. Vor avea parte de ea, doar ce-i care merita. Minciuna nu va mai avea ce cauta in apropierea mea.
Probabil, cei care veti citi aceste cuvinte, veti ridica mirati din umeri nestiind ce rost au aceste randuri. Au o importanta deosebita pentru mine: e despartirea de trecut, e exprimarea sentimentelor fata de prieteni, e tot ce trebuia sa spun si nu am putut pana acum.
Daca va veti opri o clipa ochii pe aceste cuvinte, fiti siguri ca le-am spus din inima, si trebuia sa fac aceasta destainuire, si inainte de a ma condamna sau critica, va rog sa stati o secunda si sa va ganditi…. Sunt convinsa ca multe persoane au trait aceste sentimente asemeni mie si vor stii ce inseamna toate astea. Iar pentru ceilalti, care nu au trecut prin asa ceva, va rog sa fiti ingaduitori cu mine, sa nu ma criticati prea aspru.
Va doresc tot binele din lume, si viata sa va fie frumoasa, pentru ca e scurta, sa faceti doar ceea ce va place, si ocoliti pe cei cu sufletul urat, ca ei va vor aduce doar suferinta, si faceti cat mai putine compromisuri, ca ele nu vor duce la ceva bun. Un compromis atrage dupa sine altul, si pana la urma veti trai in compromisuri ceea ce vor altii, iar viata nu va va mai apartine.
Va iubesc si veti fi mereu in sufletul meu, prieteni dragi….. si iertati-ma pentru timpul pe care l-ati pierdut cu aceste randuri….”

In incheiere as vrea sa mai aveti un pic rabdare cu mine si sa va pun o singura intrebare retorica, dupa ce veti citi ce scrie mai jos.... sunt mesajele trimise de cel ce m-a tradat, in timp ce era deja la noua " iubita".
Pe langa acestea au fost si multe telefoane...
Va intreb, deci: Credeti ca a plecat la noua iubita din dragoste pentru ea?

"""""""

149) De la : +40742............(Iubire)
Trimise : 22/07/2009 14:58
Cuprins :
Iubirea mea team sunat de ce nu miai mai raspuns s
a vb?

150) De la : +40742.............(Iubire)
Trimise : 22/07/2009 10:50
Cuprins :
Iubirea mea in 5 minute ma poti suna sa vb daca po
ti si vrei dragostea mea TE SARUT IUBIREA MEA

151) De la : +40742..........(Iubire)
Trimise : 21/07/2009 11:03
Cuprins :
Iubirea mea team sunat sa vb de ce nu ai vrut?

152) De la : +40742...............(Iubire)
Trimise : 20/07/2009 10:37
Cuprins :
Buna dimineata iubirea mea....Sunama daca vrei sa
vb...

153) De la : +40742...........(Iubire)
Trimise : 17/07/2009 10:57
Cuprins :
Nu mai dai nici un sms teai suparat pe mine

154) De la : +40742...........(Iubire)
Trimise : 17/07/2009 10:26
Cuprins :
Eu am dormit azi noapte mam pus in pat de la 10.30
aseara

155) De la : +40742...........(Iubire)
Trimise : 17/07/2009 10:24
Cuprins :
Ai fost si
ngura acasa de nu ai dormit azi noapte dragostea m
ea...

156) De la : +40742...............(Iubire)
Trimise : 17/07/2009 08:17
Cuprins :
Buna dimineata iubirea mea...

157) De la : +40742.............(Iubire)
Trimise : 16/07/2009 15:37
Cuprins :
Iubirea mea la flori ai facut poze sa ami trimeti?
Sau nu ai avut timp...

158) De la : +40742...........(Iubire)
Trimise : 16/07/2009 13:42
Cuprins :
Ce mai faci iubirea mea?Nu mai dai nici un semn...
Ai facut poze la flori sa ami trimeti...Te sarut d
ulce...

159) De la : +40742...........(Iubire)
Trimise : 16/07/2009 07:34
Cuprins :
Buna dimineata iubirea mea..O zi frumoasa ati dor
esc...Te sarut dragostea mea..

160) De la : +40742.............(Iubire)
Trimise : 16/07/2009 00:05 Cuprins :
Iubirea mea ati doresc o noapte buna...
TE IUBESC te sarut dulce dragostea
mea...

161) De la : +40742............(Iubire)
Trimise : 15/07/2009 16:23
Cuprins :
Iubirea mea trimetemi pe email te rog dragostea me
a

162) De la : +40742............(Iubire)
Trimise : 15/07/2009 10:02
Cuprins :
Mai tarziu un pic vb la tele un pic daca vrei

163) De la : +40742.............(Iubire)
Trimise : 15/07/2009 09:59
Cuprins :
Iubirea mea intru cand pot am vrut aseara da nu a
mers netu da mam uitat la poze cu tine ca am tot
pe stic ce am cu tine dragostea mea....

164) De la : +40742.............(Iubire)
Trimise : 15/07/2009 09:35
Cuprins :
Ce mai faci?Iubirea mea...Tot la tine ma gandesc t
ot timpul dragostea mea...

165) De la : +40742............(Iubire)
Trimise : 14/07/2009 23:27
Cuprins :
Noapte buna ati doresc iubirea mea nu am uitat de
tine azi tiam mai trimes sms da nu ai mai dat nici
un semn maine vb la tele un pic daca vrei..Te sar
ut dulce ai grije de tine esti in gandul meu tot t
impul iubirea mea

166) De la : +40742..............(Iubire)
Trimise : 14/07/2009 13:16
Cuprins :
Numai dai nici un semn iubirea mea?

167) De la : +40742............(Iubire)
Trimise : 14/07/2009 11:01
Cuprins :
Buna iubirea mea...Ce mai faci?O zi frumoasa ati d
oresc sa ai...Te sarut dulce...

168) De la : +40742..........(Iubire)
Trimise : 13/07/2009 09:46
Cuprins :
Buna dimineata o zi frumoasa sa ai si linistita...
.Iubirea mea raspund cum pot...

169) De la : +40742..........(Iubire)
Trimise : 13/07/2009 00:06
Cuprins :
Iubirea mea ati doresc noapte buna linistita....

170) De la : +40742...........(Iubire)
Trimise : 12/07/2009 17:36
Cuprins :
Iubirea mea de cateva nopti dorm tot mai rau numai
la tine mi gandul si te visez cum vb noi la tele
si prin sms.Ati raspund cum pot si eu sper ca nu t
e stperi de intarzierea mea....

171) De la : +40742............(Iubire)
Trimise : 12/07/2009 16:10
Cuprins :
Iubirea mea mi dor de tine esti in gandul
meu tot timpul dragostea mea

172) De la : +40742................(Iubire)
Trimise : 12/07/2009 13:52
Cuprins :
La ce tele asculti iai aratat tele ala ce tilai lu
at iubirea mea....

173) De la : +40742..............(Iubire)
Trimise : 12/07/2009 13:49
Cuprins :
Te cred iubirea mea....Acuma am iesit de la loto a
m pus 3 bilete....

174) De la : +40742...........(Iubire)
Trimise : 12/07/2009 13:31
Cuprins :
Buna iubirea mea ce mai faci?Eu am iesit in oras s
a pun la loto 3 bilete sa vad am noroc de ceva..
.Ati doresc o duminica placuta...Te sarut dulce si
ai grije de tine...

175) De la : +40742...........(Iubire)
Trimise : 12/07/2009 00:17
Cuprins :
Ati doresc noapte buna si linistita iubirea mea.,.

176) De la : +40742.............(Iubire)
Trimise : 11/07/2009 17:47
Cuprins :
Da mia plcut iubirea mea..

177) De la : +40742..............(Iubire)
Trimise : 11/07/2009 15:31
Cuprins :
Ce mai faci? Eu am venit acasa pana mai tarziu dac
a poti intra pe mess sa vb dami un semn......

178) De la : +40742...............(Iubire)
Trimise : 11/07/2009 13:59
Cuprins :
Am citit mesajul iubirea mea.,

179) De la : +40742...............(Iubire)
Trimise : 11/07/2009 09:42
Cuprins :
Am sa intrt sal citesc iubirea mea.

180) De la : +40742..............(Iubire)
Trimise : 11/07/2009 07:55
Cuprins :
Buna dimineata si o zi frumoasa ati doresc...Esti
in gandul meu tot timpul si ma gandesc la clipele
frumoase petrecute inpreuna....Te sarut dulce...Ai
grije de tine....

181) De la : +40742...........(Iubire)
Trimise : 10/07/2009 18:08
Cuprins :
Lasa ca oala mai ai ai tu iubirea

182) De la : +40742............(Iubire)
Trimise : 10/07/2009 16:36
Cuprins :
O sa ne intalnim cat de curand....Chiar nu ia veni
t sa creada ca voi veni la ia decizia sa raman la
ia eu am luato nu mai suportam singuratatea asa cu
m tiam mai zis......

184) De la : +40742..........(Iubire)
Trimise : 10/07/2009 15:36
Cuprins :
pentru mine ai ramas la fel iubirea si dragoste
a mea ..Ati doresc o dupa amiaz
a frumoasa sa ai te sarut de mi de ori...Ai grije
de tine...

185) De la : +40742............(Iubire)
Trimise : 10/07/2009 15:15
Cuprins :
Eu nu am pomenit nimica de tine si ca vb da nici t
u sa nui zici ori de cate ori pot ati raspund la s
ms

186) De la : +40742.............(Iubire)
Trimise : 10/07/2009 15:13
Cuprins :
Da pe tele poti sa ami trimeti sms 2nd vrei ca e p
us pe silentios

187) De la : +40742...........(Iubire)
Trimise : 10/07/2009 12:48
Cuprins :
Vezi ca eu nu mai sunt pe netlog poate intra
ea si vb cu ia pe profilul meu...

188) De la : +40742.............(Iubire)
Trimise : 09/07/2009 23:06
Cuprins :
O noapte buna ati doresc....

189) De la : +40742............(Iubire)
Trimise : 09/07/2009 23:06
Cuprins :
O noapte buna ati doresc....

190) De la : +40742..............(Iubire)
Trimise : 09/07/2009 23:06
Cuprins :
O noapte buna ati doresc....

191) De la : +40742............(Iubire)
Trimise : 09/07/2009 04:13
Cuprins :
Mam trezit visandut pe tine la clipele frumoase pe
trecute inpreuna...Inca ma mai gandesc la tine tot
timpul...

192) De la : +40742...........(Iubire)
Trimise : 08/07/2009 21:13
Cuprins :
O seara frumoasa ati doresc in continuare......

193) De la : +40742..............(Iubire)
Trimise : 05/07/2009 23:31
Cuprins :
Maine mergi la lucru daca vrei poti vb cu mine ati
fac un apel papa

194) De la : +40742...............(Iubire)
Trimise : 05/07/2009 22:51
Cuprins :
Noapte buna ati doresc...

195) De la : +40742.............(Iubire)
Trimise : 04/07/2009 16:33
Cuprins :
Ce mai faci?

"""""""""""

de ascultat

Alessia_39 — Sat, 12 Sep 2009 07:56:33 UT

O ştiţi pe Gemma Atkinson? Iată câteva imagini interesante cu ea:
1. http://www.youtube.com/watch?v=HXwNVCjpQOU
;2. http://www.youtube.com/watch?v=ofwjHIVhMdg
;3. http://www.youtube.com/watch?v=hIrHoD0Fu-c
;4. http://www.youtube.com/watch?v=f8nRzF_PY54
;5. http://www.youtube.com/watch?v=5EITZbf00b8
.
Hai să vedem câteva filmuleţe cu Julio Iglesias:
1. Tango: http://www.youtube.com/watch?v=0zozcYL-pz8
;2. Guantanamera: http://www.youtube.com/watch?v=zuqFFpt3g_s
;3. El amor: http://www.youtube.com/watch?v=GquTOv-Dr08
;4. Abrazame: http://www.youtube.com/watch?v=TIXEgckf16Y
;5. Agua dulce, agua sala: http://www.youtube.com/watch?v=XQd_DkSG16M
.
Mai ţineţi minte Lambada? http://www.youtube.com/watch?v=5AfTl5Vg73A
.
Iată acum câteva melodii cu Boney M:
1. Rivers of Babylon: http://www.youtube.com/watch?v=Nm1g8FFRArc
;2. Rasputin: http://www.youtube.com/watch?v=kvDMlk3kSYg
;3. Daddy cool: http://www.youtube.com/watch?v=QtxlCsVKkvY
;4. Sunny: http://www.youtube.com/watch?v=CF6C9kkVzrQ
;5. Ma Backer: http://www.youtube.com/watch?v=2E5sxuSRg6A
.
Acum, câteva scenete:
1. Doru Octavian Dumitru: Sfaturi către tineri 1: http://www.youtube.com/watch?v=ncRuB5xjU2U
;2. Doru Octavian Dumitru: Sfaturi către tineri 2: http://www.youtube.com/watch?v=oDPq_2u9-gY
;3. Doru Octavian Dumitru 3: http://www.youtube.com/watch?v=WQiv4CPiaWw
;4. Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru: Doi ţărani în Europa: http://www.youtube.com/watch?v=xq4ot-FqA-k
;5. Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru: Când era bunica fată: http://www.youtube.com/watch?v=-O1y6UCNuMo
.
Un pic de operă cu:
1. Felicia Filip: Boema: http://www.youtube.com/watch?v=pRMCc6k_CqI
;2. Roberto Alagna: Tosca: http://www.youtube.com/watch?v=0yr1U5x6Nw0
;3. Luciano Pavarotti: Aida: http://www.youtube.com/watch?v=l_eWsuMekSw
;4. Overture: Nabucco: http://www.youtube.com/watch?v=jLH_ySSAoGo
;5. Anna Netrebko: La Traviata: http://www.youtube.com/watch?v=Tltje8l2VNI
.
Ce ziceţi de o lecţie de dans? Am admirat mereu talentul unor mari dansatori printre care, la loc de cinste sunt Fred Astaire şi partenerele sale Ginger Rogers, Eleanor Powell, Rita Hayworth:
1. http://www.youtube.com/watch?v=OMOBdQykKQY
;2. http://www.youtube.com/watch?v=xFBt929GtdU
;3. http://www.youtube.com/watch?v=Qn7YcPQgPDo
;4. http://www.youtube.com/watch?v=toDl2hXt8BM
;5. http://www.youtube.com/watch?v=4pSB1WeCubE
.
Şi acum un moment folcloric:
1. Ileana Sărăroiu: Dar-ar naiba-n tine dragoste: http://www.youtube.com/watch?v=xGL3oympZZg
;2. Maria Lătăreţu: Mai ţii minte măi dragă Mărie: http://www.youtube.com/watch?v=dDZ4ewrDZ0s
;3. Maria Tănase: Bun e vinul ghiurghiuliu: http://www.youtube.com/watch?v=hocO4aU53GY
;4. Liviu Vasilică: Hai, hai cu trăsioara: http://www.youtube.com/watch?v=y3owz0-A9-w
;5. Nicolae Furdui Iancu: Aşa-i românul: http://www.youtube.com/watch?v=DBl3LFRT20o
.
Alt fel de muzică:
1. Ducu Bertzi: Şi de-ar fi: http://www.youtube.com/watch?v=0RgjXF-vchU
;2. Pasărea Colibri: Scrisoare de bun rămas: http://www.youtube.com/watch?v=tmzoN_afPGk
;3. Mircea Baniciu: Cu tine-n gând: http://www.youtube.com/watch?v=lyTy5VtB4Oc
;4. Tatiana Stepa: Vă las cântecele mele: http://www.youtube.com/watch?v=2sCzmTrL0Ww
;5. Aurelian Andreescu: Oameni: http://www.youtube.com/watch?v=Eymr9j6Rpa8
.

2. Ţie Maică-ţi cer:
http://www.trilulilu.ro/JENICA442000/084bc0e2e.. .
;3. Schubert: Ave Maria: http://www.youtube.com/watch?v=LLperaX6Q3A
;4. O sole mio: Di Capua: http://www.youtube.com/watch?v=XT2kHxSFMS0
;5. Granada: http://www.youtube.com/watch?v=4F9BiDAfpaA
;6. Una furtiva lagrima: http://www.youtube.com/watch?v=t936rzOt3Zc
;7. Joseph Schmidt: Nessun Dorma: http://www.youtube.com/watch?v=evTIFLaiO7g
;8. Serenata: http://www.youtube.com/watch?v=qmGSV1ttzqM
;9. Schubert: Serenada: http://www.youtube.com/watch?v=ZpA0l2WB86E
;10. Tchaikovski: Swan Lake Overture: http://www.youtube.com/watch?v=lnLb43meASw
;11. Richard Clayderman: http://www.youtube.com/watch?v=cik62NFyLA0
;12. J. Strauss: Radetzky March: http://www.youtube.com/watch?v=FHFf7NIwOHQ
;13. Strauss & Tchaikovski: The Most Beautiful Waltzess: http://www.youtube.com/watch?v=qJNcomorvjg
;14. Iosif Ivanovici: Valurile Dunării: http://www.youtube.com/watch?v=Ol9DPkMcsck
;15. Ciprian Porumbescu: Baladă: http://www.youtube.com/watch?v=fQyWdiKzgmQ
;16. A Short History of Romania: http://www.youtube.com/watch?v=_3qotgOF9bU
;17. Roşu şi Negru: Pseudofabula: http://www.youtube.com/watch?v=6V3bveKQwuQ
;18. O glumă bună:
• O femeie vine acasa si-i spune sotului, "Iti amintesti de toate durerile de cap pe care le-am avut in toti acesti din urma ani? Ei bine, nu le mai am."
"Nu mai ai dureri de cap?" intreaba sotul, "Ce s-a intamplat?"
Sotia ii raspunde, "Una din prietenele mele mi-a recomandat un hipnotizator. Acesta mi-a recomandat sa stau in fata unei oglinzi, sa ma holbez la mine insami si sa-mi repet 'Nu am nici o durere de cap; Nu am nici o durere de cap; Nu am nici o durere de cap.' A mers! Durerile de cap au disparut."
Sotul a replicat, "Ei bine, este extraordinar." Atunci sotia-i spuse, "Stii, tu nu ai prea fost un "macho" in pat in ultimii ani. De ce nu te duci si tu la acest hipnotizator si vezi daca nu poate sa te ajute in aceasta problema?" Sotul a fost de acord sa incerce. Dupa consultatie, sotul vine acasa, isi rupe hainele, isi ridica in brate sotia si o duce in dormitor. O pune pe pat si-i spune: "Nu misca, ma intorc imediat." Se duce in baie, se reintoarce dupa cateva minute si sare in pat si face dragoste pasional cu sotia sa asa cum nu o mai facuse niciodata.
Nevasta-sa spuse, "Baiete, a fost minunat!" Barbatul ii spuse, "Nu misca, ma intorc imediat." Se intoarce in baie, sta cateva minute, se intoarce in dormitor si runda a doua a fost mai buna chiar si decat prima oara. Sotia lui ramane ametita si extaziata. Barbatul ii spune din nou, "Nu misca, ma intorc imediat." Si se intoarce iar in baie. De data asta, sotia il urmeaza in liniste si acolo, in baie, il vede stand in fata oglinzii si repetand, "Ea nu este sotia mea. Ea nu este sotia mea. Ea nu este sotia mea...!"
Inmormantarea si funeraliile barbatului vor avea loc in ziua de Luni a acestei luni...

19. Mondial: Atât de fragedă: http://www.youtube.com/watch?v=72XFilf_008
;20. Phoenix: Vremuri: http://www.youtube.com/watch?v=gomv-HUQ4qo
;21. Compact: Fata din vis (mulţumesc Elena): http://www.youtube.com/watch?v=Aj8HFmJYtKI
;22. Semnal M: La fereastra ta: http://www.youtube.com/watch?v=KQVyk0mqUeE
;23. Mircea Rusu: Lacrimă de dor (mulţumesc Elena): http://www.youtube.com/watch?v=xLsA20VSTjs
;24. Ileana Şipoteanu: Ce mult te-am iubit (mulţumesc Elena): http://www.youtube.com/watch?v=27jggy5vNqc
;25. Ştefan Hruşcă: Fostele iubiri (mulţumesc Elena): http://www.youtube.com/watch?v=PXWradch65g
;26. Angela Similea şi Savoy: Afară plouă ca şi toamna: http://www.youtube.com/watch?v=rUBkq9Uxgns
;27. Marian Nistor: Domnişoară: http://www.youtube.com/watch?v=W61DqUEZwyQ
;28. Mirabela Dauer: Eşti bărbatul altei femei: http://www.youtube.com/watch?v=wHJbU0emHdI
;29. Ştefan Iordache: Să-mi cânţi cobzar: http://www.youtube.com/watch?v=Ai4do-or2fg
;30. Gheorghe Dinică: Vagabondul vieţii mele: http://www.youtube.com/watch?v=_M5gNvWFwlk
;31. Gică Petrescu: Du-mă acasă măi tramvai: http://www.youtube.com/watch?v=mEbUtetY1yg
;32. Laura Stoica: Vreau steaua mea (mulţumesc Elena): http://www.youtube.com/watch?v=mu5OlwH5lqg
;33. Tatiana Stepa: Ochii albaştri ai lui Dumnezeu: http://www.youtube.com/watch?v=6ZRpbolOkSI
.34. Bob Dylan & Joan Baez: Blowing in The Wind: http://www.youtube.com/watch?v=f01UehWq3v8
;35. Doru Octavian Dumitru: Nevasta: http://www.youtube.com/watch?v=tc8i7pehE6Q
;36: Doru Octavian Dumitru: Nevasta 2: http://www.youtube.com/watch?v=vn1oCYFOQDQ

1. Chris Norman: Midnight Lady: http://www.youtube.com/watch?v=q4f8rtqRdew
;2. Tom Jones: Delilah: http://www.youtube.com/watch?v=ulH5SUkS-is
;3. Engelbert Humperdinck: Release Me: http://www.youtube.com/watch?v=RkyG45lVhRA
;4. Demis Roussos: Shadows: http://www.youtube.com/watch?v=C50u1XLez_E
;5. Jose Cid: Na cabana junto a praia: http://www.youtube.com/watch?v=thDOt7RfRgw
;6. Toto Cutugno: Serenata: http://www.youtube.com/watch?v=Vj15404XavE
;7. Al Bano & Romina Power: Tu soltanto tu: http://www.youtube.com/watch?v=Acia1CnFlMs
;8. Ricchi e Poveri: Sara perche ti amo: http://www.youtube.com/watch?v=yCvUOBGpk6Y
;9. Alan Sorrentti: Tu sei l/unica donna per me: http://www.youtube.com/watch?v=2Dr_Lh6iOMc
;10. ABBA. Fernando: http://www.youtube.com/watch?v=jkv3MahKBaE
.

http://ro.netlog.com/groups/muzicapetoategustur...

DISTRACŢIE DE WEEK END 3

Iubiţi prieteni,
Cred că sunt în asentimentul vostru referitor la necesitatea înveselirii noastre; sunt suficiente motive în viaţa de zi cu zi să fim trişti şi îngânduraţi! Hai să încercăm să le uităm pentru un timp şi să ne veselim!
• In avion, pilotul catre copilot:
- Motorul din dreapta merge?
- Mergeeee! - sosi raspunsul prompt.
- Motorul stanga merge?
- Merge si mai bine, tocmai ne depaseste!

La facultatea de biologie, examen despre miriapode. Profesorul examinator are un insectar in care sunt doar parti din insecte: un piciorus, o aripioara, o
antena, etc. Studentul e rugat sa recunoasca specia. Dupa trei incercari nereusite, profesorul il anunta ca are nota 2, si ca-l asteapta la toamna. Pleaca studentul suparat insa cand sa iasa pe usa , profesorul il striga: - Hei, care e numele tau?

La care studentul bagand un picior pe usa :- Ghici!

Un cunoscut senator a fost supus unei interventii chirurgicale urgente. I s-a expediat o telegrama cu urmatorul text:
"Senatul, adunat in plen, va ureaza o cat mai grabnica insanatosire, cu 178 voturi pentru, 173 contra si 5 abtineri".

- Nu va suparati, domnule, caut gara.
- Nu ma supar. Cautati-o!

Dand sa coboare si ultima treapta a modulului lunar, Neil
Armstrong vede imprimate-n praful selanar niste urme ciudate. De opinci, parca. Ingandurat, se departeaza nitel de modul si da sa se apropie de un crater. Din crater apare un tip ciudat: cu palariuta mica si neagra si chimir. Creatura intinde hotarat mana catre Armstrong:
- Salut, io mi-s Ion! Astronautul, siderat, il intreaba:
- Si, de unde esti tu?- Apai din Sibiu , dara.
- Si cu ce ai venit aici? - continua americanul.
- Cu branza.

Un tân’r ziarist ii ia un interviu unui călău:
- Domnule, nu va este greu... cu meseria aceasta ?
- Ce vreti? Toata lumea trebuie sa traiasca!..

Managerul: - De unde esti?
Angajatul: - Din Canada !
Managerul: - Si de ce ai emigrat in SUA?
Angajatul: - Pentru ca in Canada sunt numai jucatori de hochei si curve!
Managerul: - A, da? Si sotia mea e canadianca!
Angajatul: - Da... si la ce echipa joaca?

La un interviu pt angajare:
- Cati ani ati stat la ultimul loc de munca?
- Aproape 20.
- Si de ce ati plecat?
- M-au gratiat...

- Ce fac pestii cand sunt multi?
- Bancuri...

Atat de multi bani am strans pentru zile negre, incat le astept cu nerabdare!

- Fi-fi-fiti bun, u-u-unde se afla s-s-scoala de-de-de bal-bal-balbaiti?
- La ce va mai trebuie? Observ ca va balbaiti foarte bine!

- Chelner, pe friptura mea danseaza o musca!
- Pentru banii astia ce vroiati?! Un numar de balet?!...
- Chelner, in ciorba mea se zbat doua muste!
La care chelnerul:
- La pretul asta ce vroiati?... O lupta de tauri?...

Un lucrator - sefului:
- Daca nu-mi adaugati 100$ la salariu, o sa le spun tuturor ca mi-ati adaugat 200$.

Ce face o broasca la biblioteca?
Sta in usa .

De cati muncitori ai nevoie sa construiesti un Trabant?
De doi: unul decupeaza carton, celalalt lipeste!

- Ce faci, domule! M-ai calcat si mi-ai strivit batatura.
- Si tineai mult la ea?

Anunt la mica publicitate:
- Caut un sponsor pentru publicarea cartii "Cum am devenit miliardar".

Un proprietar de Trabant in magazinul de piese auto zice vanzatorului:- „Pentru Trabantul meu, as dori doua stergatoare de parbriz!”
”- Este in ordine. Mi se pare ca e un schimb cinstit!”...

Un copil il intreaba pe tata-sau:
- De ce sunt rosiile astea asa de galbene?
- Pentru ca sunt inca verzi...

Clientul il intreaba pe vanzator:
- Prajiturile sunt proaspete?
- Nu prea, au ceva timp...
- Dar bomboanele?
- Mai bine cumparati prajituri!

REMEDII CASNICE
1. Daca va inecati cu un cub de gheata, nu intrati in panica.
Pur si simplu turnati apa clocotita pe gat si problema se va rezolva
instantaneu.
2. Sunteti neindemanatic si va taiati frecvent atunci cand
tocati legume? Pur si simplu rugati pe altcineva sa tina legumele atunci
cand le taiati.
3. Scandalurile cu sotia referioare la scaunul ridicat de la
toaleta pot fi evitate prin folosirea chiuvetei.
4. Pentru hipertensivi: pentru reducerea tensiunii, va puteti
taia si sangera pentru cateva minute. NU uitati sa folositi un timer.
5. Daca aveti o tuse urata, folositi doze mari de laxative. Astfel, va va fi frica sa tusiti!

Uniunea Europeana vrea sa amendeze Romania pentru cruzimea cu care taie porcii de Craciun. Pentru a rezolva problema, geneticienii romani au inventat porcul EMO, care se taie singur.

Niste gandaci jucau fotbal intr-o cana. Deodata, unul zice : „Data viitoare jucam in cupa!”

Doua doamne mai in varsta discutau despre balul ce urma sa se desfasoare la clubul pensionarilor. Una dintre doamne îi spune celeilalte: „- Trebuie sa purtam ceva care sa se asorteze cu parul sotilor nostri, asa ca eu ma voi imbraca in negru!”
„ - Doamne Dumnezeule, atunci eu cred c-ar trebui sa stau acasa!”

Un baietel il intreaba pe tatal sau: ” Tata, de la cine am luat eu inteligenta asta? De la tine sau de la mama? Dezamagit, tatal raspunde: ”Baiete, probabil, de la maica-ta. Eu inca o mai am pe a mea!”

Intr-o dimineata, pentru ca sa faca ceva diferit, sotia ia barca de pescuit a sotului si iese pe lac sa citeasca o carte. Pe cand citea ea mai bine apare o santinela:! - Buna ziua doamna, imi puteti spune ce faceti aici?” intreaba patrula.
„ – Buna”, raspunde ea, „Citesc o carte!”
„- Va aflati intr-o zona in care pescuitul este interzis!”, o informeaza barbatul.
„- Bine domnule, dar eu nu pescuiesc, eu citesc!”
!- Da, dar aveti toate sculele necesare si puteti incepe oricand! Va trebui sa va duc la sectie!”
„- Bine, dar sa stiti ca va voi acuza de hartuire sexuala!” spune femeia.
„- Dar nici nu m-am atins de dumneavoastra!” raspunde mirat barbatul.
„ - Da, dar aveti toate sculele necesare si puteti incepe oricand!”

NU UITA!
Barbatii sunt precum ciocolata... dulci, imbietori, si au de obicei ca tinta directa soldurile tale.
Vă mai aduceţi aminte de un cuplu celebru în dans: Ginger Rogers şi Fred Astaire?
1. Love You Madly: http://www.youtube.com/watch?v=X8ilX9LhPWg
;2. Come on and Dance: http://www.youtube.com/watch?v=r6n_3Kbn8r0
.
Dar de dansul pe gheaţă cu: Marina Anissina şi Gwendall Peizerat:
1. Salt Lake City 2002: http://www.youtube.com/watch?v=1SE1Ciu-jk8
;2. Olympics 2002: http://www.youtube.com/watch?v=iPxWm31rApQ
;Ce spuneţi de Sonata lunii?
1 Moonlight Sonata Mov 1:
http://www.youtube.com/watch?v=O6txOvK-mAk
;
2. Moonlight Sonata Mov 2: http://www.youtube.com/watch?v=vDNsX4DtzZs
;
3. Moonlight Sonata Mov 3: http://www.youtube.com/watch?v=oqSulR9Fymg
;Dar de Sofia Rotaru?
1. Melancolie: http://www.youtube.com/watch?v=DfZ7bkGdiv0
;2. Seară albastră: http://www.youtube.com/watch?v=AVwt0Qxs7Qs
;3. Iubirea mea târzie: http://www.youtube.com/watch?v=LisSPOoDfCs
.Laura Stoica:
1. Nici o stea: http://www.youtube.com/watch?v=LRYA5GCkHCc
;Tatiana Stepa:
1. Cântec pentru prieteni: http://www.youtube.com/watch?v=dEDePBsk92c
;2. Durerea femeiască: http://www.youtube.com/watch?v=-vctmYQFtY0
.Marina Krilovich: Aria lui Mannon: http://www.youtube.com/watch?v=kEwY-xjoJ9g
;Magda Ianculescu: Boema: http://www.youtube.com/watch?v=1-_F4-HkbjE
;Maria Slătinaru: Gioconda: http://www.youtube.com/watch?v=DnEosiQi0OA
;Haydn: Trumpet concerto in E b Mov 1: http://www.youtube.com/watch?v=eqLI32bYnSU
;Haydn: Id. Mov 2: http://www.youtube.com/watch?v=06_gatm_MpQ
;Haydn: Id. Mov 3: http://www.youtube.com/watch?v=emUOjj5o4J0
;Hai să vedem şi un filmuleţ:
Gemma Atkinson: Hot & Sexy: http://www.youtube.com/watch?v=TfTNNzYkeNs
;
Irina Loghin: Am crescut băiat şi fată: http://www.youtube.com/watch?v=lDaSz3ILoMA
;Benone Sinulescu: Cât e Siriul de mare: http://www.youtube.com/watch?v=XH-ZPezb4N8
;
Thomasso Albinoni: Addagio: http://www.youtube.com/watch?v=spBOZa87xIY
;
Toma Caragiu: Administratorul de bloc: http://www.youtube.com/watch?v=fm-EbK5z7uY
;Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru: Când era bunica fată: http://www.youtube.com/watch?v=-O1y6UCNuMo
;
Doru Octavian Dumitru: Taximetroiu: http://www.youtube.com/watch?v=6f0hZmLRP5w
;
Ileana Şipoteanu: Ce mult te-am iubit: http://www.youtube.com/watch?v=07o6FPhf6Ls
;Marina Voica: Într-un colţ de cafenea: http://www.youtube.com/watch?v=u29hS4eqEYc
;Marina Voica: Gelozie: http://www.youtube.com/watch?v=HmYHHXt39cs
;
Angela Similea şi Savoy: Hai să ne-mpăcăm: http://www.youtube.com/watch?v=2aR4BqDNROQ
;Savoy: Nostalgie: http://www.youtube.com/watch?v=o_LjVe70sqg

MUZICĂ CLASICĂ

Alessia_39 — Fri, 11 Sep 2009 07:34:50 UT

MUZICA ITALIANĂ 8

Alessia_39 — Fri, 11 Sep 2009 07:23:45 UT

ANGELA SIMILEA

Alessia_39 — Thu, 10 Sep 2009 12:22:40 UT

ANGELA SIMILEA

Nume real: Angela Ioana Similea
Alias: Angi
Data nasterii: 09 Iulie 1946 (62 ani)
Zodia: Rac
Locul nasterii: comuna 30 Decembrie, judetul Ilfov
Status marital: casatorit
Mama: Gherghina
Tatal: Petre
Frati: Mihai si Victor
Sot: Victor Surdu
Copii: Sorin
Animale: diez un caine pikinez
Inaltime: 1,75m
Culoarea ochilor: caprui
Culoarea parului: saten
Hobby-uri: muzica si actoria
Educatie: Liceul Ilie Pintilie din Bucuresti
________________________________________
Biografie:
Angela Ioana Similea s-a nascut la 9 iulie 1946 in judetul Ilfov. A luat lectii de muzica inca din timpul liceului. A urmat cursurile scolii populare de arta din Bucuresti cu profesoara Florica Orascu. La cursurile de perfectionare a luat lectii cu regizorii Nicolae Frunzetti si Sanda Manu. Incepe sa cante in 1965 in miscarea de amatori, afirmandu-se in cadrul Festivalului artistilor amatori, unde obtine premiul al lll lea cu melodia ''Campia sub luna'' de V. Veselovski, obtine apoi Premiul l la concursul ''Primavara bucuresteana'', pentru ca in 1970 sa se impuna cu autoritate pe scena Festivalului international ''Cerbul de aur'' de la Brasov, unde castiga Premiul ll cu melodiile ''Dupa noapte vine zi'' de Aurel Giroveanu si ''Marea'' de Paul Urmuzescu. La televiziune debuteaza in cadrul emisiunii-concurs ''Emotii in premiera''. In 1971 lanseaza slagarul lui George Grigoriu ''Amurgul'', cu care va obtine si premiul special al juriului la concursul ''Ancora Decinului''- CEHOSLOVACIA. In 1972, la Festivalul ''Orfeul de aur ''- Bulgaria, obtine locul al ll lea cu melodia ''Tu esti primavara mea'' de Florin Bogardo. In 1973 in cadrul manifestarilor Festivalului ''Primavara la Praga'' este apreciata in urma unui recital. In 1978 i se decerneaza Premiul special de interpetrare la Concursul radiofonic ''8 slagare in studio''- Moscova, pentru melodia ''Pentru tine draga mea''. La Televiziune si la Radio realizeaza emisiuni de larga audienta. In 1981 intra in distributia musicalului ''Corina'', apoi ''Fratele meu Charles'' si ''Adio femei''. In 1985 intra in distributia filmului ''Ramasagul'' in regia lui Ion Popescu Gopo. A efectuat turnee in Turcia Germania, Rusia, Bulgaria, Israel, Cuba , SUA.
In 2005, Angela Similea a revenit pe piata muzicala, dupa zece ani de absenta, cu un nou album, intitulat "Lumea mea", realizat de Ovidiu Komornyk.

Petrecere cu fast in lumea buna din Iasi: Angela Similea si Victor Surdu au nasit-o, in acest weekend, pe fiica lui Gabriel Surdu, fratele lui Victor, cunoscut afacerist iesean si consilier local. Cei doi miri, Amelia Surdu si Radu Macovei, au avut parte de o nunta de vis, cu sosii ale lui Marilyn Monroe, acrobati, caleasca trasa de cai albi, covor rosu la intrarea in biserica, noua preoti si 500 de invitati. Angela Similea a facut impresie foarte buna, fiind imbracata intr-o rochie de culoarea ciocolatei, cu palarie asortata.

1. http://www.trilulilu.ro/PIRATUL/7ddcfb2e75fd8e Să mori de dragoste rănită;
2. http://www.trilulilu.ro/PIRATUL/9095ae8b89f5dd Suflet pierdut;
3. http://www.trilulilu.ro/Luminita2007/2f7cf55d9.. .Te-aş alege din nou;
4. http://www.trilulilu.ro/Ami_2007/36ed58ebf31c4.. .Dacă nu ai prieteni;
5. http://www.trilulilu.ro/Ami_2007/4a97f35da8cb7.. .Mă vei uita;
6. http://www.trilulilu.ro/Ami_2007/22e69b1b054e2.. .Iubeşte-mă de-ţi plac aşa cum sunt;
7. http://www.trilulilu.ro/muxxy_05/93079da53e565.. .Nu-mi lua iubirea;
8. http://www.trilulilu.ro/Luminita2007/bff882696.. .Nu uita;
9. http://www.trilulilu.ro/ABBAfan/c08e7c346feb6b Flacăra nestinsei iubiri;
10. http://www.trilulilu.ro/Luminita2007/d3d1f09a5.. .Iubite;
11. http://www.trilulilu.ro/Luminita2007/b299b5104.. .Am viaţa mea;
12. http://www.trilulilu.ro/ABBAfan/77899233ab3aa4 Glas de clopot;
13. http://www.trilulilu.ro/ABBAfan/d14085551c943b Adio, dar rămân mereu cu tine;
14. http://www.trilulilu.ro/Nik4you/08d99eda2df4d7 Casa mea; Ultimul tramvai;
15. http://www.trilulilu.ro/ABBAfan/74a1706d98c356 Te rog, nu plânge;
16. http://www.trilulilu.ro/no_one_else/290536037c.. .Nostalgie;
17. http://www.youtube.com/watch?v=zSFhQDI0V6k acă n-ai fi existat;
18. http://www.youtube.com/watch?v=rgtMp1T86dY :Adio, dar rămân mereu cu tine;
19. http://www.youtube.com/watch?v=UvyU5ADE344 :S-a deschis o uşă;
20. http://www.youtube.com/watch?v=0ytGWIALfHw :Noapte, fată cu cercei de zmoală;

SMOKIE

Alessia_39 — Thu, 10 Sep 2009 12:18:25 UT

SMOKIE

Chris Norman - voce si chitara, Alan Silson - chitara si voce, Terry Uttley - bass si voce si Pete Spencer - baterie, componentii formatiei la data lansarii pe plan mondial, au lansat numeroase hit-uri, printre care: "If You Think You Know How to Love Me", "Don't Play Your Rock'n'Roll to Me", "Something's Been Making Me Blue", "Wild Wild Angels", "I'll Meet You at Midnight", "Lay Back in the Arms of Someone" si "Mexican Girl". Cea mai cunoscuta piesa a lor este insa "Living Next Door to Alice", care a aparut in anul 1976.

1. Living Next Door to Alice: http://www.youtube.com/watch?v=Wc2coufE-Hc
;2. Lay Backin The Arms Of Someone: http://www.youtube.com/watch?v=WxAZU7PK8OA
;3. For A Few Dollars More: http://www.youtube.com/watch?v=PoioTX3xm6s
;4. Wild, Wild Angels: http://www.youtube.com/watch?v=u6dK407I0uI
;5. San Francisco Bay: http://www.youtube.com/watch?v=G6J3-giTB7g
;6. Oh Carol: http://www.youtube.com/watch?v=afAgyN-WmZo
;7. Mexican Girl: http://www.youtube.com/watch?v=YAx60EtT2Es
;8. Have You Ever Seen The Rain: http://www.youtube.com/watch?v=eC4PW45DFQM
;9. Boulevard Of Broken Dreams: http://www.youtube.com/watch?v=qAjYtLRKyT8
;10. Think About The Night: http://www.youtube.com/watch?v=7UL-XfoHx_0
;11. Cry in The Night: http://www.youtube.com/watch?v=ocIzc3ejXNg
;12. Will You Still Love Me Tomorrow: http://www.youtube.com/watch?v=tIwUj4uIo8c
;13. It/s Your Life: http://www.youtube.com/watch?v=F_nUWIW7-HY
;14. Do To Me: http://www.youtube.com/watch?v=eFE4IRlxehE
;15. Bang Bang: http://www.youtube.com/watch?v=0_TpYIdhkXs
;16. This Side Of Paradise: http://www.youtube.com/watch?v=bBtNAbCudPo
;17. Norwegian Girl: http://www.youtube.com/watch?v=89UQaEq5qtI
;18. What Can I Do: http://www.youtube.com/watch?v=k5q9SU-u2JE
;19. Bebe It/s Up To You: http://www.youtube.com/watch?v=-4sPLHtVGxc
;20. Everything A Man Could Need: http://www.youtube.com/watch?v=-4sPLHtVGxc
;21. Home Is Anywhere You Are: http://www.youtube.com/watch?v=yY4DV-7uuMA
,22. Surfin/ : http://www.youtube.com/watch?v=kgRsnBSAZa4
;23. Run To Me: http://www.youtube.com/watch?v=y6HSdNUMkEE
;24. Stumblin In: http://www.youtube.com/watch?v=RGzAW3bTHeI
;25. Don/t Play Your Rock and Roll To Me: http://www.youtube.com/watch?v=LWEarD2_XWQ
;26. I/ll Meat You At Midnight: http://www.youtube.com/watch?v=MSZh6n9qoqs
,27. Needles and Pins: http://www.youtube.com/watch?v=RQCrfyIlZJI
;28. Take Good Care of My Bebe: http://www.youtube.com/watch?v=gwBjjaCIdE0
;29. Medley: http://www.youtube.com/watch?v=B7_VXvb1P1E
;30. G H Medley: http://www.youtube.com/watch?v=qAH933LUkB8
. Iniţial denumit Yen, apoi Sfinxul şi mai târziu Esenţa, trupa a fost formatã la St Bede's şcoala gramaticalã de la Heaton, Bradford, Anglia. A fost compusã iniţial din Chris Norman (voce/chitarã/pian) (Nãscut Christopher Ward Norman pe 25 octombrie 1950, Redcar, Yorkshine), Terry Uttley (bass/voce) (Terence Uttley, 9 iunie 1951,Birkenshaw, Yorkshine), Alan Silson (chitarã plumb/voce) (nascut la 21 iunie 1951, Birkenshaw,Yorkshine) Ron Kelly (nãscut Ronald Kelly, 1952). În esenţa traversa mici cluburi din Bradford precum şi a comunitaţilor inconjuratoare. La momentul apariţiei trupa a fost formatã şi din Ron Kelly şi era mult mai tânãrã decât altel ecu patru ani fiind in vârstã de doar 13 ani.

În mai 1968, grupul a fost gasit de un manager in Mark Iordania, care i-a sfãtuit sã redenumeasca grupul în Elizabethans. În toamna lui 1968 Kelly a plecat din grup pentr a-si continua studiile. În decembrie acelaşi an grupul a vazut o primã apariţie la TV la Yorkshine şi o prima apariţie in revista Calendar , publicaţie localã de ştiri şi alte evenimente. În august 1969 grupul mai compune încã douã piese muzicale pentru postul BBC ce s-au aflat mai târziu pe albumul "High Jinx". Cu acest succes de mare performanţa, Iordania dându-le dreptul de a înregistra primul record demo tape. În 1970 postul de radio local manifestã un interes foate mare pentru aceasta trupã propunându-le schimbarea numelui in Jurãmânt. La sfârşitul anului 1970, Dave Eager era dornic de a administra trupa. Ulterior a fost fãcut un aranjament cu Rory Storm, care a fost influenţat de Mersy Beat şi la începutul lui Beatles.

Spre sfârşitul anului 1970, managerul Dave Eager îşi oferă serviciile formaţiei. În 1971, Chris Norman se îmbolnăveşte şi o puternică infecţie îi afectează coardele vocale. După aceasta, el rămâne răguşit, dar membrii trupei consideră acest lucru de bun augur pentru sound-ul formaţiei.
În februarie 1972, Eager îi ajută să semneze cu Decca şi lansează primul single „Let The Good Times Roll/Oh Yeah".
Anul 1974 aduce schimbări în formaţie, noi membri, un nume nou pentru trupă (Smokey) şi adoptarea unui look schimbat, în jeanşi.
Încep înregistrările pentru un album de debut, iar pe 14 februarie 1975 se lansează „Pass It Around".
Legenda soul, Smokey Robinson, ameninţă că îi dă în judecată dacă nu se schimbă numele trupei, deoarece se crea confuzie. Atunci, se decide renunţarea la „ey" şi numele trupei devine Smokie.
Urmează alte albume ca „Changing All the Time" (1975), „Smokie" (1976), „Midnight Cafe" (1976), „Bright Lights&Back Alleys" (1977) şi „The Montreux Album" (1978). Cei de la Smokie se bucură deja de succes cu single-urile „Living Next Door To Alice" sau „Lay Back In The Arms of Someone". Chris Norman şi Suzi Quatro încep o colaborare şi înregistrează duetul „Stumblin' In".
În 1982, Chris Norman îşi lansează albumul solo „Rock Away Your Teardrops", iar Smokie lanseazp un alt material discografic „Midnight Delight", dar niciunul nu se bucură de succes.
Odată cu cel de-al doilea album solo, „Some Hearts are Diamonds", Chris Norman decide să plece din trupă, în 1986, fiind înlocuit de Alan Barton. Cu un nou line-up, formaţia lansează „All Fired Up!" în 1988.
În timp ce membrii trupei cântau într-un turneu în Irlanda, piesa „Living Next Door To Alice", au auzit cum publicul cânta refrenul „Who the f*** is Alice?". Primul care a venit cu această frază a fost un DJ din cafeneaua Gompie. Cei de la Smokie decid să înregistreze piesa folosind fraza ce conţinea înjurătura şi astfel ajung pe primul loc în topurile din Olanda şi Marea Britanie.
În timpul unei furtuni cu grindină din Germania, autobuzul care îi transporta pe membrii trupei, derapează. Barton, solistul, este grav rănit şi moare la terapie intensivă după cinci zile.
Restul trupei decide să continue şi să caute un alt solist. Mike Craft este următorul solist şi apare pe albumul „The World and Elsewhere".
După alte schimbări de componenţă se lansează albumele „Wild Horses", „Uncovered", „Uncovered Too" şi „On the Wire". În 2006, Smokie lansează compilaţia „From the Heart".

Mulţumesc tuturor pentru vizite, mesaje şi comentarii şi-i rog pe cei interesaţi de prietenia mea să întreprindă demersuri în sensul obţinerii acesteia!
Un sfârşit de săptămână minunat, chiar dacă este anunţat cod galben de ploi în aproape toată ţara!

MONSERRAT CABALLE

Alessia_39 — Thu, 10 Sep 2009 08:09:31 UT

MONSERRAT CABALLE

Montserrat Caballé, numele întreg Maria de Montserrat Viviana Concepción Caballé i Folc (n. 12 aprilie 1933, Barcelona, Catalonia) este o faimoasă soprană, cântăreaţă de operă spaniolă, renumită pentru tehnica ei impecabilă "bel canto".

Studii
Carieră artistică timpurie
Primele lecţii de canto le primeşte la Conservatorio Superior di Liceo (cunoscut în Catalonia sub denumirea alintată de Liceu) din Barcelona sub îndrumarea lui Napoleone Annavazzi, Eugenia Kemmeny şi Conchita Badia, pe care îl absolvă în 1954 cu "Medalia de Aur".
După studii de perfecţionare în Milano, debutează în 1965 în rolul lui Mimi din opera Boema de Puccini pe scena Teatrului de Operă din Basel, Elveţia. În anii 1959 - 1962 cântă ca solistă la Opera din Bremen, Germania. În 1962 întreprinde un turneu în Mexic în rolul lui Manon din opera cu acelaşi nume de Massenet. În 1965, fără să fi făcut vreo probă, înlocuieşte pe soprana Marilyn Horne, indisponibilă din motive medicale, într-un spectacol concertant la Carnegie Hall din New York, interpretând rolul titular din opera Lucrezia Borgia de Gaetano Donizetti.
Carieră artistică ulterioară
Urmează o carieră strălucită, întinsă pe următoarele patru decenii, în cele mai importante roluri ale repertoriului de operă, începând cu rolul Contesei din Nunta lui Figaro de Mozart şi al Mareşalei din Cavalerul Rozelor de Richard Strauss la Festivalul muzical din Glyndebourne (1965). În acelaşi an este invitată la Metropolitan Opera din New York, unde debutează în rolul Margaretei din opera Faust de Gounod.
Etape ale carierei sale artistice
• 1972 Debut la Covent Garden (Londra) în rolul Violettei din opera Traviata de Verdi.
• Începând din 1974, apare pe scenele principalelor teatre de operă:
o Grand Opéra (Paris)
o Teatro Colón (Buenos Aires)
o Teatro Liceo (Barcelona)
o Teatro San Carlos (Lisabona)
o Teatro alla Scala (Milano)
o Staatsoper (Viena) etc.
• 1974 participă la Festivalul muzical din Orange în rolul titular din opera Norma de Bellini.
• 1979 interpretează la Metropolotan Opera (New York) rolul principal din opera Adriana Lecouvreur de Cilèa.
• 1983 apare la festivalul din Perugia, în rolul Hipermestrei din opera Danaidele de Antonio Salieri.
• 1986 participă la Arenele din Verona, interpretând rolul Magdalenei din opera Andrea Chénier de Giordano.
• 1990 cântă la Barcelona în La Fiamma de Respighi.
• 1992 participă la concertele de deschidere ale Expoziţiei Internaţionale din Sevilla şi Olimpiadei din Barcelona.
• 1994 concert la Vatican în prezenţa Papei Ioan Paul al II-lea.
Montserat Caballé s-a remarcat nu numai ca o cântăreaţă de clasă internaţională în muzica de operă, oratorii şi lied-uri, ea a fost aclamată şi pentru interpretarea aşa-zisei U-Music, apărând alături de legendarul Freddie Mercury din grupul britanic "Queen" de muzică rock, cu care a inregistrat un album de discuri în 1988.
Montserrat Caballé este căsătorită cu tenorul spaniol Bernabé Martí, fiica lor, Montserrat Martí, deasemeni cântăreaţă, a apărut în mai multe concerte alături de mama sa.
În calitate de ambasadoare UNESCO, Montserrat Caballé desfăşoară o activitate umanitară neobosită în sprijinul fundaţiilor destinate ajutorării copiilor din ţările subdezvoltate.
Iată câteva înregistrări pe care le supun atenţiei voastre, dragi prieteni:
1. Hijo de la luna: http://www.youtube.com/watch?v=JRenWLlRHx4
;2. O mio bambino caro: http://www.youtube.com/watch?v=RxZSP1Dc78Q
;3. Casta diva: http://www.youtube.com/watch?v=9N_Z7YggELY
;4. La mamma morta: http://www.youtube.com/watch?v=A1qh4fQTOOI
;5. Signore ascolta: http://www.youtube.com/watch?v=dZs4_4VoDjQ
;6. Una voce poco fa: http://www.youtube.com/watch?v=BeQmdubF3qI
;7. Dove sono: http://www.youtube.com/watch?v=Sl9-9SgHR_U
;8. Porgi amor: http://www.youtube.com/watch?v=sJpu3u7dmUE
;9. Ch/io mi scordi di te?: http://www.youtube.com/watch?v=9WWM4I1zQlA
;10. Inflammatus: http://www.youtube.com/watch?v=_0i7NP-mCME
;11. Entrance of Alaide: http://www.youtube.com/watch?v=AtVwoDI6xak
;12. Egli non riede ancora!: http://www.youtube.com/watch?v=zy3J3XAY7-s
;13. La forza del destino: http://www.youtube.com/watch?v=Pt1FZR6Jrq4
;14. Non mi dir: http://www.youtube.com/watch?v=o0XyF-7OCog
;15. Mi trade quell/alma ingrata: http://www.youtube.com/watch?v=PPpTEn2Um5c
;16. Libera me: http://www.youtube.com/watch?v=OeKLzcA-nrw
;17. La vergine: http://www.youtube.com/watch?v=3yg7Ebx_Ac8
;18. Pace, pace mio Dio: http://www.youtube.com/watch?v=U0KnpjGilW4
;19. Tanti affetti: http://www.youtube.com/watch?v=JVCUMlNVqTU
;20. Ernani: http://www.youtube.com/watch?v=tmsanDBwb-E
;21. Per pieta: http://www.youtube.com/watch?v=p3JTOgsZWgY
;22. Adio del Passato: http://www.youtube.com/watch?v=hTbTHIAAlyo.

CREDINTA

Alessia_39 — Thu, 10 Sep 2009 08:07:13 UT

Observăm de cele mai multe ori în vieţile creştinilor noştri că nu există o acoperire practică a credinţei. Adică, deşi se numesc creştini, în comportamentul, viaţa, atitudinea şi modul lor de gândire există o ruptură faţă de modul în care ar trebui să se comporte, să trăiască, să gândească un adevărat creştin. De ce? Uneori lipseşte informaţia, alteori nu este interesat pur şi simplu din varii motive…

„Tradiţiile“ – credinţa noastră

A fi creştin nu înseamnă numai a face act de prezenţă la slujbele care se ţin la biserică (care de cele mai multe ori sunt neînţelese, tot din cauza dezinteresului), ci înseamnă ca TOATĂ viaţa noastră „lui Hristos Dumnezeu să o dăm”, cum mărturisim la Sfânta Liturghie.

S-ar putea întreba cineva: cum adică nu trăiesc cu adevărat creştineşte? Uite, eu merg la biserică, mă rog cât de cât… Ce-mi lipseşte? Am să iau cu un exemplu: la o înmormântare, după ce s-a ieşit afară pentru a continua slujba, una dintre femei, (pe care o ştiam că merge la biserică), a fugit repede şi a luat o cană spărgând-o în cameră după ce a fost scos afară mortul iar oamenii au ieşit în curte. Am întrebat-o de ce a făcut gestul acesta, pentru a vedea ce explicaţie dă. Răspunsul a fost acesta: „Aşa-i tradiţia.“

Nu de puţine ori mi-a fost dat să aud acest răspuns în multe alte contexte, indiciu al faptului că mulţi dintre ai noştri creştini fac ceea ce fac nu fac conştient şi convinşi de ceea ce fac, ci multe lucruri le împlinesc în virtutea unei aşa zise „tradiţii”. Mai cunoaştem şi alte multe „tradiţii“: spoveditul la repezeală în ultima săptamână înainte de Paşti, parastasele „udate” din belşug cu băutură, pe la sate intratul la crâşmă „la una mică” după slujbă, bârfele şi uitatul prin biserica pentru a vedea cine cu ce e îmbrăcat şi multe altele..., care în nici un caz nu aparţin unei vieţi creştine.

Faptul că există un număr statistic majoritar de creştini ortodocşi (90%) nu înseamnă că toţi aceştia sunt şi creştini în adevăratul sens al cuvântului. Ba chiar mulţi nici nu au habar ce înseamnă creştinism. Şi aceasta reprezintă un semnal de alarmă, pentru că atâta timp cât nu este înţeles creştinismul în profunzime şi corect, atât timp cât nu este aplicat în viaţa de zi cu zi, nu putem spune că avem o relaţie autentică cu Dumnezeu şi, deci, că suntem creştini. Toate aceste „tradiţii“, superstiţii şi erori de înţelegere trebuie înlăturate şi corectate, deoarece prin ele nu numai că nu ne trăim credinţa, dar nu-i lăsăm nici pe alţii să o trăiască. Cum se întâmplă asta? Pentru că cei care ar vrea să se apropie de Biserică şi dau de tot felul de oameni care sunt preocupaţi mai degrabă cu respectarea a tot felul de „tradiţii“, care nu au nimic de a face cu o credinţă sinceră, dau bir cu fugiţii.

Cum aflăm voia lui Dumnezeu?

Ce este însă de făcut? Primul lucru care trebuie înţeles fundamental de către credincioşi este că Biserica lui Hristos o formăm cu toţii, laici şi clerici. Numai împreună putem vorbi despre o adevărată Biserică a lui Hristos, iar despre noi ca despre nişte mădulare active, nu moarte, ale acestui corp al Bisericii. Pentru că fiind fiecare mădular al Bisericii lui Hristos, fiecare avem funcţia noastră REALĂ, nu închipuită, nu înţeleasă metaforic, ci pur şi simplu noi suntem o particică activă a trupului lui Hristos, adică al Bisericii, şi fiecare avem un loc şi un plan binecunoscut lui Dumnezeu. Cum îl putem cunoaşte şi noi ? Cu ajutorul DUHOVNICULUI. Este primul lucru din abecedarul credinţei pe care trebuie să-l înţelegem şi de fapt cel mai important. Cu aceasta ar trebuie nepărat să începem.

Dar iată că noi astăzi nu mai prea vorbim de duhovnic, ci vorbim impersonal de preotul cutare la care m-am spovedit. Şi dacă nu era el, e bun şi altul. Apoi, în Postul Paştilor, buluc la biserică în mod deosebit în ultima săptămână, şi... pe unde om nimeri.

Dragii mei, vă întreb aşa, după mintea şi sufletul dumneavoastră, credeţi ca asta se numeşte duhovnic? Că aşa superficial putem noi cunoaşte voia lui Dumnezeu cu noi? Că aşteptăm miracole de la o spovedanie care durează uneori la fel de scurt ca şi un blitz al aparatului de fotografiat? Această noţiune - DUHOVNIC - creştinii zilelor noastre trebuie să o înţeleagă şi să o asume. Duhovnicul este tatăl nostru duhovnicesc, el este unul singur şi pe acela trebuie să-l păstrăm necontenit. Este cel prin care Dumnezeu călăuzeşte paşii omului. Fără acesta, omul este realmente în derivă. Spovedania adevărată se face cu răgaz, la un duhovnic care te cunoaşte, îţi cunoaşte viaţa şi durerile, se roagă pentru tine, iar în timpul spovedaniei are şi vremea de a cere lui Dumnezeu să îi dea cuvântul de folos pentru tine.

Preţuiţi-vă sufletul!

Apoi mai este o problemă gravă. De duhovnic se leagă automat o altă stare pe care creştinul ar trebui obligatoriu să o deţină: ascultarea. Adică să asculţi de ceea ce spune părintele duhovnicesc, duhovnicul. Aici însă e o altă problemă majoră: „Cum, zice creştinul nostru, să ascult eu de popa? Păi el îmi zice să postesc, să mă înfrânez, să nu mai înjur etc. Fugi, dom’le de aici...“

Da, dragul meu creştin, să asculţi de el, de duhovnic, pentru că degeaba ai duhovnic dacă nu-l asculţi. Şi preţuiţi-vă sufletele, dragii mei, căutaţi duhovnici care să vă crească sufleteşte, să simţiţi că prin ei grăieşte Dumnezeu. Aşa cum atunci când sunteţi bolnavi căutaţi să mergeţi la un doctor bun şi nu vă lăsaţi pe mâna oricui, acordaţi cel puţin aceeaşi atenţie şi sufletului.

Iată două realităţi fundamentale, la care trebuie să luăm aminte. Duhovnicul şi ascultarea de duhovnic. Cu aceasta facem primii paşi adevăraţi în viaţa duhovnicească, primii paşi cu Dumnezeu. Ascultându-l putem apoi împlini şi celelalte lipsuri ale noastre, iar diferenţele dintre ceea ce declarăm că ne este credinţa şi ceea ce facem în realitate se vor diminua simţitor.

Rugaciunea mintii este desavarsita? Nu! Nici a mintii nu-i desavarsita. Rugaciunea mintii de-abia o numesc dumnezeiestii Parinti, jumatate de rugaciune sau pasare cu o aripa sau rugaciune cu-n picior, ca nici rugaciunea mintii nu-i desavarsita. Ii mai trebuie ceva. Trebuie sa ducem aceasta rugaciune de la intelegerea mintii la simtirea inimii.

Cand noi zicem o rugaciune cu limba si o intelegem cu mintea si o simtim cu inima, ea devine sferica, rotunda, in miscarea sufletului nostru. Aceasta rugaciune este mult desavarsita si se numeste rugaciunea inimii.

Dar o sa ma intrebati: Rugaciunea inimii este cea mai inalta? Nu! Sunt rugaciuni si mai inalte decat cea a inimii. Dar la rugaciunea inimii, zice Sfantul Isaac Sirianul, de abia ajunge unul din zece mii. Iar la rugaciunea care-i mai sus decat a inimii, de abia ajunge unul din neam in neam; asa de inalta este rugaciunea care trece peste cea a inimii. Si care sunt treptele mai sus de rugaciunea inimii?

Prima este rugaciunea numita de sine miscatoare. De ce se cheama asa? Cand s-a intarit rugaciunea in inima, adica ,,Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul!”, de la o vreme inima se roaga fara sa zica limba cuvinte. Este ceea ce spune la ,,Cantarea Cantarilor”, in Biblie: ,,Eu dorm si inima mea vegheaza” Stii cum este atunci rugaciunea noastra? Asa cum ai intoarce un ceas si apoi el merge singur.

In aceasta treapta ajungi la ceea ce spune marele Apostol Pavel: ,,Neincetat va rugati!”. Ni s-ar parea ca Apostolul Pavel zice aici ceva mai presus de puterea noastra. ,,Cum sa ma rog neincetat? Dar eu mananc. Ma pot ruga cand mananc? Dar eu vorbesc cu oamenii. Ma pot ruga?” Te poti ruga, daca vrei!

Omul care a ajuns la rugaciunea de sine miscatoare, oriunde ar fi, inima lui se roaga permanent. Daca-i in avion, daca-i in tren, daca-i in fabrica, daca-i la gara, daca-i pe drum, daca doarme, inima lui se roaga neincetat. Aceasta rugaciune, cand ajunge sa fie de sine miscatoare, toata viata omului este o rugaciune. Orice lucreaza pe pamant, el tot timpul se roaga.

Apostolii nimic n-au invatat mai presus de puterea noastra. Cand a zis Apostolul Pavel: ,,Neincetat va rugati!”, cel ce ajunge la rugaciunea de sine miscatoare, implineste cuvantul lui. El daca mananca, inima lui se roaga, cand vorbeste cu oamenii, are in taina alta gura: gura cea de foc a Duhului Sfant din inima lui. Este ,,gura Duhului”, cum o numeste Sfantul Vasile cel Mare. Un asemenea om, care a castigat rugaciunea de sine miscatoare, orice-ar face el, inima lui se roaga. Aceasta este a patra treapta a rugaciunii.

Este si o alta treapta, mai inalta decat aceasta: rugaciunea cea vazatoare. Care este aceasta? Ai vazut pe Sfantul Antonie cel Mare? De-acolo, din muntele lui, din Tebaida, unde era el, in Egipt, se ducea cu mintea la Sfantul Amonie, alt sihastru mare. Acela iesise din viata si sufletul lui era dus de ingeri la cer. Si el a inceput a se inchina. Si l-au intrebat calugarii: ,,Parinte, de ce te inchini? Si el a raspuns: ,,Fratele nostru Amonie, marele stalp al cerului si al pamantului, se duce la cer si m-am inchinat sufletului lui”.

Si era mare distanta de la Sfantul Amonie pana la muntele lui Amonie, insa Antonie vedea sufletul lui Amonie cum este ridicat de ingeri la ceruri cand a iesit din trup. Asta inseamna oameni inainte-vazatori sau cu minte inainte-vazatoare de dumnezeu!

Arhim. Cleopa Ilie, Despre Rugaciune

ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI

Sinaxar 14 Septembrie

În aceasta luna, în ziua a paisprezecea, pomenirea înaltarii Cinstitei si de viata facatoarei Cruci: Inaltarea Sfintei Cruci. Constantin cel Mare, întâiul împarat al crestinilor, avea razboi, precum zic unii din istorici, la Roma împotriva lui Maxentiu, pâna a nu lua împaratia. Iar altii zic ca la apa Dunarii împotriva scitilor.
Vazând ca multimea potrivnicilor era mai multa decât oastea lui, era cuprins de nedumerire si frica. Atunci i s-a aratat în amiaza zilei semnul Crucii cu stele pe cer, si litere romane împrejurul Crucii, care si acelea erau închipuite cu stele si ziceau: "Întru aceasta vei birui". Facând numaidecât o cruce de aur, dupa chipul celei ce i se aratase, si poruncind sa fie purtata înaintea ostasilor sai, au dat razboi cu vrajmasii, dintre care cei mai multi au pierit, iar altii au fugit.
Pentru aceasta, gândind întru sine la puterea Celui ce a fost rastignit pe Cruce, si crezând ca Acesta este Adevaratul Dumnezeu si întarindu-se cu Botezul împreuna cu maica-sa, a trimis-o la Ierusalim ca sa gaseasca Crucea lui Hristos. Si a aflat-o ascunsa, împreuna cu celelalte doua cruci, pe care fusesera rastigniti tâlharii; si nu numai crucile, ci si piroanele le-au aflat. Nestiind împarateasa care ar fi Crucea Domnului, s-a aratat aceasta prin minune. O femeie vaduva moarta, de care s-a atins Crucea a înviat; iar celelalte doua cruci ale tâlharilor nu au aratat nici un semn de minune. Atunci împarateasa s-a închinat si a sarutat Crucea, împreuna cu toata suita. Si neputând încapea tot poporul sa se închine s-a rugat ca macar sa o vada. Atunci s-a suit Fericitul Macarie, patriarhul Ierusalimului, si a înaltat deasupra amvonului Cinstita Cruce, si vazând-o poporul, a început a striga: "Doamne miluieste!" Si de atunci a început a se tine sarbatoarea Înaltarii Cinstitei Cruci.
Tot în aceasta zi, pomenirea adormirii celui între sfinti Parintele nostru Ioan Gura de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului.
Sfântul Ioan Hrisostomul ("Gura de Aur&quot a raposat în aceasta zi de 14 septembrie, anul 407, în exil, si pentru praznicul Cinstitei Cruci, i s-a mutat slujba în luna noiembrie în 13 zile.
Iar la 27 ianuarie praznuim aducerea moastelor sale la Constantinopol.
Tot în aceasta zi, pomenirea binecredincioasei împaratese Plachila (Placila).
Aceasta sfânta a fost sotia împaratului Teodosie cel Mare, si petrecând toata viata ei întru dreapta credinta, în grija si nevointa spre saraci, asa s-a mutat catre Domnul.
Tot în aceasta zi, pomenirea celor 170 sfinti Parinti, care s-au adunat la sfântul a toata lumea Sinod al VI-lea.
In anii 680-681, pe vremea împaratului Constantin VI Pogonatul, tatal lui Iustinian cel Mic, Riznomitul, cârma Bisericii Constantinopolului o purta Serghie, si a Bisericii Romei, Agaton. Si s-au adunat la Trula palatului imperial ce se chema Oat, acestia si trimisii papei Agaton, ai patriarhilor de Ierusalim si Alexandria, trei episcopi occidentali si alti episcopi si Parinti din Orient, pâna la numarul de 170, si supunând anatemei pe monotelitii: Serghie, Pir, Petru si Pavel, ce fusesera episcopi ai Constantinopolului, si pe Macrovie al Antiohiei, pe Chir al Alexandriei, pe Onorie al Romei, pe Stefan si Polihronie si pe cei ce erau la un gând cu dânsii. Sfântul Sinod s-a adunat pe vremea celui mai sus zis Constantin Pogonatul, iar Cartea Canoanelor s-a facut în zilele lui Iustinian, fiul lui.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Papa.
Acest sfânt a trait pe vremea împaratiei lui Maximian si a lui Magnus, ighemonul cetatii Larandrei din Eparhia Licaoniei. Iar chipul muceniciei sale a fost în multe feluri în timpul carora si-a dat sufletul catre Domnul.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Teoclit, care prin sabie s-a savârsit.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Valerian pruncul, care de sabie s-a savârsit.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului noul cuvios Mucenic Macarie de la Manastirea Dionisiu (Muntele Athos), care a marturisit în Tesalonic la anul 1525, si a fost ucenic al Sfântului Nifon, patriarhul Constantinopolului, si care prin sabie s-a savârsit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Troparul Inaltarii Sfintei Cruci
Mantuieste, Doamne, poporul Tau si binecuvinteaza mostenirea Ta; biruinta binecredinciosilor crestini asupra celui potrivnic daruieste si cu Crucea Ta pazeste pe poporul Tau.
Condacul Inaltarii Sfintei Cruci
Cel ce Te-ai inaltat pe Cruce de bunavoie, poporului Tau celui nou, numit cu numele Tau, indurarile Tale daruieste-i, Hristoase Dumnezeule. Veseleste cu puterea Ta pe credinciosul nostru popor, daruindu-i lui biruinta asupra potrivnicilor, avand ajutorul Tau arma de pace, nebiruita biruinta.
PREDICĂ LA PRAZNICUL ÎNĂLTĂRII SFINTEI CRUCI
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.
Iubiţi credincioşi, pentru a vorbi mai desluşit despre acest prea sfânt praznic al Înălţării Sfintei Cruci, la care ne-am învrednicit a ajunge, este nevoie să începem cu un istoric mai vechi şi să aducem în mijloc nişte mărturii mult mai de demult, ca să ne putem da seama când a început şi cum a ajuns până la noi praznicul acesta.
Aţi văzut dumneavoastră grâul, când de-abia îl bate vântul, sau când e de o palmă numai şi când e aproape să dea în spic? Dacă vei căuta într-însul şi îl vei desface când e aproape să dea în spic, sau cu vreo lună mai înainte, vei vedea acolo o taină mare. Acolo, în paiul acela, în firul acela de iarbă găseşti toată aşezarea grâului foarte amănunţit, foarte mic se arată înăuntru şi spicul, şi boabele lui, şi toate celelalte. Aţi văzut păpuşoiul când de-abia îi dă spicul şi de-abia are păpuşi? Păpuşa aceea care nici mătase nu are, în care se vede ceva foarte mic, e porumbul, care mai târziu se va face mare, va face şi grăunţe şi toată frumuseţea lui lăsată de Dumnezeu.
Iată, aşa sunt cele ale dumnezeieştii Scripturi. Prea luminatele praznice, pe care le vedem astăzi în Biserica darului, n-au ajuns la noi deodată aşa de desăvârşite şi prea sfinte cum le vedem astăzi; nu, ci ele au fost mai întâi de-abia în faşă şi încolţite în umbră. Şi de aceea este nevoie să vorbim despre umbre, despre faşe şi despre clipa când ele de-abia se plămădeau şi se urzeau înainte de legea nouă, şi chiar de legea veche.
Mai înainte de a fi Moisi şi de a primi legea veche, Patriarhul Iacov, închipuind Sfânta Cruce, a blagoslovit pe fiii lui Iosif, pe Manasi şi pe Efraim, în chipul crucii, a pus mâna stângă pe unul şi mâna dreaptă pe celălalt în chipul crucii (Facerea 48, 13-19). Şi mai înainte de a muri el, aceia s-au închinat la vârful toiagului său, adică la lemn, simbolizând crucea încă dinainte de venirea legii vechi.
În legea veche, simbolul crucii, adică cel ce umbros o arăta pe dânsa, îl vedem mai întâi atunci când împăratul Aradului a omorât pe israeliţi şi a omorât pe mulţi, încât aproape toţi încăpuseră pe mâna lui. Şi Moisi, neştiind ce să facă, a început a-i îndemna pe dânşii să asculte de Dumnezeu, iar ei mai tare cârteau, zicând: De ce ne-ai adus pe noi în pustie, de ce ne-ai adus pe noi aici? Nu era mai bine în Egipt?
Şi a auzit Dumnezeu cârtirea poporului – spune dumnezeiasca Scriptură – şi a trimis şerpi care muşcau cu muşcătură de foc, şi au omorât mulţime nenumărată de oameni. Iar Moisi, văzând că moare atâta popor, s-a rugat lui Dumnezeu pentru el. Şi atunci a spus Dumnezeu lui Moisi: Fă-le un şarpe de aramă, turnat întreg, desăvârşit, şi să-l răstigneşti, să-l spânzuri pe el pe un stâlp înalt. Şi toţi cei ce vor fi muşcaţi de şerpi să privească la şarpele cel de aramă şi se vor vindeca (Numerii 21, 1, 5-9). Acesta era simbolul crucii întru totul adevărat, cu mult înainte de veacul Mântuitorului, Care trebuia să Se răstignească pe cruce. Şi a zis Dumnezeu lui Moisi: Vezi, spune-le ca toţi cei muşcaţi, care vor privi la şarpele înălţat, să-şi închipuie că viaţa lor este acolo şi vor trăi. Şi le-a spus Moisi atunci: Vezi, Israile, viaţa ta răstignită pe lemn; şi toţi care priveau la şarpe se vindecau. Şi că această asemănare simbolică şi tainică a Sfintei Scripturi a închipuit cu adevărat pe Hristos, Însuşi Mântuitorul a adeverit-o când a spus: „Şi precum Moisi a înălţat şarpele de aramă în pustiu, aşa se cade să Se înalţe Fiul Omului” (Ioan 3, 14-15).
Dar unde mai vedem taina lemnului crucii şi puterea lui? La Mera. După ce a tăbărât poporul lui Israil lângă Marea Roşie, cale ca la trei zile, au ajuns la o apă mare care se chema Mera. Şi poporul şi dobitoacele toate erau însetate, şi a strigat poporul, cârtind, către Moisi: Ce să bem? Şi când au vrut să bea din Mera, nu puteau, căci – arată dumnezeiasca Scriptură – apa Merei era amară şi otrăvitoare, şi poporul nu putea să bea, cu toată setea lui. Şi atunci Moisi a strigat către Dumnezeu: Doamne, ce să fac? Şi a zis Dumnezeu: Ia un lemn şi-l aruncă în apă şi ea se va îndulci. Şi Moisi a făcut întocmai, băgând lemnul în apă, şi s-a îndulcit apa şi a băut poporul şi dobitoacele cele însetate şi s-au răcorit (Ieşirea 4, 22-25).
Ce este lemnul băgat în apa Merei? Cum poate un lemn să îndulcească o apă amară? Iată cum: în viaţa aceasta, fraţi creştini, pururea suntem amărâţi de scârbă, şi de necazuri, şi de ispite, şi de boale, şi de pagube, şi de alte necazuri. Şi când vom privi la lemnul crucii lui Hristos, cum El a răbdat mai mult decât noi, atunci se îndulceşte necazul nostru şi nu mai este amar. Când ne aducem aminte câte sfinte patimi şi preaînfricoşate a răbdat Hristos pentru noi, se îndulceşte marea aceasta amară a vieţii noastre, pentru că ne gândim că noi nu am răbdat nimic pentru dragostea Lui (Sfântul Grigore de Nyssa, Comentariu la viaţa lui Moisi).
Dar care au mai fost simboalele crucii? Mai înainte încă de venirea lui David, Moisi se lupta în pustie cu madianiţii şi cu amaleciţii şi cu alte popoare care se aflau acolo. Şi amaleciţii biruiau pe Israil; atunci Moisi s-a făcut pe sine o cruce, ridicând braţele în sus şi închipuind semnul crucii. Şi ridicând Moisi mâinile în sus, Israil biruia pe Amalec, iar când le cobora, Amalec biruia pe Israil. Şi văzând preoţii Aaron şi Or că Moisi nu mai putea ţine mâinile în sus, în chipul crucii, atâta vreme, pentru ca nu cumva să biruiască Amalec, au pus o lespede sub picioarele lui Moisi, să-l ridice mai sus, şi Aaron îi sprijinea o mână, iar Or îi ţinea mâna cealaltă, şi-l ţineau astfel pe el în semnul sfintei cruci, până când poporul lui Israil a biruit desăvârşit pe Amalec (Ieşirea 17, 8-13).
Deci toate acestea sunt simboale preavechi ale crucii.
Dar ce este crucea lui Hristos? Dacă o vor lua aşa simplu, sunt două lemne puse de-a curmeziş. Iar dacă vom căuta taina cea mare care este în ea şi taina mântuirii neamului omenesc care s-a ţesut în ea, vom vedea altceva. Crucea lui Hristos este mai întâi Altar. Pentru ce? Pentru că pe dânsa S-a jertfit Mântuitorul lumii, Iisus Hristos, Care cu preascumpul şi preasfântul Său Sânge o a sfinţit pe ea şi pe noi ne-a răscumpărat. Iată ce spune Apostolul Pavel în epistola sa cea către evrei: „El (Hristos) a intrat o singură dată în Sfânta Sfintelor, nu cu sânge de ţapi şi de viţei, ci cu însuşi sângele Său, şi a dobândit o veşnică răscumpărare. Căci dacă sângele ţapilor şi al taurilor şi cenuşa junincii, stropind pe cei spurcaţi, îi sfinţeşte spre curăţirea trupului, cu atât mai mult sângele lui Hristos, care, prin Duhul cel veşnic, S-a adus lui Dumnezeu pe Sine, jertfă fără de prihană, va curăţi cugetul vostru de faptele cele moarte, ca să slujiţi Dumnezeului celui viu” (Evrei 9, 12-14).
Ce mai este Crucea? Crucea este arma cu care Mântuitorul lumii, Dumnezeu, a biruit pe diavolul. Şi zic duşmanii Crucii că noi trebuie să cinstim numai pe Hristos, dar nu şi crucea, că – zic ei – crucea e o măciucă cu care a omorât pe Hristos. Blestemată este părerea aceasta. Scriptura ne arată că David a tăiat capul lui Goliat. Dar cu ce? Cu o sabie, şi sabia aceasta o socotea poporul sfântă, şi era ţinută în Sfânta Sfintelor, în cortul cel sfânt, învelită într-un veşmânt, lângă efod, pentru că cu dânsa biruise David pe Goliat (I Regi 21, 8-9). Aşa şi această biruitoare armă a lui Hristos, cu care s-a biruit satana şi puterile întunericului, trebuie păstrată în loc de cinste, cu toată sfinţenia. Pentru ce? Pentru că a fost arma cea puternică a lui Hristos, cu care a biruit pe Goliat cel nevăzut, pe satana (I Corinteni 1, 18).
Ce mai este Crucea lui Hristos? Crucea lui Hristos este pecetea Dumnezeului Celui Viu. Unde aflăm noi aceasta? Căutaţi în Scriptura veche şi vedeţi acolo pe Proorocul Iezechiel, ce spune că a venit mânia Domnului peste Ierusalim pentru fărădelegile şi răutăţile poporului. Şi Iezechiel a văzut o vedenie şi un înger al Domnului care striga cu glas mare: Alergaţi pe uliţele Ierusalimului şi însemnaţi pe frunte pe robii Dumnezeului Cel Viu cu litera Tau, adică T – care are forma crucii – şi când va veni sabia Domnului, va cruţa Dumnezeu pe toţi cei însemnaţi pe frunţile lor. Şi a fost că a venit sabia Domnului de la tânăr până la bătrân şi numai cei însemnaţi pe fruntea lor de îngerul Domnului erau scutiţi de primejdie şi de moartea sabiei (Iezechiel 9, 4-6). Dar aceasta e în legea veche.
Avem însă alte mărturii mai puternice în legea nouă. Dumnezeiescul Ioan Evanghelistul, după ce arată descoperirile cele mari despre sfârşitul lumii, despre taina întrupării lui Dumnezeu Cuvântul, spune: „Am văzut, apoi, alt înger care se ridica de la Răsăritul Soarelui şi avea pecetea Viului Dumnezeu. Îngerul a strigat cu glas puternic către cei patru îngeri, cărora li s-a dat să vatăme pământul şi marea, zicând: Nu vătămaţi pământul, nici marea, nici copacii, până ce nu vom pecetlui, pe frunte, pe robii Dumnezeului nostru” (Apocalipsa 7, 2-3).
Dar ce mai este Crucea lui Hristos? Am văzut că este Altar, că este armă şi pecete a Dumnezeului Celui Viu. Ce mai este Crucea lui Hristos? Este pricinuitoarea înălţării şi preaînălţării lui Iisus Hristos. Crucea este motivul şi pricina şi mijlocul prin care S-a înălţat Domnul nostru Iisus Hristos mai presus de tot numele. În epistola sa cea către filipeni, Apostolul spune că, prin dragostea cea către noi, Fiul lui Dumnezeu „S-a omorât pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte – şi încă moarte de cruce. Pentru aceea, şi Dumnezeu L-a preaînălţat şi I-a dat Lui nume care este mai presus de tot numele, ca întru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cereşti, al celor pământeşti şi al celor de dedesubt” (Filipeni 2, 8-10).
Vedeţi, fraţilor, câtă cinste Îi aduce lui Hristos Crucea? L-a preaînălţat Dumnezeu-Părintele pe Dumnezeu-Cuvântul, pentru că a răbdat moarte, ba încă moarte de ocară şi moarte de cruce, şi L-a suit pe El mai presus de toată stăpânia şi începătoria şi domnia.
Ce mai este Crucea lui Hristos? Crucea lui Hristos este steagul şi, dacă vreţi, emblema. Este stema şi steagul lui Hristos, care va străluci mai înainte de sfârşitul lumii nu numai pe pământ, ci şi pe norii cerului – cum spune Evanghelistul: „Şi atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului” (Matei 24, 30). Deci, iată cât de mare lucru şi cât de mare taină s-a lucrat prin Cruce: s-a lucrat mântuirea neamului omenesc. Că a zis Isaia Proorocul: „Înălţaţi un steag pentru neamuri” (Isaia 62, 10). Vedeţi steagul dinaintea lui Iisus Hristos: Sfânta Cruce care înalţă toate popoarele spre Cel ce suferă, spre Cel ce rămâne în veac în cer şi pe pământ (Matei 24, 30).
Aşadar, iubiţii mei fraţi, v-am arătat câteva simboale şi câteva mărturii ale Scripturii privitoare la cruce, mai înainte şi după venirea lui Hristos.
Şi acum să începem a spune cum a luat fiinţă taina acestui praznic de astăzi, cum a ajuns să se prăznuiască Înălţarea Sfintei Cruci. Iată cum:
„Constantin cel Mare, care a fost primul împărat al creştinilor, mai înainte de a fi el împărat, a fost fiul lui Constantin Clorus, care împărăţea în Galia, Franţa de astăzi, fiind om blând şi nepersecutând pe creştini. Şi a început Constantin război împotriva lui Maxenţiu, care stăpânea o parte a marelui imperiului roman, cea cu Roma, tiranizând peste măsură pe supuşii săi. Dar era foarte îngrijorat Constantin, căci auzise despre Maxenţiu că are oştiri nenumărate şi este mai bine pregătit decât dânsul. Şi trecând munţii din nordul Italiei, ca să vie spre Maxenţiu, nu ştia ce să facă: să se întâlnească cu el, să bată război, sau mai bine să trimită soli de pace? Şi în această nedumerire şi grijă a lui, deodată a văzut la amiază, pe cer, o cruce de stele care străluceau mai mult decât razele soarelui, şi împrejurul ei erau litere romanice, tot cu stele închipuite, prin care se scria: „Întru acest semn vei învinge!” [In hoc signo vinces]. Văzând semnul cinstitei cruci, marele Constantin, deşi încă neavând credinţă deplină, a cunoscut că este semnul creştinilor şi a poruncit mai întâi de toate să se facă o cruce de aur, după chipul aceleia care i s-a arătat lui pe cer, ca să se poarte înaintea oştirilor sale. Şi mergând împotriva lui Maxenţiu, a dobândit biruinţă mare. L-a biruit, i-a sfărâmat oştirile, l-a înecat în apa Tibrului şi a intrat cu mare triumf în Roma, unde până astăzi se află Arcul lui Constantin sau Arcul de Triumf, pe unde Constantin cel Mare a intrat biruitor. Şi cunoscând el taina crucii şi puterea Celui răstignit pe dânsa, a cugetat mult la puterea credinţei creştineşti şi s-a botezat de Sfântul Silvestru, şi el, şi maica lui. După aceasta, a trimis pe maica lui, pe Sfânta Elena, la Ierusalim, să caute crucea lui Hristos, semnul biruinţei care i-a ajutat lui împotriva lui Maxenţiu. Şi s-a dus împărăteasa Elena şi a răscolit tot Ierusalimul, că era foarte greu să găsească acest sfânt lemn. Căci unde fusese mormântul Domnului era capiştea zeiţei Venera, şi la Betleem – unde S-a născut Domnul – era zeul Apolon, şi la Golgota erau alţi zei şi alţi idoli, iar cetatea Ierusalimului nu se mai chema Ierusalim, ci Aelia Adriana, după numele păgânului împărat roman Adrian, care făcuse toate aceste schimbări. Urâciunea pustiirii stătea în locul cel sfânt. Deci a venit Elena împărăteasa, căutând şi sfărâmând idolii şi capiştile, şi cu mare greutate a găsit mormântul lui Hristos, plin de pietre şi noroi, astupat de acest păgân împărat care a vrut să şteargă numele lui Iisus de pe faţa pământului. Aţi văzut unii şi Betleemul şi Golgota, aţi văzut desigur biserica Golgotei şi a mormântului Domnului, că era aproape locul unde a fost răstignit Domnul de cel unde a fost îngropat, cum spune Evanghelistul Ioan, anume că era mormântul în grădină, aproape de locul unde fusese răstignit Iisus, şi acolo L-au pus pe El. Deci a unit aceste două locuri, mormântul Domnului şi Golgota, într-o singură biserică („Viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”, în Istoria Bisericească a lui Eusebiu din Cezareea, cap. 25-30).
Şi când au găsit cele trei cruci, era mare nedumerire şi nu ştiau care dintre ele e a Mântuitorului. Mai întâi cu mare greutate le-au găsit, pentru că nu voia să spună nimeni dintre evrei unde sunt, fără numai un oarecare evreu cu numele Chiriac, ştiind unde era ascunsă crucea de strămoşii lui, a spus şi le-a arătat împărătesei Elena. Şi pe acest Chiriac l-au hirotonit Sfinţii Părinţi preot şi mai apoi a fost patriarh al Ierusalimului 12 ani (Proschimentarul Ierusalimului, Bucureşti, 1852, pp. 76-80). Şi când au adus crucea cea de viaţă făcătoare şi celelalte două cruci, fiind în nedumerire împărăteasa Elena, căci nu ştia care e a lui Hristos, a trecut pe acolo un mort, pe care-l duceau la groapă, şi au pus asupra lui mai întâi două dintre cruci şi nici un semn nu s-a făcut. Iar când s-a pus peste mort crucea lui Hristos, acesta s-a sculat din sicriu şi, punând mâna pe cruce, a zis: „Asta-i crucea cea de viaţă făcătoare a lui Iisus Hristos, Mântuitorul lumii”. Şi aşa s-a întărit toată lumea în credinţa în Sfânta Cruce a lui Iisus Hristos, pe care, luând-o cu mare cinste Patriarhul Macarie, a ridicat-o pentru ca să o vadă tot poporul. Şi după ce s-a văzut minunea aceea, multe, nenumărate minuni s-au făcut cu puterea Sfintei Cruci, acolo şi în toată lumea. Şi de atunci, de când au înălţat Sfânta Cruce împărăteasa Elena şi Patriarhul Macarie în Ierusalim, s-a luat obiceiul să se prăznuiască această sărbătoare la 14 septembrie, în amintirea Înălţării cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci a lui Hristos (Cuvânt la Înălţarea Sfintei Cruci; prolog, la 14 septembrie).
Iubiţi credincioşi, am amintit câte ceva din însemnătatea Sfintei Cruci. Dar să venim la alte minuni şi la alte taine ale crucii.
Oare de câte feluri este crucea, fraţilor? În cuvintele dumnezeieştilor Scripturi, înţelesul crucii este tâlcuit în mai multe feluri, dar în linii generale, în două. Ea are un înţeles duhovnicesc şi unul material. Înţelesul duhovnicesc îl avem atunci când ne aducem aminte de toate suferinţele şi patimile cele preaînfricoşate ale Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, şi zicem că El a purtat crucea suferinţei până la moarte – şi moarte de cruce. În acest înţeles se cuprind şi cele ce se spun de către Mântuitorul în Evanghelie: „Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34).
Iar crucea materială este chiar propriu-zis crucea aceea pe care a dus-o Mântuitorul în spate. Aţi auzit cum Evanghelia de astăzi zice: „Şi ducându-Şi crucea, a ieşit la locul ce se cheamă al Căpăţânii, care evreieşte se zice Golgota. Unde L-au răstignit…” (Ioan 19, 17-18). Auzi: „ducându-Şi crucea” – crucea lui Hristos. Şi mai zice Evanghelia de azi: „Şi stăteau lângă crucea lui Iisus Mama Lui şi sora Mamei Lui, Maria lui Cleopa, şi Maria Magdalena” (Ioan 19, 25). Când zice că „stăteau lângă crucea Lui”, să ştim că tot de crucea cea de lemn se vorbeşte.
Dar de ce Mântuitorul, în drum spre Golgota – calea durerii –, a îngăduit să ducă un om crucea Lui, de la o vreme înainte, anume Simon Chirineanul? Ştiţi de ce? Pentru că la patima lui Hristos n-a pătimit Dumnezeirea, ci numai Hristos ca om. Dacă ar fi voit Dumnezeirea să o ajute pe firea omenească, Hristos putea să ducă şi munţii şi tot pământul până la Golgota. Dar atunci El pătimea ca un om, şi ca om a avut nevoie să fie ajutorat. Cine mergea cu crucea în spate? Cine o ţinea şi înseta şi era rănit? Cine o purta? Firea omenească a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Deci, ca om, El slăbise şi avea nevoie de ajutorul altui om să ducă crucea până la groapă. Aşa spun dumnezeieştii Părinţi: că şi noi uneori trebuie să fim ajutoraţi de fraţii noştri în necazuri şi în scârbe, ca să putem duce crucea suferinţelor până la uşa mormântului. Dar crucea Mântuitorului Iisus Hristos, pe care a dus-o Simon Chirineanul în spate şi a dus-o şi El, şi lângă care stăteau Maica Domnului şi celelalte femei mironosiţe, este crucea cea materială, crucea propriu-zisă, crucea lui Hristos cea din lemn, cea din materie. Mare nebunie fac toţi acei care, deşi îşi zic „credem”, nu cinstesc crucea lui Hristos. Ei primesc crucea numai ca simbol tainic, adică numai crucea spirituală, iar pe cea materială nu o recunosc. Îndoit este omul, având o parte văzută şi una nevăzută, fiind alcătuit din trup şi din suflet. Îndoită deci este şi crucea, una materială, la care se închină şi cu care se însemnează şi pe frunte, şi alta spirituală, în suflet, adică hotărârea de a răbda cu dragoste toate necazurile pentru a împlini poruncile lui Hristos (I Corinteni 6, 20).
Fraţii mei, să vorbim şi în alt înţeles despre cruce. Multe trebuie spus că sunt crucile: este crucea celor căsătoriţi, este a celor feciorelnici, este crucea celor bolnavi, este crucea celor călători, este crucea ostaşilor, şi multe mii de feluri de cruci, dar toţi trebuie să ducă o cruce pentru dragostea lui Iisus Hristos, ca să se poată mântui. În Urmarea lui Hristos se spune: „Omule, dacă te numeşti următor al lui Hristos, nu se poate să nu mergi pe calea Lui, căci altfel nu te poţi mântui”. Hristos a arătat calea împărătească către cer. Dacă El a socotit de mare nevoie să sufere pentru neamul omenesc, şi dacă a văzut că firea omenească are nevoie să se tămăduiască de plăceri şi de durere, şi ne-a călăuzit, arătându-ne nouă calea aceasta – că fără cruce nu este mântuire –, apoi nebun este acela care crede că poate să se mântuiască fără suferinţă, fără răbdare şi fără bărbăţie mare de cuget în toate împrejurările vieţii. Cel căsătorit are crucea sa: trebuie să nască atâţia copii, câţi îi dă Dumnezeu, să-i crească în frica şi certarea Domnului, să sufere toate chinurile legate de această creştere. Cel înţelept şi credincios îşi dă seama cu câtă greutate se naşte un copil, cu cât necaz se creşte şi mai ales câtă durere are adevăratul părinte când îl vede neascultător, şi suferă el până ce îl vede om pe lume. Cei căsătoriţi au crucea de a munci, de a se osteni, de a lua măsuri de curăţenie în căsătorie, aşa cum sunt ele rânduite de Sfânta Biserică, de a face milostenie, de a câştiga cu trudă şi osteneală existenţa lor şi a copiilor lor – şi alte multe.
Cei feciorelnici au o altă cruce, mai frumoasă decât a celor căsătoriţi. Căci zice Pavel că bine este tinerilor să se căsătorească, dar mai bine să rămână aşa (I Corinteni 7, 38). Cei necăsătoriţi duc o cruce grea, ei duc război cu firea. Căci ce este monahul? „Este sila necontenită a firii şi tăierea voii până la moarte” (Sfântul Ioan Scărarul, Cuvântul IV).
Monahul este un om de jertfă, care se jertfeşte pururea pentru dragostea lui Iisus Hristos şi care pentru dragostea Lui renunţă la toate plăcerile lumii şi ale trupului. Pururea se smereşte, pururea posteşte, pururea priveghează, pururea se osteneşte, pururea plânge. Niciodată mintea lui nu este fără grijă pe pământ şi nici nu poate să fie, căci are luptători împotrivă ca nisipul mării! Deci monahul are o cruce într-o anumită privinţă mai grea, pentru că mai cinstită este fecioria decât nunta, după cum a înţeles Pavel Apostolul, când a zis: „Cel ce îşi mărită fecioara bine face; dar cel ce n-o mărită şi mai bine face” – arătând că mai bună este curăţenia, fecioria cea desăvârşită a trupului şi a sufletului (I Corinteni 7, 25-40). Deci crucea celor din feciorie este mai grea, dar mai mare plată vor lua de la Hristos.
Este apoi crucea celor bolnavi. Celui bolnav, ştiţi cu toţii, i se pare noaptea un an, nici bucate nu suferă, nici bucuria lumii nu o simte. Duce o cruce grea, sărmanul, şi ferice de cel ce poate răbda în boală ca Iov, căci acela mare plată va lua. Crucea celui din boală îi smereşte şi sufletul, şi trupul, iar de la cel bolnav nu cerem nici post, nici metanie, ci numai două lucruri cerem, cum spune dumnezeiescul Părinte Efrem Sirul: „De la omul bolnav două lucruri cere Dumnezeu: rugăciunea şi mulţumirea”. Să se roage lui Dumnezeu necontenit, spre osteneala duhului pe care o poate face până la ultima suflare. Şi să mulţumească lui Dumnezeu pentru boala sau crucea pe care i-a dat-o lui până la sfârşit, şi va avea cunună de mucenic. Aşa au purtat crucea sfinţii martiri, aşa sfinţii pustnici, aşa creştinii cei buni, aşa cei bolnavi care au avut credinţă tare în Hristos.
Să ştiţi deci că nimeni de pe pământ, din cei care sunt botezaţi în numele Sfintei Treimi, nu se poate mântui fără cruce. Se spune în Urmarea lui Hristos: „Omule, dacă vrei să lepezi o cruce, nenumărate cruci vor veni asupra ta”. Cine ia crucea cu mulţumire şi cu dragoste pentru Mântuitorul, şi e foarte mulţumit când e certat de Dumnezeu, cu pagube, cu scârbe, cu ocară, cu foame, cu sete, cu boală, cu robie, cu necaz, cu întristare – acela e următor al lui Hristos. Să ducă cu bucurie crucea sa, aducându-şi aminte că crucea lui Hristos a fost cu atâtea milioane şi milioane de ori mai mare decât crucea lui, fiindcă a răbdat fiind fără de păcat şi atâtea patimi câte nu poate cuprinde mintea omenească.
Iubiţi credincioşi, să mai ştiţi despre Sfânta Cruce şi aceasta: când faceţi semnul Sfintei Cruci, să-l faceţi drept pe chipurile voastre, ca să nu râdă dracii de batjocura pe care o faceţi. Faceţi împreunând aceste trei degete – simbolul Sfintei Treimi – şi puneţi întâi la frunte, în numele Tatălui, apoi la buric, în numele Fiului, că S-a coborât din cer pentru mântuirea noastră, şi apoi în umărul drept şi în umărul stâng, prin care se leagă dragostea lui Dumnezeu de om şi de mântuirea noastră, că prin Duhul Sfânt ţinem legătura cu Dumnezeu Părintele, cu Fiul şi cu Duhul Sfânt; acestea ne învaţă Sfântul Ioan Gură de Aur în cuvântul la cruce.
Ce să vă mai spun? Am să vă spun o istorioară, ca să vedeţi că taina crucii s-a repetat uneori şi în chip văzut. Iată ce s-a întâmplat. Într-o casă oarecare bolea un biet creştin sărac şi era aproape de moarte. Neavând cui să vândă casa, a lăsat-o cu chirie unui evreu pentru un timp, spunându-i: Uite, stai aici, că eu acuma mor şi la urmă va rămâne la nişte nepoţi ai mei. Şi când a murit creştinul acela, a rămas în casa aceea o icoană a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului Iisus Hristos. Evreul acela, nefiind cu ură tare către creştini, a lăsat icoana pe perete şi-şi vedea de treburile lui. Dar a venit într-o zi la dânsul alt evreu şi i-a zis: Măi, dar cum stai tu în casă, cu icoana? Uite icoana lui Hristos! Iar el a răspuns: Aşa am găsit casa când am venit şi nu mai iau icoana de la locul ei; n-am îndrăznit s-o iau, că am auzit că acela-i lucru sfânt, e Hristos. Însă acela fiind mai rău şi mai necredincios, a cerut icoana şi nu s-a lăsat până ce nu i-a dat-o. Şi a luat icoana Mântuitorului de acolo, şi ducând-o cu sine, undeva la o casă a lui de departe, a chemat şi pe alţii şi le-a zis: Să facem şi noi cu icoana lui Hristos cum au făcut părinţii noştri! Şi au pus icoana pe un stâlp şi au răstignit-o cu cuie. Unde erau mâinile Mântuitorului pictate au bătut cuie şi, după ce au pus icoana acolo, au început a lovi în faţa ei, şi-şi băteau joc de sfânta icoană a Mântuitorului. Unii îl scuipau, alţii strigau: Na, coboară-Te de pe cruce, cum am auzit că spune în Evanghelie! Alţii spuneau: Mântuieşte-Te pe Tine, dacă eşti Hristos; coboară-Te de pe cruce! Şi în fel şi chip, după cum au făcut părinţii lor, au făcut şi ei icoanei Mântuitorului, ca să facă măcar în simbol cele făcute de părinţii lor, să le urmeze răutatea. Iar unul din ei a zis: Eu am auzit că la evrei unul L-a împuns cu suliţa în coastă. Şi în batjocură, cum râdeau ei acolo, au luat o suliţă şi au împuns icoana. Dar deodată, când au împuns-o, a început să curgă sânge mult şi i-a cuprins spaima pe toţi, şi au fugit la şcoala lor şi au spus rabinului: Iată ce am făcut noi: am răstignit icoana lui Iisus Hristos şi, când am împuns-o, a curs sânge! Şi a venit învăţătorul lor, rabinul, şi a văzut adevărul. Apoi a zis: Vedeţi, acum s-a stabilit mai tare şi mai clar decât toate că părinţii noştri au fost ucigători de Dumnezeu Cel Viu şi de omul Iisus Hristos. Deci, dacă a curs sânge din icoana aceasta uscată de lemn, suntem toţi vinovaţi de sângele Lui şi trebuie să ne botezăm. Şi, ducându-se la şcoală cu icoana aceea însângerată, s-au botezat toţi aceia, toată şcoala lor şi mult popor evreiesc a trecut la dreapta credinţă, văzând sângele lui Hristos curgând din Sfântul Său Trup zugrăvit pe icoană, după atâtea sute de ani de la răstignirea Sa pe Golgota (Prolog, luna mai).
În India, unii dintre misionarii noştri creştini predică Evanghelia cu foc, mai ales cei catolici. Un biet misionar a reuşit într-o comună să convertească la credinţa creştinească vreo câteva familii din hinduşii aceia, credincioşi ai lui Brahma Krişna. Şi aceia, convertindu-se la creştinism, în satul lor a ridicat misionarul o troiţă, o cruce a lui Iisus Hristos, a sculptat-o din lemn şi pe ea [l-a reprezentat] pe Mântuitorul în mărime naturală şi L-a împodobit frumos. Se duceau cei ce crezuseră în Hristos, se închinau dinaintea Mântuitorului răstignit pe cruce, la acea sfântă troiţă. Iar ceilalţi păgâni, care erau mulţi, după cum sunt şi astăzi, au pornit cu ură asupra acelor puţini creştini, şi-i băteau, şi-i ucideau, martirizându-i, pentru că au crezut în Hristos. Ba au început să batjocorească şi crucea Mântuitorului. S-au dus la acea troiţă unde era Mântuitorul răstignit şi au început a-L batjocori pe Mântuitorul pe cruce, şi-L băteau cu ciomegele, şi-L scuipau, şi-I ungeau crucea cu murdării. Iar când erau în toiul acestor batjocuri, Mântuitorul de pe cruce a întors faţa la dreapta, spre ei, şi a zis: De ce Mă batjocoriţi? Şi când au văzut ei că S-a întors ca un viu cu faţa Cel pe Care Îl scuipau, şi că i-a întrebat de ce Îl batjocoresc, câţiva au murit de frică acolo. Iar ceilalţi au dat fuga la învăţătorii lor în legea sanscrită păgână şi au spus: Hai să vedeţi o minune: noi L-am batjocorit pe Hristos şi am văzut cu ochii noştri cum a întors faţa şi a zis către noi: „De ce mă batjocoriţi?”. Şi au mers cu toţii, şi când au văzut şi învăţătorii lor că Mântuitorul stă cu faţa întoarsă, s-au speriat şi toţi s-au botezat, şi mare cutremur i-a cuprins pe locuitorii din ţinutul acela. Şi acolo unde a fost sfânta troiţă, se află azi o catedrală mare. Iar acea cruce dumnezeiască, cu Mântuitorul Care Şi-a întors faţa, a fost şi este până astăzi în altarul acelei catedrale. Şi aşa Mântuitorul a băgat groaza în cei ce-L batjocoreau, numai ca să-i întoarcă pe dânşii pe calea pocăinţei.
Deci, fraţii mei, dacă numai atâta semn de la crucea lui Hristos a fost în stare să facă pe oameni să moară de vii, să-i întoarcă la pocăinţă şi să trezească atâtea suflete, ce va fi oare când va veni Mântuitorul pe norii cerului şi când Crucea lui Hristos va străluci de milioane de ori mai mult decât soarele şi va fi adusă pe norii cerului cu putere şi cu slavă multă, de milioane şi milioane de arhangheli şi îngeri?! Când vor suna trâmbiţele şi când lângă Sfânta Cruce – cum spun Sfinţii Părinţi – va apărea şi buretele, şi cocoşul cu suliţa, şi varga cea de isop, căci toate semnele prea înfricoşatelor patimi vor veni lângă Crucea Sa?!
Iar în urma ei va veni cortul legii vechi, adică chivotul cel din Silo, primul cort pe care l-au făcut evreii; că spune Evanghelistul Ioan în Apocalipsă, deşi acoperit, că a văzut pe cer cortul lui Dumnezeu cu oamenii. Deci va veni şi sicriul legii vechi, va veni şi Sfânta Cruce pe norii cerului, ca să arate că vine Dumnezeul cerului şi al pământului, Iisus Hristos. El este Cel ce-a venit şi S-a răstignit pe cruce pentru noi şi pentru mântuirea noastră.
Iubiţi credincioşi, trebuie să vă mai spun un lucru. Noi nu putem spune nici cât ai lua o lingură de apă din ocean, faţă de câte ar trebui să vorbim despre cinstea preasfintei şi de viaţă făcătoarei Cruci a lui Hristos. Suntem în timpul dumnezeieştii Liturghii, mai sunt şi alte lucruri de făcut ca să isprăvim dumnezeiasca slujbă. V-am spus acestea, ca să rămână scris cu slove de aur în minţile şi în inimile dumneavoastră, de la praznicul Înălţării Sfintei Cruci.
Deci toţi, care vrem să ne mântuim, trebuie să ducem cu dragoste şi cu bucurie o cruce, pentru mântuirea noastră. Şi să fim închinătorii Crucii lui Hristos, şi a celei văzute şi sfinţite, pentru că îndoit este omul şi îndoită este crucea.
Deci, încă o dată: crucea spirituală este să răbdăm toate necazurile şi toate scârbele pentru împărăţia cerului, iară crucea materială este aceea pe care o facem noi din aur, din argint, din lemn sau din orice altă materie.
Dar zice dumnezeiescul Damaschin în Dogmatica lui: „Măcar din aur sau din pietre scumpe de ar fi făcută crucea după chipul ei, anatema celui ce s-ar închina la acea materie” (Sfântul Ioan Damaschin, Dogmatica, cap. XI, pp.254-258).
Deci, nu ne închinăm materiei din care e făcută crucea, ci ne închinăm semnului Fiului Omului, când vedem că e făcută crucea aşa cum ne închinăm de veacuri la ea.
Domnul Dumnezeu şi Prea Curata lui Maică şi Prea Sfânta şi de viaţă făcătoarea Cruce a lui Hristos să ne ajute nouă, păcătoşilor, să ducem cu bucurie şi cu dragoste crucea la piepturile noastre, în mâinile noastre şi în toate faptele noastre, şi să ne închinăm crucii materiale cu evlavie şi cu dragoste, căci este semn şi steag al Domnului nostru.
Iar cea spirituală s-o avem pururea în minte şi în suflet, adică să fim gata cu inima noastră de a suferi toate necazurile şi toate ispitele, toate pagubele şi toate boalele, pentru mântuirea sufletelor noastre. Amin.
Părintele Ilie Cleopa

diverse....interesante

Alessia_39 — Thu, 10 Sep 2009 08:02:45 UT

ASOCIEREA VINURILOR CU MÂNCAREA SERVITĂ

Asocierea vinului cu mancarea servita la o masa nu este deloc o operatiune usoara. Mai mult decat atat, ea nu este rezultanta unui hatar de moment sau a unei mode, fiind recunoscut faptul ca vinurile si mancarea trebuie sa-si sporeasca reciproc calitatile de care dispun. Asta nu inseamna ca nu exista incompatibilitati, tocmai de aceea, modalitatea de a le cupla pe acestea tinzand sa devina o arta. Sa ne amintim doar de ceea ce spunea scriitorul Pastorel Teodoreanu, ca "respectarea compatibilitatilor dintre vin si mancare constituie un corolar al civilizatiei".

Este deja clar pentru toata lumea ca, atunci cand iti sosesc oaspeti, acestia nu trebuie pusi imediat la masa. Gazda va trebui sa serveasca ceva de baut, pentru ca atmosfera sa se insufleteasca putin, aperitivele pe baza de alcool, tuica sau rachiu, fiind deja obisnuite pentru romani. Ele nu trebuie, insa, sa fie foarte tari, asta pentru a nu fura din gustul vinului care va fi servit mai incolo. Practic tuica sau rachiul au datoria si capacitatea de a deschide masa, ele trebuind sa fie insotite de o gustare, care sa includa branza, telemea, sau mini-sandwich-uri, eventual alune, saleuri sau masline.
Dupa aceasta introducere, se recomanda servirea ciorbei sau supei, care sa stearga din amintirea mesenilor tuica si sa pregateasca introducerea vinului.
Pentru o masa obisnuita in familie, sunt de preferat anumite vinuri. Mai jos aveti o lista a lor, in functie de anotimpuri:

- vara : vinurile seci, acrisoare, moderat alcoolice
- iarna : vinurile rosii si mai tari, care incalzesc si tonifica organismul
- primavara : vin pelin alb sau rosu, sau vin sec superior alb
- toamna : vinuri tinere, total fermentate, usor dulcege

Conform traditiei castigate si studiilor facute, ordinea in care se servesc vinurile in timpul mesei este urmatoarea:
- vinurile usoare inaintea celor tari
- vinurile seci si apoi cele dulci
- se debuteaza cu cele albe si se continua cu cele rosii
- vinurile noi si apoi cele vechi
- daca vinul nu se schimba, atunci se va schimba macar anul de recolta
- la antreuri se servesc vinuri albe, seci, usoare, tinere, dar se pot servi si spumante
- la ciorbe, borsuri si supe nu se recomanda deloc consumul de vin
- cu orice fel de peste se bea vin alb sec, cu cat pestele este mai gras cu atat vinul trebuind sa fie mai acid
- carnea de pasare se asociaza cu vinurile albe, seci, de calitate aleasa
- carnea de vaca si cea de porc, mai ales daca este servita la gratar, trebuie insotita neaparat de vinuri rosii vechi
- vanatul de orice fel se va servi cu vinuri rosii seci vechi, de inalta calitate
- branzeturile, care premerg desertul, se servesc cu vinuri rosii vechi, seci, alcoolice, iar branzeturile fermentate cu vinuri rosii alcoolice, cu nerv
- la prajituri, creme, cozonac si tort se vor oferi vinuri dulci sau aromate
- pentru a incheia o masa, o cafea calda este exact ce trebuie, care se va servi cu un distilat vechi de vin (coniac) sau cu rachiu de fructe, visinata sau lichior

Vinul nu se va da niciodata peste cap. Aceasta este o dovada de primitivism, ca si o lipsa de politete in ceea ce priveste degustarea si servirea vinurilor. De aici incolo, speram sa va descurcati si sa alegeti asa cum se cade vinurile care vor insoti masa dumneavoastra, indiferent daca aceasta este una in familie, sau una la care se vor aseza prietenii si cunostintele dumneavoastra.

NAŞTEREA SFINTEI MARII

Alessia_39 — Tue, 08 Sep 2009 20:22:55 UT

NAŞTEREA SFINTEI MARII –
SFÂNTĂ MĂRIA MICĂ

Sinaxar 8 Septembrie

În această lună, în ziua a opta, pomenirea Naşterii Preasfintei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria.
Tatăl Sfintei Fecioare, Ioachim, se tragea din neam împărătesc. Acesta cu toate că-si ducea la Dumnezeu darurile îndoite, ca un iubitor de Dumnezeu şi bogat ce era; dar pentru nerodire era defăimat căci erau sterpi şi nu aveau copii. De aceea mâhnindu-se la inima, el în munte, iar femeia lui Ana în grădină, se rugau cu lacrimi lui Dumnezeu, Care ascultându-i, le-a dat rod sfânt pântecelui, pe Preasfânta Născatoare de Dumnezeu.
Iar Sfânta Ana se trăgea din Matan al douăzeci şi treilea din neamul lui David şi al lui Solomon; acesta a luat pe Maria din neamul lui Iuda, şi a născut pe Iacov tatăl lui Iosif teslarul, şi trei fete: pe Maria, Sovi şi pe Ana. Maria a născut pe Salomi moaşa; Sovi a născut pe Elisabeta, iar Ana a născut pe Născătoarea de Dumnezeu.
Deci Preasfânta este nepoată lui Matan şi a Mariei femeia sa. Iar Elisabeta şi Salomi erau nepoate ale Anei de surori, şi verişoare cu Născătoarea de Dumnezeu.
Naşterea Maicii Domnului după Sinaxarul Părintelui Macarie de la Mânăstirea Simonos-Petras (Muntele Athos).
Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor fraţi buni, Ruf şi Rufian, care de sabie s-au săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Sever, care de sabie s-a săvârşit.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Artemidor, care în foc s-a săvârşit.
Povestire foarte de folos
Un oarecare preot şi cu un diacon, Evlavist, având între dânşii dragoste multă spre Dumnezeu, dar învrăjbindu-se ei din drăcească înşelăciune, multă vreme au fost neîmpăcaţi. Întâmplându-se să moară preotul în acea vrajbă, diaconul s-a întristat că nu se împăcase, cât a fost preotul viu. De această întâmplare vorbind el cu un om bine chibzuitor, acela l-a îndreptat să meargă la un sihastru în pustiu. Şi aşa cu multă sârguinţă înconjurând el locurile cele mai pustii, îsi caută tămăduitorul. Şi aflând pe un oarecare părinte bătrân, îi descoperi acestuia aducerea aminte de rău, cerând de la dânsul iertare. Iar bătrânul zise către dânsul: "Cel ce va cere cu credinţa, va lua; şi celui ce va bate i se va deschide. Însă nu este cuvântul acesta prin putinţa mea, o, frate; ci tu nevoindu-te spre bine, Domnul va face de-ţi vei lua curând dezlegare; deci, mergi de unde ai venit, şi către seară mergând la biserica cea mare, să apuci mai înainte decât toti cu taina la uşile cele frumoase, şi opreşte pe cel ce va intra întâi înăuntru, şi te închina lui din partea mea, dându-i şi această scrisoare pecetluită, şi de la dânsul îti vei lua cu adevarat îndreptarea greşelilor tale".
Atunci diaconul, a făcut după cum l-a îndreptat acel parinte: la miezul noptii, a sosit înaintea uşii bisericii; şi îndată s-a ivit omul de care spusese părintele acela, căruia închinându-se, i-a dat scrisoarea bătrânului, descoperindu-i ceea ce i se întâmplase. Iar omul acela fiind întelept, a socotit că de la Dumnezeu era acea îndreptare, şi vărsând lacrimi multe, zise: "Dar cine sunt eu, un om prost ca mine, să îndrăznesc a mă apuca de un lucru ca acesta? Însă având nădejde spre rugăciunile celui ce te-a trimis voi ţine seama de lucrul acesta". Şi stând înaintea acelor uşi încuiate, ridicându-si mâinile la cer, şi îngenunchind, şi-a pus capul la pământ şi se ruga lui Dumnezeu şoptind. Şi fără zăbavă sculându-se îndată ce zise: "Deschide nouă uşa milei Tale, Doamne", i se deschise uşa singură, şi intrând diaconul împreună cu dânsul, au stat în tinda bisericii. Şi mergând mai departe la uşile bisericii celei de argint, zise acel om sfânt către diacon: "Stai aici şi nu merge mai înainte"; iar el făcându-şi iarăşi obişnuita metanie la pragul de jos, deschise şi uşile cele de argint ce erau încuiate. Şi intrând în biserică, minunată vedere a văzut: o lumină luminoasă se pogora din bolta bisericii pe capul omului aceluia, de strălucea biserica, şi tot de dânsul se ţinea făcând el ruga.
Dacă a sosit şi în altar, plecându-şi şi acolo capul la ruga, iarăşi a ieşit încetişor afară la diacon, şi iarăşi se încuiară uşile singure. Atunci îl cuprinse frica şi spaima pe diacon, şi nu cuteza el nicidecum a se apropia de acel om. Căci din ruga precum zicea, îi era fata preamărită că fata îngerului, încât se tulbura diaconul cu cugetul, zicând: "Nu cumva este înger acesta ce se arată şi nu om?" Dar încă şi gândul acesta l-a cunoscut sfântul acela, că zise către diacon: "De ce te tulbura şi te lupta gândurile pentru mine, o, omule? Crede că şi eu sunt om pământean, şi din sânge şi carne alcătuit, şi din casă strălucită.
Sunt Hartularie, adică vistier de cărti, fiindu-mi hrană din venitul acela. Iar pronia lui Dumnezeu ce ocârmuieşte toate spre bine, de multe ori prin cei proşti şi mici obişnuieste a face minuni mari. Să mergem, frate, spre lucrul ce ne stă înainte". Şi mergând amândoi degrab spre târg, au sosit la biserica ce era acolo a Născătoarei de Dumnezeu, şi apropiindu-se de uşile încuiate ale bisericii şi pe acelea le-au deschis cu rugăciunea. Şi intrând în altar, şi-a săvârşit rugăciunea după obicei. Şi ieşind afară către diacon, care sta de se mira, zise: "Doamne miluieşte", şi se închiseră uşile amândouă singure. După aceea au mers iarăsi la biserica Născătoarei de Dumnezeu din Vlaherne, şi spunea diaconul: "Aşa de repede socoteam că ne facem calea pe la biserici, cât nici pasăre zburătoare n-ar fi putut a se asemăna cu iuţimea noastră". Apropiindu-ne şi acolo de uşile bisericii Născătoarei de Dumnezeu, se deschiseră şi acelea bărbatului acela, şi făcându-şi şi acolo rugăciunea, şi udându-şi faţă sa cu lacrimile, a sosit şi la uşile sfintei racle, unde era sfântul brâu al Preasfintei de Dumnezeu Născătoare. Şi punând pe diacon să stea între uşi, îi porunci să ia aminte bine şi să bage seama pe cei ce vor intra; şi făcând el obişnuita sa rugăciune la pragul de jos, i se deschiseră uşile şi dădură loc de au intrat, şi mergând în mijlocul bisericii, punând genunchii la pământ, făcea rugăciune fierbinte, precum după aceasta cu jurământ diaconul ne încredinţa şi ne adeverea: "La pragul uşii unde stăm şi mă cutremuram, cu ochii mei aievea am văzut cum ieşea un diacon luminos din altar cu cadelniţă în mână, şi cădea toată biserica; peste puţin am văzut pe unii ca nişte clerici intrând, îmbrăcaţi fiind cu podoabe albe preoţeşti; şi iarăşi altă ceată de preoţi intrară îmbrăcaţi în veşminte mohorâte până la pământ, şi aceştia de amândouă părţile adunându-se, cântau un vers foarte frumos şi minunat", din care nu putea să mai priceapă diaconul altceva, decât "Aliluia".
Şi după ce a săvârşit rugăciunea, a ieşit Hartularie afară şi zise către diacon: "Frate, intră în biserică fără de nici o grijă, şi ia aminte la preoţii cei din ceata de-a stânga, de poţi să cunoşti pe cel cu care ai rămas neîmpăcat cu dânsul pentru neuitarea răutaţii". Şi intrând diaconul îngrozit, a ieşit degraba către omul lui Dumnezeu, zicând, cum ca n-a putut sa vadă într-aceia pe preotul cel ce a murit învrăjbit. După aceea iarăsi îi zise acel pământesc înger: "Intră şi ia aminte şi în ceata din dreapta". Şi mergând zise către dânsul diaconul ca a cunoscut aievea pe cel ce căuta stând acolo. Şi-i zise fericitul acela: "De l-ai cunoscut bine, mergi şi zi: Ieşi, că Nichita Hartularie stă afară şi te cheamă". Deci, mergând diaconul după cum l-a învăţat, a făcut de a iesit preotul din ceata cea de-a dreapta afară către omul lui Dumnezeu, căruia îi zise cu blând şi smerit glas: "Prezbitere, fă dragoste şi pace cu fratele, că amândoi netocmiti în greşeală aţi rămas cu grabnica mutare a ta". Atunci îngenunchind amândoi cu smerită sărutare dezlegară vrajba. După aceea, preotul a intrat în biserică şi a mers la ceata sa, iar omul lui Dumnezeu a luat pe diacon, şi căzând la pragul sfintei biserici, se închiseră uşile prin putere dumnezeiască, şi mergând puţină cale, s-au oprit amândoi. Şi aşa zise omul lui Dumnezeu către diacon: "Frate, mântuieşte-te şi-ţi iubeşte sufletul, şi mergând către părintele care te-a trimis la mine spune-i că, curaţenia rugăciunilor tale, şi îndrăznirea cea către Dumnezeu, poate să învieze şi mort spre împăcare, nedând noi nimic ajutor pentru aceasta". Şi aceasta zicând s-a despărţit de la ochii diaconului. Iar diaconul închinându-se la pământ, unde stătuseră picioarele acelui om minunat, îşi făcu cale înspăimântat către bătrânul părinte, dând lauda şi mulţumire lui Dumnezeu, Căruia se cuvine slava în veci. Amin.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului noul Mucenic Atanasie, care a mărturisit în Tesalonic, la anul 1774, şi care prin sugrumare s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea cuviosului Serapion de la Mănăstirea Spaso-Eleazar, la Pskov.
Sfântul Serapion din Pskov s-a născut la Yuriev (acum Tartu), localitate ce se afla sub cotropire germană, care urmăreau să stârpească ortodoxia. Părinţii lui erau enoriaşi ai bisericii ruse cu hramul Sf. Nicolae.

Sf. Serapion cunoştea foarte bine Sfânta Scriptură şi nu de puţine ori a apărat ortodoxia. Când s-a încercat convertirea sa forţată la o credinţă păgână, sfântul s-a retras în pustia Tolvsk, nu departe de Pskov, acolo unde şi-a început lucrarea duhovnicească şi ascetul Eufrosin (prăznuit la 15 mai).

Sub îndrumarea acestuia, Sf. Serapion a dobândit înţelepciunea vieţii pustniceşti dar asta nu l-a ferit de căderea în ispite. Fără binecuvântare Serapion a vrut să-l părăsească pe mentorul său şi să se retragă în solitudine absolută. Dar Dumnezeu l-a adus pe novicele lipsit de experienţă cu picioarele pe pământ: după ce s-a rănit serios la picior, i-a părut rău de ascultarea propriei voinţe şi nesupunere, întorcându-se la părintele său.

După ce a primit Marea Schimă, Serapion a trăit cu Sf. Eufrosin 55 de ani, păstrând cu stricteţe votul tăcerii. Tot mai mulţi fraţi au început să se adune în jurul Sf. Eufrosin, pentru care acesta a construit un schit închinat celor Trei Ierarhi, impunând şi o rânduială monahală.

Sf. Serapion îndeplinea cu sârguinţă tot ce i se cerea, fiind un model de trăitor printre călugări. Pentru că a trăit respectând cu mare stricteţe şi votul sărăciei, un ucenic care a scris despre viaţa lui l-a asemănat cu un "cadavru viu". El a suportat insultele cu deosebită smerenie, învinovăţindu-se numai pe sine, cerând iertare de la cel care-l umilea. Călugărul credea cu tărie în puterea rugăciunii comune, spunând că "rostirea celor 12 psalmi de unul singur în chilie nu poate egala un "Doamne miluieşte" cântat în biserică.

Sf. Serapion s-a săvârşit în 8 septembrie 1480, de praznicul naşterii Preasfintei Theotokos (Nascatoarea de Dumnezeu). Deoarece ziua morţii sfântului coincide cu una din cele 12 mari sărbători, comemorarea lui festiva se face în 7 septembrie. Există un tropar şi un condac întocmite pentru Sf. Serapion.
Însuşi Sf. Eufrosin a îngropat trupul neînsufleţit care era numai "piele şi oase" din pricina asprelor nevoinţe. Sf. Serapion nu a fost despărţit de părintele său spiritual nici după moarte, moaştele acestora fiind îngropate unele lîngă altele. În slujba compusă special pentru cei doi sfinţi în 15 mai, Sf. Serapion este slăvit ca primul co-ascet, "prieten şi însoţitor" al Sf. Eufrosin.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

PREDICĂ:
Naşterea ta, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, bucurie a vestit la toată lumea;
că din tine a răsărit Soarele dreptăţii, Hristos Dumnezeul nostru... (Troparul praznicului)

Iubiţi credincioşi,
Gîndindu-mă la cinstea şi slava cea mare cu care Preabunul şi Preaînduratul Dumnezeu a împodobit în cer pe Maica Domnului, gîndindu-mă la slavoslovia cea veşnică cu care o laudă pe dînsa puterile cereşti, apoi, cugetînd şi la slujbele şi rugăciunile care i se aduc ei de către toţi fiii Bisericii lui Hristos aici pe pămînt, precum şi la cuvintele de laudă pe care le-au alcătuit în cinstea ei sfinţii şi aleşii lui Dumnezeu, silinţa gîndului mă îndeamnă, ca astăzi, la luminatul praznic al Naşterii Maicii Domnului, să adaug şi eu nepriceputul, o mică picătură lîngă noianul cel mare al laudelor ei. Şi iată ce am a zice:
Iubiţii mei fraţi în Hristos, v-aţi gîndit vreodată pentru care pricină Sfinţii şi dumnezeieştii Părinţi, care au alcătuit sinaxarul, au rînduit ca praznicele împărăteşti, care împodobesc crugul anului, să înceapă cu Naşterea Maicii Domnului şi să se sfîrşească cu Adormirea ei? După cum se ştie, în prima lună a anului nou bisericesc, în a opta zi a lunii septembrie, prăznuim Naşterea Maicii Domnului, iar în luna ultimă a anului bisericesc, la 15 august, prăznuim Adormirea ei. Pricina cea tainică, pentru care anul bisericesc începe şi se sfîrşeşte cu praznicele Maicii Domnului, este aceasta că prin mijlocirea Maicii Domnului, Preamilostivul Dumnezeu a binevoit a începe şi a termina planul mîntuirii neamului omenesc din robia diavolului şi din munca iadului.
Să ştiţi, fraţii mei, că acest plan al lui Dumnezeu de a mîntui lumea prin mijlocirea Maicii Domnului, l-a arătat Dumnezeu în chip tainic şi umbros chiar de la începutul lumii, cînd a zis Evei că sămînţa ei va zdrobi capul şarpelui (Facere 3, 15). Căci despre Hristos se zice: sămînţa femeii, ca Unul ce nu S-a născut din sămînţă de bărbat. Încă de la începutul lumii, Preabunul Dumnezeu a arătat în chip tainic prin Eva cea veche, pe cea nouă, duhovnicească, adică pe Maica Domnului ce avea să nască, la plinirea vremii, pe noul Adam, Hristos, Care, prin întruparea Lui, a zdrobit capul şarpelui şi al morţii şi al păcatului, căci precum în Adam toţi mor, aşa şi în Hristos toţi vor învia (I Corinteni 15, 22).
Dar să ştiţi, fraţilor, că în planul mîntuirii neamului omenesc, Maica Domnului a mai fost închipuită de porumbiţa lui Noe. Căci precum aceea a adus lui Noe vestea cea bună a încetării potopului, aşa şi Maica Domnului - porumbiţa cea aleasă de Dumnezeu şi de Duhul Sfînt -, prin naşterea lui Hristos, a adus în lume vestea cea mare a răscumpărării din robia păcatului. Iarăşi, pe Maica Domnului a închipuit-o scara lui Iacov, pe care se suiau şi se coborau îngerii lui Dumnezeu (Facere 28, 12), căci Maica Domnului a fost scara pe care S-a pogorît Dumnezeu pînă la noi şi prin care firea noastră s-a suit pînă la dreapta lui Dumnezeu (Canonul Acatistului Maicii Domnului).
Pe Maica Domnului a mai închipuit-o rugul cel aprins, care ardea şi nu se mistuia de flacăra focului dumnezeirii (Ieşire 3, 2), căci ea a fost rugul cel duhovnicesc care a primit în sine focul dumnezeirii şi nu s-a ars de el (Sfîntul Ioan Damaschin, Bogorodişna gl. 1, Mînăstirea Neamţ, 1816). Maica Domnului a fost închipuită şi prin toiagul lui Aaron care a odrăslit (Numerii 17, 8), căci şi ea a răsărit din părinţi sterpi şi neroditori şi întru feciorie petrecînd, de la Duhul Sfînt a zămislit şi a născut pe Hristos (Luca 1, 35). Pe Maica Domnului a închipuit-o sfeşnicul cel cu şapte lumini (Ieşire 37, 17-24) fiindcă ea a strălucit în lume cu toate cele şapte daruri ale Duhului Sfînt. Maica Domnului a mai fost închipuită prin cădelniţa cea cu totul de aur (Ieşire 37, 16; 40, 26-27), fiindcă ea a purtat în sine focul dumnezeirii.
Maica Domnului a fost închipuită prin cortul sicriului şi prin tablele Legii Vechi (Ieşire 40, 20-22), căci ea este cortul cel sfînt şi sicriu însufleţit şi tablă a Legii Darului (Canon de panihidă, pesna a 8-a). Maica Domnului a fost închipuită şi prin uşa cea încuiată, pe care a văzut-o Proorocul Iezechiel, căci prin ea a trecut singur Dumnezeu şi încuiată a lăsat-o, nestricînd cheile fecioriei ei (Iezechiel 44, 2). Maica Domnului este împărăteasa cea preasfîntă, preafrumoasă şi preaîmpodobită, pe care fericitul ei strămoş, David proorocul şi împăratul a văzut-o prin Duhul Sfînt, stînd de-a dreapta scaunului dumnezeirii, fiindcă Cel ce stăpîneşte fulgerele cerului în ea s-a oprit şi a locuit (Psalm 44, 11). Maica Domnului a mai fost închipuită prin norul cel uşor, prin care S-a pogorît la noi Dumnezeu.
Maica Domnului este muntele cel sfînt, întru care a binevoit Dumnezeu (Isaia 2, 2). Maica Domnului este norul cel în chipul porfirii, cu raze de aur, întru care s-a ascuns soarele cel înţelegător, Hristos Dumnezeul nostru. Maica Domnului a fost închipuită şi prin chivotul Legii Vechi înaintea căruia a săltat de bucurie David proorocul şi împăratul (II Regi 6, 2-5).
Iubiţi credincioşi,
Din cele prea multe mărturii şi simboluri care închipuiesc pe Maica Domnului, v-am adus aici cîteva spre a vă da seama că taina şi temelia praznicului de astăzi îşi are obîrşie foarte veche şi este vestită de patriarhii şi proorocii lui Dumnezeu.
Acum este vremea să arătăm, măcar pe scurt, cum s-a împlinit în Legea Harului această dumnezeiască faptă a naşterii Maicii Domnului. În Palestina, în oraşul Nazaret, era un om ce se chema Ioachim şi soţia lui, Ana. Aceşti soţi erau drepţi şi plini de toată fapta cea bună, fiind de neam cinstit şi împărătesc. Dar aveau mare mîhnire în această viaţă, căci nu aveau copii. Şi, în acea vreme, cei ce nu aveau copii erau socotiţi ca oameni urgisiţi de Dumnezeu şi blestemaţi, după mărturia Sfintei Scripturi, care zice: "Blestemat este cel ce nu are sămînţă în Sion şi nu are urmaşi în Ierusalim". De la asemenea oameni, nimeni nu avea voie să primească hrană, iar în biserică nu erau luaţi în seamă şi nu li se primeau jertfele pe care le aduceau lui Dumnezeu.
Într-una din zile, fiind un mare praznic al iudeilor, s-au dus şi Ioachim cu soţia sa Ana la biserică şi, pentru multa lor osîrdie, au vrut să dea şi ei ceva jertfă lui Dumnezeu din averile lor. Dar preotul nu a voit să le primească şi cu cuvinte grele îi mustră, zicîndu-le: "Pentru ce îndrăzniţi să aduceţi jertfă lui Dumnezeu, fiind voi sterpi şi neroditori?" Atunci Ioachim şi Ana, umplîndu-se de ruşine şi de mîhnire, au ieşit afară din biserică. Şi mergînd spre casă foarte întristaţi, a zis Ioachim către soţia sa Ana: "Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi sîntem urgisiţi de Dumnezeu. Iată eu mă duc la munte şi acolo voi posti şi mă voi ruga lui Dumnezeu, doar se va milostivi şi ne va da nouă un copil".
Deci, se despărţiră unul de altul, iar Ana se duse acasă, la Nazaret. Şi, după ce făcu multă milostenie, a intrat în grădină şi acolo a început să se roage lui Dumnezeu cu durere şi cu multe lacrimi, zicînd: "Doamne, Atotţiitorule, Cela ce numai cu cuvîntul ai făcut cerul şi pămîntul şi toate cîte se văd; Cela ce ai zis făpturilor Tale să trăiască şi să se înmulţească; Cela ce ai binecuvîntat pe Sarra, femeia lui Avraam şi a născut pe Isaac la bătrîneţe şi ai dăruit Anei fiu, de a născut pe Samuel proorocul, dă-mi şi mie roadă pîntecelui meu şi nu lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naşte fiu, sau fiică, îl voi închina Ţie cu toată inima şi-l voi da să slujească în biserica slavei Tale" (I Regi 1, 11).
Deci, acestea grăind Ana, cu lacrimi se ruga lui Dumnezeu; la fel şi Ioachim, bărbatul ei, mult rugîndu-se în munte şi plîngînd cu durere din inimă, a auzit Dumnezeu rugăciunea şi suspinurile lor. Apoi trimiţînd pe arhanghelul Gavriil la Ioachim în munte, i-a zis: "Bucură-te, Ioachime, şi te veseleşte că am venit să-ţi vestesc că vei avea o fiică ce va naşte în feciorie pe Împăratul lumii, Dumnezeu! Deci, lasă întristarea şi amărăciunea sufletului tău şi te du la casa ta, că a auzit Dumnezeu rugăciunea ta. Numai să ai nădejde tare în cuvîntul meu şi să-i mulţumeşti lui Dumnezeu".
Acestea zicînd îngerul lui Dumnezeu, s-a dus în grabă şi la Ana şi îi zise aceste cuvinte: "Ano, Ano, s-a auzit rugăciunea ta şi, iată, vei naşte o fiică şi-i vei pune numele Maria, de care toate popoarele pămîntului se vor bucura". Deci, Ioachim, auzind cuvîntul arhanghelului Gavriil, se duse vesel la casa sa şi află pe Ana foarte bucuroasă pentru vestea primită de la înger. Apoi Ana, rămînînd însărcinată, după nouă luni a născut o fiică, pe care, după obiceiul Legii Vechi, la opt zile o duseră la preotul bisericii spre a-i pune numele. Deci, cu chip tainic, i s-a dat pruncii acest nume de Maria, căci Maria înseamnă împărăteasă, ca ceea ce avea să fie Împărăteasa îngerilor şi Doamna întregii lumi. Încă şi altă taină ascunde în sine numele de Maria. Numele acesta se compune din cinci litere ce închipuiesc tainic numele celor cinci mari şi renumite femei din Vechiul Testament. Astfel, litera "M" arată pe "Mariam", sora lui Moise şi a lui Aaron. Litera "A" este Avigheia, femeia lui Nova. Litera "R" este Rahila, soţia lui Iacob. Litera "I" este Iudit, văduva cea sfîntă; litera "A" este Ana, femeia lui Elcana.
Prin aceasta se înţelege că toate darurile şi faptele bune cu care au fost încununate aceste femei, pe toate la un loc le întruneşte dumnezeiasca pruncă Maria, întrecîndu-le cu neasemănare. Fiindcă Mariam, sora lui Moise strălucea cu două daruri: cu fecioria şi cu proorocia; iar în cea plină de dar, Maria, fecioria şi proorocia rămîn de-a pururea. Avigheia s-a măritat întru smerenie, iar fecioara Maria, mai ales pentru smerenie este lăudată, că a căutat Dumnezeu spre smerenia roabei Sale (Luca 1, 48). Rahila a fost vestită prin frumuseţea ei, iar Fecioara Maria este însăşi podoaba şi frumuseţea cerului. Iudita a fost vestită pentru că prin înţelepciunea ei a omorît pe Olofern (Cartea Iuditei 13, 9) iar Fecioara Maria s-a făcut pe sine sălaş al înţelepciunii şi al Cuvîntului lui Dumnezeu (Sfîntul Ioan Damaschin, Bogorodişna, gl.3), care prin puterea Lui a omorît pe Olofern cel fără de trup, adică pe diavolul.
Ana fiind stearpă s-a slăvit, pentru că a devenit maica marelui Samuel (I Regi 1, 20) dar şi Preasfînta Fecioară Maria este mult mai vestită, căci nu stearpă, ci fecioară fiind, a devenit Maica marelui Emanuel (Isaia 7, 14). Dar, fraţii mei, ce asemănare s-ar putea face între darurile sfinţilor şi ale drepţilor şi între aceea care a fost şi este comoara tuturor darurilor Sfîntului Duh? Căci, după mărturia Fericitului Ieronim, toţi sfinţii au luat de la Dumnezeu numai cîte o parte din daruri, iar Preasfînta Fecioară Maria a fost plinirea tuturor darurilor.
Iubiţi credincioşi,
Ziua de astăzi a sosit la noi cu lumină duhovnicească, cu bucurie sfîntă, fiindcă astăzi se naşte Maica luminii şi a bucuriei. Astăzi se vesteşte mila şi izbăvirea neamului omenesc, căci s-a născut Maica milei şi a milostivirii. Nu prăznuim astăzi naşterea vreunui sfînt, ci naşterea aceleia ce este mai sfîntă decît toţi sfinţii. Nu sobor de îngeri se cinsteşte astăzi, ci naşterea Împărătesei îngerilor. Nu maică de împărat pămîntesc se naşte, ci însăşi Maica Domnului şi Dumnezeului slavei. Astăzi, Împărăteasa făpturii şi Doamna lumii, din pîntece sterp şi neroditor a răsărit. Şi cine va putea, după vrednicie, să cinstească naşterea ei? Însăşi Biserica lui Hristos arată că este cu neputinţă acest lucru, zicînd: "Nu se pricepe toată limba a te lăuda după vrednicie, căci se întunecă şi mintea cea mai presus de lume a cînta ţie, de Dumnezeu Născătoare" (Axionul din ziua Botezului Domnului).
Deci, fraţii mei, dacă David, împăratul şi proorocul, a săltat bucurîndu-se şi s-a veselit foarte, înaintea chivotului Legii Vechi, care tainic închipuia pe Maica Domnului (II Regi 6, 5), apoi cîtă bucurie şi veselie se cade nouă să avem azi, cînd, nu tainic şi cu închipuire, ci într-adevăr prăznuim Naşterea Maicii Domnului, chivotul cel viu şi însufleţit, întru care Dumnezeu a locuit? Dacă cele întunecate şi tainice, atîta veselie au adus preafericitului strămoş al Maicii Domnului, apoi cîtă bucurie are el acum în cer, şi cîtă bucurie şi mîngîiere se cuvine să avem şi noi astăzi, cei de pe pămînt, cînd a răsărit în lume prunca lui Dumnezeu, Fecioara Maria, prin care S-a arătat Soarele mîntuirii neamului omenesc?
Cu adevărat astăzi, Preabunul şi Preînduratul Dumnezeu, a cercetat cu milă zidirea Sa şi a bucurat cu mare bucurie, nu numai pe David împăratul şi proorocul, ci şi pe dumnezeieştii ei părinţi Ioachim şi Ana, care cu atîtea lacrimi şi suspine se rugau lui Dumnezeu să le dea lor rod. Dar şi toată făptura omenească s-a bucurat, de vreme ce tot neamul omenesc aştepta să se nască în lume Sfînta Fecioară, care la vreme avea să nască pe Emanuel, ce se tîlcuieşte "Cu noi este Dumnezeu" (Isaia 7, 14).
Astăzi prăznuim naşterea Împărătesei cerului şi a pămîntului, ca rod al rugăciunii, al milosteniei şi al facerii de bine, cîştigată de la Dumnezeu de Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana. Deci cum trebuie să prăznuim noi astăzi şi cu cîtă cinste şi evlavie, cu cîtă sfinţenie şi curăţie? Astăzi cei sterpi şi neroditori să se mîngîie cu nădejdea că, prin milostenii şi faceri de bine, prin post şi rugăciune, vor dobîndi şi ei copii de la Dumnezeu.
Astăzi cei tineri să se înfrîneze şi cu curăţie şi cinste să prăznuiască naşterea Maicii Domnului. Astăzi fecioarele şi copiii să salte de bucurie că le vine în lume Maica fecioriei. Astăzi bătrînii şi bolnavii să se bucure că sprijinitoarea bătrînilor şi mîngîierea bolnavilor a venit în lume. Astăzi cei căzuţi în păcate grele şi cei deznădăjduiţi de mîntuirea lor, cu nădejde să se mîngîie, că ridicarea celor căzuţi şi nădejdea celor deznădăjduiţi pe pămînt s-a născut. Fiecare din cei ce sînteţi de faţă să vă gîndiţi cîtă osteneală şi milostenie au făcut şi cîte lacrimi au vărsat dumnezeieştii părinţi Ioachim şi Ana, ca să le dea Dumnezeu copii. Apoi, prin cîtă osîrdie şi rugăciune din adîncul inimii au dobîndit o fiică, pe Preasfînta Fecioară Maria, de a cărei naştere s-au bucurat cerul şi pămîntul.
Şi acum să vă fac o întrebare. Oare cîtă muncă şi urgie, cîtă pedeapsă vor lua de la Dumnezeu acei părinţi care, nu numai că nu se roagă lui Dumnezeu să le dea copii, ci îi omoară prin avorturi sau prin alte mijloace împiedică naşterea fiilor lor? Dacă pentru uciderea unui singur om cu voia, dumnezeieştile canoane pedepsesc cu 20 de ani de canonisire şi oprire de la Sfînta Împărtăşanie, apoi în ce fel trebuie canonisiţi acei creştini care ucid cu voia, nu unul, ci doi, trei şi chiar mai mulţi copii? Poate veţi zice că copilul avortat nu era de nouă luni şi deci păcatul nu ar fi deplin. Să nu gîndiţi aşa ceva, că mare neadevăr gîndiţi.
Dumnezeieştii Părinţi spun că precum atunci cînd fulgeră sau tună, deodată se vede şi lumina, aşa şi la împreunarea soţilor, în acea clipă cînd s-au împreunat, cu puterea lui Dumnezeu se zămisleşte în pîntecele mamei şi sufletul şi trupul şi începe a lua fiinţă copilul. Iar cine după împreunare, chiar şi după un ceas, va încerca în vreun fel să împiedice naşterea, ucigaş de om este şi mare osîndă va primi. La fel păcătuiesc şi cei ce se feresc a zămisli copii. Aceştia să-şi aducă aminte că pe Onan, feciorul patriarhului Iuda, numai pentru acest păcat l-a omorît Dumnezeu (Facere 38, 10).
Luaţi aminte, fraţilor, că cel ce face avort sau în alt chip împiedică naşterea copiilor, nu odată, ci de două ori este ucigaş. Cel ce ucide vreun om care a fost botezat, poate să-i omoare numai trupul său, dar dacă acel om a fost în dreaptă credinţă şi în fapte bune, sufletul său rămîne viu în veci, fiindcă se duce din moarte la viaţă. Dar cei ce omoară copiii mai înainte de dumnezeiescul Botez, de două ori sînt ucigaşi, căci atît trupurile lor cît şi sufletele le lipsesc de fericirea cea veşnică, după mărturia Mîntuitorului care zice: Cel ce crede şi se va boteza se va mîntui, iar cel ce nu crede se va osîndi (Marcu 16, 16).
Iubiţi credincioşi,
Astăzi, însă, se cade să ne veselim, căci s-a născut pe pămînt Maica Vieţii, Fecioara Maria, cea mai sfîntă fiinţă omenească pe care a ales-o Dumnezeu mai înainte de întemeierea lumii, ca să nască pe Iisus Hristos de la Duhul Sfînt în Betleemul Iudeii. Să se bucure astăzi pruncii şi fecioarele, copiii şi tinerii, mamele şi văduvele, preoţii şi călugării că ni s-a născut nouă mamă duhovnicească şi cea dintîi rugătoare, mîngîietoare şi mijlocitoare înaintea Preasfintei Treimi.
Să mergem deci în Nazaretul Galileii, să-i aducem laude îngereşti, pruncii şi Fecioarei Maria, Preacuratei de Dumnezeu Născătoarei, care s-a născut din Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana, la bătrîneţile lor. Însă, pentru a lăuda pe prunca şi Fecioara Maria, trebuie să avem inimă fără răutate, ca pruncii, şi viaţă curată şi neîntinată de păcate trupeşti. Pentru a lăuda pe aceea care avea să fie Maica Fiului lui Dumnezeu, trebuie să avem inimă de mamă, blîndeţe şi răbdare de mamă, iubire şi milă de mamă către toţi. Altfel, rugăciunile noastre, darurile noastre, dacă ies din inimi pline de păcate, de ură şi de răutate, nu vor fi primite de Preasfînta Fecioară Maria.
Cu aceste gînduri de bucurie şi nădejde şi cu inimi pline de milă şi smerenie, să intrăm în sfintele biserici şi, sărutînd icoana Maicii Domnului, să-i adresăm cu credinţă această scurtă rugăciune: Uşa milostivirii deschide-ne-o nouă, binecuvîntată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mîntuim prin tine de nevoi, că tu eşti mîntuirea neamului creştinesc. Amin.
Părintele Ilie Cleopa

MAICA DOMNULUI – OCROTITOAREA NOASTRA

"'Dintre îndemnurile pe care le primim la sfintele slujbe în legãturã cu Maica Domnului, cele mai obisnuite sunt sã o pomenim pe Maica Domnului si sã o mãrim pe Maica Domnului. Suntem îndemnati sã o pomenim pe Maica Domnului când ni se spune „Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mãrita, Stãpâna noastrã, de Dumnezeu Nãscãtoarea si pururea Fecioara Maria cu toti sfintii sã o pomenim", iar noi rãspundem cu o rugãciune:
„Preasfântã Nãscãtoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi".

Îndemnul sã o mãrim pe Maica Domnului îl primim când ni se spune: „Pe Nãscãtoarea de Dumnezeu si Maica luminii, întru cântãri cinstindu-o, sã o mãrim". De cele mai multe ori, la acest îndemn rãspundem cu o alcãtuire din veacul al VIII-lea, o alcãtuire scrisã de Cosma Melodul si care s-a rãspândit în Sfânta noastrã Bisericã: „Ceea ce esti mai cinstitã decât heruvimii si mai mãritã fãrã de asemãnare decât serafimii, care fãrã stricãciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai nãscut, pe tine, cea cu adevãrat Nãscãtoare de Dumnezeu, te mãrim".
Vorbim cu Maica Domnului si-i spunem:
„Da, Maicã, te mãrim!
Te mãrim pentru cã «esti mai cinstitã decât heruvimii»", adicã mai cinstitã decât cei care sunt în apropierea lui Dumnezeu, fiintele ceresti care se numesc heruvimi si care aduc mãrire lui Dumnezeu. Mai sunt si alte fiinte preamãritoare de Dumnezeu, din imediata apropiere a lui Dumnezeu, serafimii. Si zicem cãtre Maica Domnului: „Esti mai mãritã, fãrã de asemãnare, decât serafimii". Esti mai presus de heruvimi, esti mai presus de serafimi, pentru cã „fãrã stricãciune pe Dumnezeu Cuvântul ai nãscut" si de aceea, pe tine, „Nãscãtoare de Dumnezeu, te mãrim".
Astãzi am primit îndemnul sã o mãrim pe Maica Domnului
. Nu ni l-a dat cineva anume, ci ni l-am dat noi, când am zis: „Mãreste, suflete al meu, pe ceea ce s-a nãscut din cea stearpã, pe Fecioara Maria". Oare, împlinim noi cum trebuie acest îndemn? O pomenim pe Maica Domnului cu cuvenitã pomenire? O mãrim pe Maica Domnului cu cuvenitã mãrire, ca si când ni s-ar pãrea cã nu spunem destul, cã nu simtim destul întru pomenirea si mãrirea pe care le aducem Maicii Domnului?
Dupã ce spunem cuvintele acestea de îndemn, zicem: „Strãin lucru este maicilor fecioria, strãinã este si fecioarelor nasterea de fii". Deci douã lucruri care nu se potrivesc unul cu altul. Nu se potriveste starea de mamã cu starea de fecioarã. Cineva nu poate sã fie si fecioarã si mamã. Si totusi, cineva a fost si fecioarã si mamã. Cine? Maica Domnului! Si zicem: „Strãin lucru este maicilor fecioria, strãin si fecioarelor nasterea de fii, dar întru tine, de Dumnezeu Nãscãtoare, amândouã s-au rânduit"
.
Maica Domnului a nãscut fiind fecioarã, a rãmas fecioarã si este pururea fecioarã.
Este un lucru uimitor pentru noi, un lucru la care poate cã noi nu ne-am fi gândit, dar pe care ne învatã Biserica noastrã sã-l gândim: cã Maica Domnului este Maicã pururea fecioarã. Si zicem mai departe, vorbind cu Maica Domnului: „pentru aceasta (pentru cã prin puterea lui Dumnezeu s-au rânduit aceste douã lucruri întru tine, fecioria si nasterea) toate semintiile pãmântului, pe tine te mãrim".
Astãzi este o zi de bucurie; o zi de bucurie care a început cândva si care nu se sfârseste niciodatã. Doi oameni evlaviosi, sfintii, dreptii, dumnezeiestii Pãrinti Ioachim si Ana, n-aveau copii. Doreau sã aibã copii si se rugau lui Dumnezeu sã aibã copii. Dumnezeu le-a ascultat rugãciunea si le-a dat pe „preasfânta, curata, preabinecuvântata, mãrita, Stãpâna noastrã, de Dumnezeu Nãscãtoarea si pururea Fecioara Maria". Le-a dat un copil care avea sã-L nascã pe Mântuitorul. Bucuria aceea, a pãrintilor care doreau sã aibã copil si au primit pe Maica Domnului, nu s-a mai sfârsit pânã acum si n-o sã se mai sfârseascã niciodatã, pentru cã fiica lor este Maica Domnului si este mama noastrã, a tuturor.

La slujba de astãzi, de la Sãrbãtoarea Nasterii Maicii Domnului, si în toate zilele urmãtoare, pânã la 15 septembrie, spunem la sfintele slujbe si cuvintele acestea, vorbind cu Maica Domnului: „Nasterea ta, de Dumnezeu Nãscãtoare, bucurie a vestit la toatã lumea. Cã din tine a rãsãrit Soarele dreptãtii, Hristos Dumnezeul nostru. Si dezlegând blestemul a dat binecu-vântare, si stricând moartea ne-a dãruit nouã viatã vesnicã".
Îi spunem Maicii Domnului cã nasterea ei a vestit bucurie la toatã lumea. Toti cei care credem în Maica Domnului ne bucurãm cã stim de Maica Domnului, ne bucurãm cã o avem pe Maica Domnului apropiatã nouã, ne bucurãm cã o avem pe Maica Domnului ajutãtoare nouã, ne bucurãm cã o avem pe Maica Domnului ocrotitoare nouã, ne bucurãm cã o avem pe Maica Domnului mijlocitoare pentru noi, ne bucurãm cã o avem pe Maica Domnului rugãtoare pentru noi.
Toate bucuriile credintei noastre, toate bucuriile crestine: bucuria de Domnul Hristos, bucuria de învãtãtura Domnului Hristos, bucuria din Jertfa Domnului Hristos, bucuria din Învierea Domnului Hristos, bucuria din Înãltarea la cer a Domnului Hristos, bucuria din gândul la cea de-a doua venire a Domnului Hristos, bucuria din tot ce stim despre Domnul Hristos, bucuria din Sfânta Liturghie pe care ne-a lãsat-o Domnul Hristos, bucuria din Sfânta împãrtãsire cu Sfintele Taine, cu Trupul si Sângele Domnului Hristos, toate acestea, într-un fel, vin prin Maica Domnului. Asa cã bucurie a vestit nasterea Maicii Domnului la toatã lumea.

Noi suntem cinstitori ai Maicii Domnului.
De ce o cinstim noi pe Maica Domnului, de ce o pomenim pe Maica Domnului, de ce o mãrim pe Maica Domnului? Cel dintâi rãspuns la întrebarea aceasta este: „Pentru cã asa ne învatã Biserica noastrã!" Asa ne-am pomenit. Ne-am pomenit în lumea aceasta ca cinstitori ai Maicii Domnului. Am trãit de-a lungul vietii noastre cu gândul la Maica Domnului.
Nu stiu dacã ati bãgat de seamã cã între rugãciunile de multumire dupã ce ne împãrtãsim cu Sfintele Taine, este si o rugãciune cãtre Maica Domnului, în care se aratã ce trebuie sã credem noi, sã simtim noi, în legãturã cu Maica Domnului: „Preasfântã Stãpâna mea, de Dumnezeu Nãscãtoare". Nu zicem „Preasfântã Stãpâna noastrã". Ca si când ni s-ar atrage atentia: „Bagã de seamã, stai în fata Maicii Domnului si spui cuvinte care te privesc pe tine". Nu te intereseazã ce zic altii, ce gândesc altii. Tu, preasfântã Stãpâna mea, Nãscãtoare de Dumnezeu. Deci te stiu Nãscãtoare de Dumnezeu si Stãpânã, dar Stãpâna mea. „Preasfântã Stãpâna mea, de Dumnezeu Nãscãtoare, care esti lumina întunecatului meu suflet". Luminã întunecatului meu suflet... Deci o socotim pe Maica Domnului luminã. De ce? Pentru cã fiind Maica Luminii, Maica Domnului Hristos, este si ea luminã. Deci, „Preasfântã Stãpâna mea, de Dumnezeu Nãscãtoare, care esti lumina întunecatului meu suflet, nãdejdea, acoperãmântul, scãparea, mângâierea si bucuria mea".
Ce sã fie Maica Domnului pentru noi? Nãdejde.
Încã o nãdejde! De ce? Pentru cã avem ajutorul Maicii Domnului. Si dacã stim de ajutorul Maicii Domnului, de ocrotirea Maicii Domnului, de acoperãmântul Maicii Domnului, de mijlocirea Maicii Domnului si de rugãciunile Maicii Domnului, avem un plus de nãdejde. Maica Domnului este nãdejde: "Toatã nãdejdea mea spre tine o pun Maica lui Dumnezeu, pãzeste-mã sub sfânt acoperãmântul tãu".
Ce mai este Maica Domnului? Acoperãmânt.
Ce înseamnã „acoperãmânt"? Nu cã stã Maica Domnului cu ceva întins deasupra noastrã, ci cã Maica Domnului este apãrãtoarea noastrã. Ne scoate din primejdii, ne apãrã de rele. „Apãrãtoare Doamnã, pentru biruintã multumiri, izbãvindu-ne din nevoi, aducem tie, Nãscãtoare de Dumnezeu" care esti apãrãtoare pentru noi.
Nãdejdea, acoperãmântul, scãparea, adicã un fel de refugiu al nostru.

Maica Domnului este o mângâiere pentru noi.
Câtã vreme ne trãiesc pãrintii, câtã vreme ne trãieste mama, parcã avem pe cineva. Chiar dacã ne-am putea gândi vreodatã cã ne-ar pãrãsi toatã lumea, mama nu ne pãrãseste.
Mi-aduc aminte, a fost odatã la noi la mânãstire o împrejurare mai grea si mama a zis: „Apoi, dacã nu mai poti sta aici, sã vii acasã, cã doar tu ai unde veni". E ceva atât de înduiosãtor...
Vedeti ce înseamnã inima de mamã? Nu te lasã niciodatã. Te lasã altii, nu te vor, te ocolesc, te resping, te marginalizeazã, te împing, te asupresc. Asa ceva nu poate face mama! Pot face strãinii, dar cine are inimã de mamã, nu poate. „Apoi tu, dacã nu mai poti sta aici, sã vii acasã cã doar tu ai unde veni...". Dacã mama cea pãmânteascã poate face asa ceva, gânditi-vã la Maica Domnului! Maica Domnului sã ne pãrãseas-cã vreodatã? Se poate cumva sã ne pãrãseascã Maica Domnului? Nu se poate!
De ce nu se poate? Pentru cã este mamã, pentru cã are inimã de mamã. Noi zicem „Maica Domnului" ca si când am zice un titlu.
Or, noi trebuie sã stim cã Maica Domnului este mamã. Si nu este mamã numai pentru Domnul Hristos, este mamã pentru toti cei care vrem s-o avem de mamã.
Maica Domnului ne cheamã la Domnul Hristos, ne cheamã sã fim aproape de Domnul Hristos. Domnul Hristos ne este binevoitor, vrea sã ne ocroteascã asa cum gãina îsi întinde aripile peste puii ei. Ati vãzut clostile, cum îsi adunã, seara, puisorii în jurul lor, cum îi acoperã si le dau cãldurã din trupurile lor? Asa face mama closcã, asa face mama mamã si asa face Maica Domnului: ne duce la Domnul Hristos si ne recomandã si pe noi, cum i-a recomandat pe cei de la Nunta din Cana Galileii, care nu mai aveau vin si cãrora Domnul Hristos le-a fãcut vin din apã (cf. Ioan 2). De ce? Pentru cã a mijlocit Maica Domnului.
Sigur cã ne ajutã Dumnezeu în primul rând. Dar, de multe ori ne gândim cã suntem pãcãtosi si cã nu suntem vrednici sã se ocupe Dumnezeu de noi. Dumnezeu nu ne lasã niciodatã! Nu ne lasã niciodatã, prin oricât de grele împrejurãri am trece. Ori de-am fi bolnavi, ori de-am fi infirmi, ori de-am fi neputinciosi, Dumnezeu nu ne lasã. Nu ne lasã nici Maica Domnului.
Maica Domnului este cu noi si ne ajutã, ne întãreste, se roagã pentru noi, ne ocroteste si ne mângâie.
"Lumina întunecatului meu suflet, nãdejdea, acoperãmântul, scãparea, mângâierea si bucuria mea". Aceasta este Maica Domnului pentru noi: ne duce la Domnul Hristos, Care a vrut si vrea sã ne ocroteascã, sã ne ajute si sã ne acopere cum acoperã gãina puii sãi. V-as ruga, când mai vedeti câte-o closcã întinzându-si aripile peste puisorii sãi, sã vã gânditi cã Domnul Hristos a zis: „De câte ori am voit sã adun pe fiii tãi, cum adunã pasãrea puii sãi sub aripi" (Luca 13, 34).
Niciodatã nu putem fi singuri când Îl avem pe Dumnezeu. Niciodatã nu suntem singuri când o avem pe Maica Domnului. Niciodatã nu suntem singuri când îi avem pe sfintii lui Dumnezeu. Niciodatã nu suntem pãrãsiti când Dumnezeu este cu noi, când Maica Domnului este cu noi.

Stiti cine este pãrãsit? Acela care vrea sã fie pãrãsit, acela care înjurã, acela care minte, acela care furã, acela care face scandal, acela care bea, care se îmbatã si face rele-n casã. Acela nu este cu darul lui Dumnezeu si aceluia i-ar putea zice Domnul Hristos: „De câte ori voit-am sã vã adun cum adunã gãina puii sãi sub aripi, dar n-ati vrut".
Cine vrea sã fie cu Dumnezeu, Îl are pe Dumnezeu. Cuvintele lui sunt cuvintele lui Dumnezeu, gândurile lui sunt gândurile lui Dumnezeu, simtirea lui este simtirea lui Dumnezeu.
Sã aveti mai multã încredere în Dumnezeu, mai multã încredere în Maica Domnului, mai multã încredere în bunãtatea lui Dumnezeu si în bunãtatea Maicii Domnului. „Pe Nãscãtoarea de Dumnezeu si Maica Luminii, întru cântãri cinstind-o sã o mãrim". Sã o mãrim cum a mãrit-o Dumnezeu când a ales-o. Sã o mãrim cum a mãrit-o Fiul sãu când S-a sãlãsluit în pântecele ei cel pururea fecioresc. Sã o mãrim cum a mãrit-o îngerul binevestitor care i-a zis: „Binecuvântatã esti tu între femei" (Luca 1, 28). Sã o mãrim cum a mãrit-o Elisabeta, plinã de Duhul Sfânt, care a zis: „Binecuvântatã esti tu între femei si binecuvântat este rodul pântecelui tãu" (Luca 1, 42). Sã o mãrim cum a mãrit-o femeia care a ridicat glas din popor si a zis cãtre Domnul Hristos: „Fericit este pântecele care Te-a purtat si fericiti sunt sânii pe care i-ai supt" (Luca 11, 27). Sã o mãrim cum au mãrit-o îngerii si toti sfintii, cum a mãrit-o Biserica în toatã vremea
si
sã nu ne lãsãm încurcati în gândurile noastre si în simtirile noastre de oameni care nu sunt cinstitori ai Maicii Domnului. Sã-i lãsãm în pace, sã ne rugãm pentru ei, sã-i ocolim când ne spun cã nu facem bine când o cinstim pe Maica Domnului.
Sfârsesc aceste gânduri si aceste cuvinte pe care vi le-am spus vouã si mi le-am spus si mie, din care m-am bucurat si eu si din care v-ati bucurat si voi si vã mai zic încã o datã cum a zis mama, Dumnezeu s-o odihneascã:
„Tu, dacã nu mai poti sta aici, sã vii acasã, cã ai unde veni"
Apoi sã stiti cã Maica Domnului zice tot asa cãtre noi.

Dumnezeu sã ne ajute, Maica Domnului sã ne ocroteascã si sã ne întelepteascã, pentru ca sã avem bucuria pe care o dã Maica preacuratã, Maica bucuriei
. Amin!
Mãrire Tatãlui si Fiului si Sfântului Duh.
Amin!
(Parintele ,Teofil Paraianu)

SFINŢII ŞI DREPŢII PĂRINŢI IOACHIM ŞI ANA

Cuvine-se cu adevarat sa te fericim, Nascatoare de Dumnezeu,
cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce esti mai cinstita decât heruvimii si mai marita fara de asemanare decât serafimii,
care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai nascut,
pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim!
Sinaxar 9 Septembrie

În această lună, în ziua a noua, pomenirea Sfinţilor drepţilor Părinţi Ioachim şi Ana.
Prăznuim în această zi pe sfinţii Ioachim şi Ana, ca unii prin intermediul cărora noi toţi am aflat Mântuirea, pentru naşterea Preasfintei Stăpânei Doamnei noastre de Dumnezeu Născătoarea.
Sfântul Ioachim, fiul lui Barpatir, era din neamul regelui David, căruia Dumnezeu i-a rânduit ca Mântuitorul să se nască din urmaşii lui.
Sfânta Ana era fiica lui Matan. Din partea tatălui ei, era din tribul lui Levi, iar dinspre mama sa, era din tribul lui Iuda.
Prin post şi rugăciune, dar mai ales prin rânduiala lui Dumnezeu, ei au avut un copil la bătrâneţe, pe Fecioara Maria, Prea Sfânta Născătoarea de Dumnezeu.
Sfântul Ioachim a murit la ani după ce au avut copila, în vârsta de 80 de ani, după aducerea şi intrarea fiicei lui în Templul de la Ierusalim. Sfânta Ana a murit în vârstă de 70 de ani, la doi ani după sfântul Ioachim, ani pe care i-a petrecut în Templu cu fiica ei.
Sfinţii Ioachim şi Ana sunt adesea invocaţi în rugăciuni de cuplurile care nu reuşesc să aibă copii.
Iar la 25 iulie prăznuim Adormirea sfintei Ana, mama Maicii Domnului.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Severian, care s-a săvârşit legându-i-se de picioare bolovani de piatră şi apoi spânzurat pe zid.
Sfântul Severian (+ 320) a mucenicit pentru Hristos în cetatea Sevastia (Sebastia) din Armenia în zilele guvernatorului Licius, în anii când creştinii erau persecutaţi de împăratul Licinius.
A fost descoperit crestin, pentru că îndemnase şi pe cei patruzeci de mucenici de la Lacul Sebastiei (prăznuiţi la 9 martie) spre nevoinţa muceniciei.
Drept aceea, câteva luni mai târziu (în luna septembrie a aceluiaşi an 320) păgânii l-au adus şi pe el în faţa judecătorului pentru a vina de a fi mărturisit credinţa creştină. L-au supus la multe chinuri, iar mai apoi l-au agăţat pe zidul cetăţii Sebastiei, şi îngreunându-i picioarele şi grumazul cu bolovani mari de piatră, şi-a dat sufletul lui Dumnezeu.
Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Teofan mărturisitorul, care a sihăstrit mai înainte de Diocleţian.
Acest sfânt era din părinţi elini; şi apropiindu-se către Hristos, fiind încă prunc, a văzut un copil pătimind foarte rău de frig, şi l-a îmbrăcat cu hainele sale. Întrebându-l tatăl său: "Unde-ţi sunt hainele, fiul meu?" A răspuns: "Pe Hristos L-am îmbrăcat". Iar tatăl său zise: "Cine este Hristos? De vreme ce noi cinstim pe Ermes şi pe Apolon". Atunci copilul, lepădându-se de tatăl său, l-a luat îngerul Domnului, şi l-a suit în muntele ce se cheama Diavinon, şi l-a dat în seama unui părinte sihastru, care petrecea viaţa călugărească de şaptezeci şi cinci de ani. Şi luându-l acel părinte l-a învăţat Sfânta Carte şi viaţa călugărească; şi erau hrăniţi amândoi de un înger. După cinci ani, răposând stareţul, copilul a sihăstrit în acea peşteră cincizeci şi opt de ani.
După aceea, fiind povăţuit de dumnezeiescul înger, a ieşit din peşteră, şi încălecând pe un leu, a umblat şaizeci de stadii, şi a predicat pretutindeni credinţa în Hristos. Dar fiind prins, împăraţii Caros, Carin şi Numerian au pus şi i-au dat o sută de palme. După aceea, supunându-l la felurite chinuri, şi văzând că prin minunile ce facea el, venea către Hristos multa multime şi se boteza de dânsul, s-au ruşinat, şi l-au lăsat să petreacă în sihăstria sa. Şi suindu-se iarăşi la peştera în care locuise mai înainte, şi petrecând acolo şi alti şaptesprezece ani în sihăstrie, până s-au făcut toţi anii sihăstriei lui şaptezeci şi cinci, s-a mutat către Domnul.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Hariton, care de sabie s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor Părinţilor celor ce s-au adunat în Efes la Sfântul şi a toată lumea al treilea Sinod, în zilele împăratului Teodosie cel Mic, şi au caterisit pe necredinciosul Nestorie, episcop de Constantinopol.
Acest Sfânt şi a toată lumea Sinod s-a adunat pe vremea împăratului Teodosie cel mic, la anii de la Hristos 431, împotriva lui Nestorie patriarhul Constantinopolului, care despărţea în două pe unul Hristos, căci îl zicea că Hristos nu reuneşte în El însusi în mod desarvârşit firea umană şi firea dumnezeiască, şi îl vedea deci pe Hristos a fi un simplu om divinizat, şi nu Dumnezeu întrupat. Astfel, după învăţătura acestui Nestorie, Preasfânta Maria, Mama lui Iisus, nu poate fi numită Născătoare de Dumnezeu (Theotokos).
Mai ales datorită harului apostolic şi scrierilor inspirate de Duhul Sfânt ale sfântului Chiril de Alexandria (prăznuit la 9 iunie), Sfinţii Părinţi în număr de două sute, reuniţi în anul 431 la Niceea într-un Sinod a toată lumea (ecumenic) sub conducerea sfântului Chiril, au zdrobit erezia lui Nestorie şi au confirmat credinţa primelor două Sinoade Ecumenice, proclamând clar că Domnul Iisus Hristos a asumat firea omenească în intregime, ca să ne deschidă nouă posibilitatea unei adevarate uniri cu firea Sa divina (îndumnezeirea).
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Sfintii si Dreptii dumnezeiesti parinti Ioachim si Ana

Sfantul si dreptul Ioachim a fost din semintia lui Iuda, tragandu-si neamul din casa lui David imparatul in acest chip: din neamul lui Natan fiul lui David s-a nascut Levi, iar Levi a nascut pe Melhie si pe Pamfir; Pamfir a nascut pe Varpafir, iar Varpafir a nascut pe Ioachim, tatal Nascatoarei de Dumnezeu. Acesta petrecea in Nazaretul Galileii, avand sotie pe Ana din semintia lui Levi, din neamul lui Aaron, fiica lui Mathan preotul care a preotit in zilele Cleopatrei si ale lui Casopar, imparatii Persilor, mai inainte de imparatia lui Irod, fiul lui Antipater. Iar Mathan avea femeie pe Maria din semintia lui Iuda din Betleem si a nascut cu dansa trei fiice: pe Maria, pe Sovia si pe Ana.:namespace prefix = o ns = "urn:schemas-microsoft-comfficeffice" />
Deci, s-a maritat cea dintai Maria, in Betleem, si a nascut pe Salomeea. S-a maritat si Sovia, cea de-a doua, de asemenea in Betleem, si a nascut pe Elisaveta, maica lui Ioan Inainte Mergatorul. Iar a treia, Sfanta Ana, maica Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu, a fost precum am zis, sotia lui Ioachim in pamantul Galileei, din cetatea Nazaret. Aceasta insotire de neam mare, Ioachim si Ana, vietuind dupa lege, drepti au fost inaintea lui Dumnezeu; iar fiind indestulati cu bogatia cea materialnica, mai presus de toate aveau pe cea duhovniceasca. Si asa, cu toate bunatatile se infrumusetau ei, umbland in toate poruncile Domnului fara de prihana. Iar la tot praznicul deosebeau din averile lor doua parti, din care o parte o dadeau lui Dumnezeu la bisericestile trebuinte, iar cealalta parte la saraci. Si atat au placut lui Dumnezeu, incat i-a invrednicit pe ei sa fie nascatori Fecioarei celei fara de prihana, pe care mai inainte a ales-o Lui spre maica.
Din aceasta esta cunoscuta viata lor cea sfanta, placuta lui Dumnezeu si cinstita, ca li s-a dat lor fiica cea mai sfanta decat toti sfintii si decat heruvimii mai cinstita, care mai mult decat toti a pla-cut lui Dumnezeu. Ca nu era in acea vreme pe pamant, intre oa-meni, mai bine primiti lui Dumnezeu decat acesti doi, Ioachim si Ana, pentru viata lor cea neprihanita. Astfel ca un dar ca acesta nu li s-ar fi daruit lor daca nu ar fi prisosit dreptatea si sfintenia lor mai mult decat a altora. Ci, precum singur Domnul avea sa se in-trupeze din Preasfanta, Preacurata Maica, asa se cadea ca si Maica Domnului sa se nasca din parinti sfinti si curati. Caci, precum si imparatii isi fac porfirele lor, nu din postav simplu, ci din panzeturi tesute cu aur, asa si Imparatul ceresc a voit sa aiba pe Maica Sa cea Preacurata, intru al carei trup ca intr-o porfira imparateasca avea sa se imbrace, nu din neinfranate insotiri, ca din niste postav prost, ci din parinti curati si sfinti, ca dintr-o tesatura de aur. Maica Domnului de demult a fost preinchipuita prin sfantul cort, despre care a poruncit Dumnezeu lui Moise sa-l faca din postav mohorat, rosu si din vison, intrucat cortul a simbolizat pe Fecioara Maria in care, salasluindu-se Dumnezeu, dupa cum este scris, avea sa petreaca cu oamenii. "Iata cortul lui Dumnezeu este cu oamenii si El va locui cu dansii" (Apoc. 21, 3).
Deci, materialul mohorat si rosu, precum si visonul din care s-a alcatuit cortul inchipuiau pe mama Maicii lui Dumnezeu, care din curatie si din infranare s-a nascut.
Dumnezeiasca vointa, mai intai, a tinut multa vreme insotirea acestor sfinti fara de fii, ca prin zamislirea si nasterea unei fecioare ca aceasta sa se arate si puterea darului lui Dumnezeu, si cinstea celei nascute, si vrednicia parintilor ei. Pentru ca a face sa nasca pantecele cel neroditor si sterp, aceasta este puterea darului dumnezeiesc, fiindca aici nu firea, ci Dumnezeu Cel ce biruieste firea dezleaga legaturile nerodirei. A se naste din cei neroditori si stra-ini, aceasta este cinstea celei nascute, care a iesit nu din parinti care s-ar fi sarguit la fapte trupesti, ci din cei infranati, fiind ei la batranete; pentru ca petrecusera in insotire, neavand fii, cincizeci de ani. Se arata si aici vrednicia parintilor Maicii Domnului, ca dupa lunga lor nerodire au nascut pe bucuria a toata lumea. In acest lucru Sfintii Ioachim si Ana s-au asemanat Sfantului Patriarh Avra-am si sotiei lui, cinstitei Sara, care la batranete a nascut pe Isaac, dupa fagaduinta. Iar noi zicem ca mai mult decat Avraam este aici, ca pe cat este mai mare Fecioara Maria decat Isaac, pe atat mai mare este vrednicia lui Ioachim si a Anei, decat a lui Avraam si a Sarei. Dar la aceasta vrednicie nu au ajuns pana ce nu au rugat pe Dumnezeu in amaraciunea sufletului lor si in mahnirea inimii, cu mult post si cu rugaciuni. Ca inainte merge mahnirea si apoi vine bucuria. Si inainte mergatoare a cinstei este necinstea si povatu-itoare spre cistigarea celor bune este cererea, rugaciunea cu lacrimi catre Dumnezeu.
Cand se mahneau ei mult si se tanguiau pentru nerodirea lor, a adus Ioachim daruri Domnului Dumnezeu in biserica Ierusa-limului la un praznic mare, in care toti fiii lui Israel aduceau daru-rile lor lui Dumnezeu. Iar Isahar, arhiereu fiind atunci, n-a voit sa primeasca darurile lui Ioachim si l-a defaimat cand le-a adus, ocarandu-l pentru nerodire: "Nu se cade a primi din mainile tale daruri, ca esti fara de fii, neavand dumnezeiasca binecuvantare, pen-tru oarecare tainuite pacate ale tale". Asemenea si un oarecare evreu, din semintia lui Ruvim, aducand darurile sale cu ceilalti oa-meni, a ocarat pe Ioachim, zicandu-i: "De ce apuci inaintea mea, aducand darul lui Dumnezeu? Nu stii ca esti nevrednic sa aduci cu noi daruri, de vreme ce nu ai lasat semintie in :namespace prefix = st1 ns = "urn:schemas-microsoft-comffice:smarttags" />Israel?"
Acestea auzindu-le Ioachim s-a mahnit si s-a dus de la biserica Domnului foarte intristat, rusinat si defaimat si i s-a intors lui praznicul acela in plangere si bucuria praznicului aceluia in tanguire. Si nu s-a intors atunci la casa lui, de mahnirea cea mare, ci s-a dus in pustie, la pastorii turmelor sale, si acolo a plans pentru doua lucruri: pentru nerodire si pentru defaimare si ocara. Apoi, adu-candu-si aminte de Sfantul Avraam stramosul, caruia i-a dat Dumnezeu fii dupa ce imbatranise, a inceput a se ruga Domnului cu dinadinsul, ca si el de aceeasi binecuvantare sa se invredniceasca, ca auzit si miluit sa fie, ca sa se ridice ocara lui dintre oameni si sa se dea rod insotirei lui la batranete, precum oarecand lui Avraam, ca sa poata a se numi tata de fii, iar nu ca un neroditor si lepadat de Dumnezeu sa rabde de la oameni ocara. Si a adaugat la rugaciune post, patruzeci de zile, nevrand sa guste paine. "Nu voi da - zicea - gurii mele hrana, nici ma voi intoarce la casa mea, ci lacrimile me-le sa-mi fie mie hrana si pustia aceasta casa, pana ce va auzi si ma va cerceta pe mine Domnul Dumnezeul lui Israel".
Asemenea si Ana, femeia lui, in casa sezand si instiintandu-se ca arhiereul nu a vrut sa primeasca darurile lor, ocarandu-i pentru nerodire, si ca barbatul ei, de mahnire, lasand-o pe ea, s-a dus in pustie, plangea cu nemangiiate lacrimi. "Acum - zicea - sunt mai ticaloasa decat toti: de Dumnezeu lepadata, de oameni defaimata si de barbat lasata. Deci de care lucru mai intai voi plange? Oare pentru vaduvia mea sau pentru nerodire? Oare pentru saracia mea sau ca nu m-am invrednicit a ma numi maica?" Si se tanguia cu amar in toate zilele acelea. Iar o slujnica a ei, anume Iudit, o man-giia pe ea, dar nimic n-a sporit, pentru ca cine putea sa o consoleze pe dansa?!
Odata, tanguindu-se, a intrat in livada sa si, sezand sub un co-pac de dafin, a suspinat din adancul inimii. Si ridicandu-si cu lacrimi ochii sai spre cer, a vazut in copac un cuib de pasare avand pui mici. Si de acolo, luand pricina de mai mare durere a inimii, a ince-put a striga: "Vai, mie, celei lipsite! Ca eu singura sunt mai paca-toasa intre fiicele lui Israel! Eu singura decat toate mai defaimata intre femei. Toate isi poarta rodul pantecelui pe mainile lor, toate de fiii lor se mangiie, iar eu singura sunt straina de acea mangiiere. Vai, mie! Ca toate in biserica lui Dumnezeu se primesc cu darurile si au cinste pentru a lor nastere de fii, iar eu singura de la biserica Dumnezeului meu sunt lepadata. Vai, mie! Cine mai este ca mine? Nici cu pasarile cerului nu m-am asemanat, nici fiarelor pamantului, pentru ca acelea sunt roditoare inaintea ta, Doamne Dumnezeule, iar eu neroditoare ma aflu. Nici pamantului nu m-am asemanat, caci acela rasare si-si creste semintele sale si, roduri aducand, Te binecuvanteaza pe Tine, Tatal cel ceresc, iar eu sunt singura si fara de fii pe pamant. Vai mie, Doamne, Doamne! Eu, pacatoasa, singura am saracit de facerea de roade. Tu, Cela ce ai dat Sarei oa-recand, la batranetele cele prea adanci, fiu pe Isaac; Tu, Cela ce ai deschis pantecele Anei, mama lui Samuil, proorocul tau, cauta acum spre mine si asculta rugaciunile mele! Adonai Savaot! Stii ocara nerodirii, deci singur sa-mi dezlegi durerea inimei mele si sa deschizi jghiaburile pantecelui si pe cea neroditoare sa o arati rodi-toare, ca pe cea nascuta in dar sa o aducem Tie, binecuvantand, cantand, si cu un gand slavind milostivirea Ta".
Unele ca acestea cu plangere si cu tanguire graindu-le, iata in-gerul Domnului i s-a aratat ei, zicandu-i: "Ano, Ano, s-a auzit ruga-ciunea ta si suspinurile tale au strabatut norii, iar lacrimile tale au ajuns inaintea lui Dumnezeu si, iata, vei zamisli si vei naste pe fiica cea prea binecuvantata, pentru care se vor binecuvanta toate semin-tiile pamantului. Printr-insa se va da mantuire la toata lumea si se va chema numele ei Maria".
Deci, auzind aceste cuvinte ingeresti, Ana s-a inchinat lui Dumnezeu si a zis: "Viu este Domnul Dumnezeu, ca de voi naste prunc, il voi da pe el spre slujba Lui, ca sa fie slujind si laudand nu-mele Lui cel sfant ziua si noaptea, in toate zilele vietii sale". Apoi, umplandu-se de negraita bucurie, Sfanta Ana a alergat la Ierusalim cu sarguinta, ca acolo multumita si rugaciunile sale sa le dea lui Dumnezeu, pentru cercetarea Lui cea milostiva.
In acelasi ceas, acelasi inger s-a aratat lui Ioachim in pustie, zicandu-i: "Ioachime, Ioachime, a auzit Dumnezeu rugaciunea ta si a voit sa-ti dea tie darul Sau ca, iata, femeia ta, Ana, va zamisli si va naste tie o fiica, a carei odraslire pe pamant la toata lumea va fi bucurie! Si acesta sa-ti fie tie semnul adevaratei mele bune vestiri: sa mergi in Ierusalim la biserica Domnului si acolo vei afla, la portile cele de aur, pe sotia ta Ana, careia aceeasi bucurie i s-a vestit". Deci, se mira Ioachim de aceasta buna vestire ingereasca si preamarea, multumind lui Dumnezeu cu inima si cu gura de o milostivire ca aceasta a Lui. Apoi a alergat degraba, bucurandu-se si veselindu-se, la biserica Domnului si, precum i-a zis ingerul, a aflat pe Ana la portile cele de aur rugandu-se lui Dumnezeu, careia i-a spus de buna vestire ingereasca. Asemenea si ea i-a spus lui ca a vazut si a auzit de la inger spunandu-i pentru zamislire. Deci, proslavira pe Dumnezeu Cel ce a facut cu dansii o mila ca aceea, Caruia, inchinandu-I-se in sfanta biserica, s-au intors la casa lor. Si a zamislit Sfanta Ana in ziua a noua a lunii lui decembrie, iar in septembrie, la opt zile, a nascut pe fiica cea preacurata si bine-cuvantata Fecioara Maria, pe incepatoarea si mijlocitoarea mantuirii noastre, de a carei nastere cerul si pamantul s-au bucurat.
Si a adus Ioachim lui Dumnezeu daruri mari, jertfe si arderi de tot si s-a binecuvantat de arhiereu, de preoti, de leviti si de tot poporul ca s-a invrednicit de binecuvantarea lui Dumnezeu. Deci a facut Ioachim ospat mare in casa sa si toti se veseleau, laudand pe Dumnezeu.
Apoi, crescand Fecioara Maria, o pazeau parintii ei ca lumina ochilor, stiind din descoperire dumnezeiasca ca va sa fie lumina a toata lumea si innoire a firii omenesti. Deci o cresteau pe ea pre-cum se cadea aceleia care avea sa fie mama a Mantuitorului nostru, nu numai iubind-o pe ea ca pe o fiica dorita de multi ani, ci si cin-stind-o ca pe o stapana a lor, pentru ca-si aduceau aminte de inge-restile cuvinte cele zise pentru ea si inainte vedeau in duh cele ce erau sa fie intru dansa. Pentru ca Fecioara, fiind plina de harul lui Dumnezeu, de acelasi har si pe parintii sai in taina ii imbogatea, nu intr-alt chip, ci precum soarele cu razele sale lumineaza stelele ce-rului, impartindu-le lor lumina sa. Asa Maria cea aleasa, ca un soare stralucea pe Ioachim si pe Ana cu razele darului celui dat ei, incat erau plini de duhul lui Dumnezeu si cu dinadinsul credeau implinirea cuvintelor ingeresti.
Apoi, cand era de trei ani, prin dumnezeiasca porunca au dus-o pe ea cu slava in biserica Domnului, petrecand-o cu faclii, si au dat-o pe ea lui Dumnezeu ca dar precum se fagaduisera. Iar dupa ducerea ei, trecand cativa ani, Sfantul Ioachim a trecut din aceste de aici, avand varsta de optzeci de ani, iar Sfanta Ana, fiind vaduva, a lasat Nazaretul si a mers la Ierusalim si acolo petrecea aproape de fiica sa cea prea sfanta, rugandu-se in biserica lui Dumnezeu. Petrecand in Ierusalim doi ani, s-a odihnit in Domnul, avand saptezeci si noua de ani.
Deci, o, cat de binecuvantati sunteti, sfintilor parinti Ioachim si Ana, pentru cea prea binecuvantata fiica a voastra! Inca indoit san-teti binecuvantati pentru Domnul nostru Iisus Hristos, in Care s-au binecuvantat toate neamurile si toate semintiile pamantului. Cu drept cuvant v-au numit pe voi Sfanta Biserica parinti ai lui Dumnezeu. Pentru ca pe Cel ce S-a nascut din fiica voastra cea prea sfanta, Dumnezeu Il cunoastem, Caruia acum, in cea cereasca ina-inte stare aproape fiind, rugati-va ca si noi sa nu fim departati de bucuria voastra care petrece in veci. Amin.
Unii zic cum ca Mathan, tatal Sfintei Ana si mosul dupa ma-ma al Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu, ar fi nascut pe Iacov, tatal lui Iosif teslarul. Dar aceasta este o greseala, care mi se pare a fi iesit de acolo ca la evanghelistul Matei, in cap. I, se pomeneste Mathan, tatal lui Iacov, asa: Eleazar a nascut pe Mathan, iar Ma-than a nascut pe Iacov, iar Iacov a nascut pe Iosif, barbatul Mariei. Oar